LINIЄTEA (dobвndirea liniєtii lгuntrice)

 

„Dar liniєtea nu o dobвndim nici de la bogгюie, nici de la sгrгcie, nici de la slavг, nici de la necinste, nici de la boalг, nici de la sгnгtate, ci numai de la sufletul nostru. Cвnd el este puternic, bine оnvгюat єi pregгtit оn єtiinюa virtuюii, toate i se vor pгrea uєoare. Оncг de aici va vedea odihna de acolo єi limanul cel fericit (…)” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIII-a, p. 236)

 

LITURGHIA (- centrul cultului ortodox)

 

„De asemenea priviюi Biserica. Actul sгu prin excelenюг, centrul vieюii sale, acюiunii este Sfвnta Jertfг a Liturghiei. Оnsг studiaюi-i organismul, urmгriюi-o оn diversele pгrюi, cercetaюi Sfвnta Liturghie, acюiunea harului vг va apгrea pretutindeni.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 19)

 

LITURGHIA (Duhul Sfвnt sгvвrєeєte toate оn Liturghie оmprumutвnd limba єi mвna preotului)

 

„Dumnezeu le-a dat preoюilor darul cel desгvвrєit sг slujeascг preacuratele Taine ale Domnului nostru Iisus Hristos, iar nu оngeri єi arhangheli sг slujeascг, ci Preasfвntul Duh le sгvвrєeєte toate, numai ce se оmprumutг cu mвinile єi cu limba preotului. Pentru aceasta se cade sг fie curat єi cu sufletul єi cu trupul preotul єi sг stea оn scaunul cel ceresc al lui Dumnezeu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 251)

LITURGHIA (aspecte din ritualul Sfintei Liturghii)

 

„Cвnd scoatem din biserici pe cei ce оncг nu pot a se оmpгrtгєi din masa cea sfвntг, atunci trebuie a se face o altг rugгciune, єi cu toюii stгm la fel jos pe acelaєi loc, єi cu toюii la fel ne ridicгm оn picioare. Cвnd ar trebui iarгєi a ne оmpгrtгєi de pace, noi єi atunci cu toюii ne sгrutгm оmpreunг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, p. 171)

LITURGHIA (cвntгrile din timpul Sfintei Liturghii)

 

„Dar ce? Imnurile ce cвntгm nu sunt oare cereєti? Oare nu єi noi cei de jos cвntгm ceea ce cвntг dumnezeieєtile coruri ale netrupeєtilor puteri, єi nu grгim ace­leaєi ca єi aceia?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XIV, p. 199)

 

LITURGHIA (ectenia mare)

 

„… ne rugгm оn comun pentru catehumeni, pentru bolnavi, pentru rodirea югrвnii, pentru cei de pe uscat єi de pe mare.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVIII, 4, p. 410)

 

LITURGHIA (ecteniile)

 

„Sг rugгm pe sfinюi a mulюumi lui Dumnezeu pentru noi; єi noi, de asemenea, a-i mulюumi unii pentru alюii. Aceasta este mai cu seamг datoria preoюilor, fiindcг este cel mai mare bun. Aєadar, apropiindu-ne, noi mai оntвi ne rugгm єi mulюumim lui Dumnezeu pentru оntreaga lume єi pentru bunгtгюile obєteєti, fiindcг dacг binefacerile lui Dumnezeu sunt єi obєteєti, apoi єi tu te-ai mвntuit fiind оn acea obєte. Aєa cг datorezi mulюumire єi pentru binefacerea cea cгtre tine, єi оn acelaєi timp este drept a-I оnгlюa laudг єi pentru binefa­cerile cele obєteєti. Cгci єi soarele оl rгsare nu numai pentru tine, ci єi pentru obєte, aєa cг tu ai оn parte оntregul obєtii. Este adevгrat cг soarele a fost fгcut pentru obєte, оnsг tu singur vezi pe atвta pe cвt vгd toюi oamenii de pe pгmвnt, оncвt tu datorezi atвta mulюumire cвtг datoreazг toюi oamenii. Pentru aceea este drept a-I mulюumi pentru obєtea оntreagг єi pentru bunгstarea tuturor, fiindcг noi primim multe bunгtгюi єi pentru alюii. Cг dacг оn Sodoma s-ar fi aflat mгcar zece drepюi, fireєte cг acei sodomiteni n-ar fi pгtimit ceea ce au pгtimit. Astfel cг noi trebuie a-I mulюumi єi pentru bunгstarea altora.

De altfel, este єi o lege veche, оncг de la оnceput aєezatг оn Bisericг. Tot aєa єi Pavel mulюumeєte lui Dumnezeu pentru romani, pentru corintheni єi pentru оntreaga lume. Sг nu-mi spui cг nu este doar treaba mea, cгci chiar de n-ar fi a ta, totuєi eєti dator a-I mulюгmi, de vreme ce mгdularul, fratele tгu, este astfel. De altfel, chiar єi treaba ta este, cгci prin lauda lui єi tu te оmpгrtг­єeєti aceloraєi cununi єi vei lua єi tu harul de care єi el se bucurг.

Pentru aceea єi poruncesc legile Bisericii ca rugгciunile sг se facг aєa, adicг nu numai pentru cei credincioєi, ci єi pentru catehumeni. Cгci legea Bisericii оndeamnг pe cei credincioєi spre rugгciune pentru cei necredincioєi, sau mai bine zis, pentru cei ce nu sunt iniюiaюi оn tainele credinюei. Cвnd diaconul zice: Pentru cei chemaюi (catehumeni) sг ne rugгm cu stгruinюг, nimic alta nu face fгrг numai cг оndeamnг оntreaga mulюime a credincioєilor la rugгciuni pentru aceєtia - deєi pвnг atunci catehumenii sunt strгini, fiindcг оncг nu sunt trupul lui Hristos, оncг nu s-au оmpгrtгєit niciodatг de tainele credinюei єi оncг sunt despгrюiюi de ceata cea duhovniceascг. Deci dacг noi trebuie a ne ruga pentru aceєtia, apoi cu atвt mai mult pentru mгdularele noastre, adicг pentru fraюii noєtri. Pentru aceea єi zice diaconul sг ne rugгm cu stгruinюг, ca nu cumva sг se lepede de dвnєii ca de niєte strгini, ca nu cumva sг-i treacг cu vederea, ca pe unii de altг credinюг. Cгci dвnєii оncг nu au binecuvвntarea legiuitг єi aєezatг de Hristos, оncг nu au dobвndit оndrгznire, ci au trebuinюг de alюii care sг-i iniюieze оn tainele creєtinismului. Pentru aceea єi stau afarг de curюile оmpгrг­teєti, departe de оmprejmuirile cele sfinte. Pentru aceea єi sunt scoєi afarг cвnd se sгvвrєesc acele оnfricoєate rugгciuni. Pentru aceea єi tu eєti оndemnat a te ruga pentru dвnєii, ca astfel sг se facг mгdularele tale, ca sг nu mai fie strгini єi оnvrгjbiюi cu tine. Cгci cuvintele sг ne rugгm, nu se zic numai preoюilor, ci єi celor ce stau de faюг єi alcгtuiesc adunarea credincioєilor. Cвnd deci zice: Sг stгm bine, sг ne rugгm, pe toюi оi оndeamnг la rugгciune.

Dupг aceea, оncepвnd rugгciunea, zice: Ca оntrutot-milostivul єi Оnduratul Dumnezeu sг asculte rugгciunile lor. Єi ca nu cumva sг zici: De ce sг ne rugгm? Cгci iatг cг ei ne sunt vrгjmaєi єi niciodatг n-au fost uniюi cu noi. Deci cum vom putea sг оmblвnzim pe Dumnezeu? Cum vom putea a-L оndu­pleca de a-i оmpгrtгєi milei єi iertгrii Lui? Ca nu cumva deci sг te gгseєti оn nedumerire, priveєte cum оюi dezleagг acea nedumerire, zicвnd: Ca оntru­tot-milostivul єi оnduratul Dumnezeu. Ai auzit cг Dumnezeu este оntrutot-mi-lostiv? Nu te оndoi darг, fiindcг оntrutot-milostivul pe toюi оi miluieєte; єi pгcг­toєi, єi prieteni. Aєadar, sг nu zici: Cum sг mг apropii pentru dвnєii? Cгci El va asculta rugгciunile lor. Rugгciunea catehumenilor, ce alta ar putea fi, fгrг numai ca dвnєii sг nu rгmвnг catehumeni?

Dupг aceea apoi chiar єi aratг felul rugгciunii. Єi care este acesta? Ca sг deschidг urechile inimilor lor, cгci au fost astupate єi cu totul оnfundate. Cвnd zice urechi, nu оnюelege urechile acestea dinafarг, ci cele ale cugetului. Ca sг audг, zice, cele ce ochiul nu a vгzut, urechea nu a auzit, єi la inima omului nu s-a suit, fiindcг nu au auzit de tainele cele negrгite, ci au stat de­parte de acestea. Cгci chiar de aud, totuєi nu єtiu cele ce se vorbesc, fiindcг acelea au trebuinюг de оnюelegere adвncг, єi nu numai de auzire.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, pp. 23-24)

 

„Zice diaconul: Єi sг-i оnveюe pe dвnєii cuvвntul adevгru­lui, astfel cг dinlгuntru li se оnsuflг, cгci niciodatг ei n-au єtiut cuvвntul ade­vгrului dupг cum trebuie a-l єti. Ca sг insufle оntru dвnєii frica Lui, оnsг nu e de ajuns aceasta, cгci unele din seminюe au cгzut lвngг drum, iar altele pe piatrг. Noi оnsг nu aєa cerem, ci dupг cum plugul deschide brazdele оntr-un pгmвnt gras, tot aєa ne rugгm a se face єi cu catehumenii, оncвt dвnєii ca оnti­neriюi vor primi оn adвncul cugetului lor cele semгnate, єi toate cele ce au auzit cu scumpгtate le vor pгstra.

Pentru aceea єi adaugг, zicвnd: Єi sг оmputerniceascг credinюa Sa оn cu­getele lor, adicг sг nu fie numai pe deasupra, numai pe dinafarг, ci sг le arunce rгdгcina credinюei chiar оn adвncul cugetului lor.

Ca sг descopere lor evanghelia dreptгюii. Aici aratг cг acoperгmвntul le este оndoit; pe de-o parte, cг ochii cugetului le sunt оntunecaюi, iar pe de alta, cг nefiind iniюiaюi оn cele ale creєtinismului, sг le descopere Evanghelia. Pentru aceea mai sus zicea: ca sг deschidг urechile cugetului lor, pe cвnd aici zice: ca sг descopere lor evanghelia dreptгюii, adicг sг-i facг єi pe dвnєii оnюelepюi єi destoinici a o primi; ca sг-i оnveюe, єi sг arunce оn inimile lor seminюele adevгrului. Cгci mгcar de ar fi destoinici, totuєi nici un folos nu vor avea dacг Dumnezeu nu le va descoperi; precum єi dacг le va descoperi, iar ei nu vor pri­mi, iarгєi aceeaєi pagubг. Pentru aceea noi amвndouг le cerem de la Dumne­zeu: єi ca sг le deschidг inimile, оn acelaєi timp єi sг le descopere evanghelia. Cгci nici podoaba оmpгrгteascг ce stг acoperitг pe deasupra nu va preюui nimic оnaintea ochilor, dupг cum єi atunci cвnd ar fi descoperitг, iar ochii n-ar fi cu bгgare de seamг. Dar acestea amвndouг se petrec dacг ochii apucг mai оnainte. Єi ce оnseamnг Evanghelia dreptгюii? Adicг aceea care-i face drepюi. Prin aceste cuvinte оi atrage cгtre dorinюa de botez, arгtвnd cг Evanghelia este pricinuitoare nu numai de iertarea pгcatelor, ci єi aducгtoare de dreptate.

Ca sг dea lor minte dumnezeiascг, cuget curat єi viaюг fгrг prihanг [270]. Audг acestea credincioєii care sunt pironiюi оn lucrurile pгmвnteєti; cг dacг ni se porunceєte a cere acestea pentru cei ce оncг nu sunt iniюiaюi єi intraюi оn creєti­nism, apoi poюi pricepe оn ce stare trebuie a ne gгsi noi, care cerem astfel de lucruri pentru alюii. Cгci trebuie a avea viaюa deopotrivг sau, mai bine zis, asemenea cu cerinюele evangheliei. Pentru aceea єi felul rugгciunii este astfel, cг de la dogme trece deodatг la viaюг, cгci zicвnd: ca sг descopere lor Evanghelia dreptгюii, adaugг ca sг dea lor minte dumnezeiascг.

Dar ce оnseamnг oare: dumnezeiascг? Adicг Dumnezeu sг se sгlгєluiascг оntru dвnєii, dupг cum zice: Cг voi locui оntru dвnєii єi voi umbla (2 Cor., 6, 16). Cгci cвnd mintea se face dreaptг, cвnd se dezbracг de pгcate, atunci se face casг a lui Dumnezeu; єi cвnd Dumnezeu locuieєte оntru dвnsul, nimic omenesc nu va mai fi la urmг. Єi astfel mintea lui se face dumnezeiascг, toate grгindu-le de acolo, precum se face єi casг a lui Dumnezeu care locuieєte оn-tr-оnsul. Cel ce grгieєte lucruri urвcioase nu are deci оntr-оnsul minte dumne­zeiascг, precum nici cel ce iubeєte rвsul єi mascгrile.

Cuget curat, zice. Єi ce va sг zicг oare a avea cuget curat? A cгpгta adicг sгnгtatea cea sufleteascг, dupг cum cel ce este stгpвnit de pofte urвcioase єi care este fricos faюг de cele de acum nu poate fi cu cuget curat, nu poate fi оn­юelept, nu poate fi sгnгtos. Єi dupг cum cel bolnav pofteєte pвnг єi ce nu se cade, tot asemenea єi acesta.

Єi viaюг fгrг de prihanг, zice, cгci dogmele au trebuinюг de o viaюг curatг. Auziюi acestea, voi care alergaюi la botez tocmai cгtre sfвrєitul vieюii. Noi ne rugгm ca dupг botez sг aveюi єi o viaюг fгrг de prihanг, pe cвnd tu alergi єi totul faci ca sг pleci de aici pustiu de viaюг curatг. Єi ce este dacг te faci drept? Cгci aceasta o cвєtigi numai din credinюг. Noi оnsг ne rugгm ca tu sг cвєtigi оndrгznealг єi din fapte.

Ca totdeauna sг cugete la cele ale Sale, la ale Sale sг gвndeascг єi cu ale Sale sг se оndeletniceascг. Sг aibг, cu alte cuvinte, cuget curat єi viaюг fгrг de prihanг, nu o zi numai, sau douг, sau numai trei, ci noi cerem ca sг le aibг оn toatг vremea vieюii sale. De asemenea, cвnd ne rugгm ca acest catehumen sг gвndeascг la cele ale lui Dumnezeu, prin aceasta spunem pentru toate bunгtг­юile. Cг toюi ale sale cautг, zice, iarг nu ale lui Hristos Iisus (Flp., 2, 21). Dar cum s-ar putea face aceasta? Adicг ca оmpreunг cu rugгciunea, dвnєii sг aducг єi cele ale lor - dacг, bineоnюeles, оn legea Lui vor umbla ziua єi noaptea.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, pp. 24-26)

 

„Ai vгzut єirul acesta strгlucit al virtuюilor, єi cum fiecare din ele юinteєte pe aproapele cu mai multг siguranюг decвt orice lanю de aur? Cгci, cerвnd minte dumnezeiascг, spune, єi cum putea cineva sг ajungг aєa. Єi cum ar putea? Ca totdeauna sг cugete la Dвnsul. Єi aceasta cum s-ar putea face? Dacг este cu bгgare de seamг necon- tenit la legea Lui. Cum оnsг s-ar оndupleca oamenii, la aceasta? Dacг ar pгzi poruncile Lui, sau mai bine zis, dacг ar fi cu bгgare de seamг la lege; de aici ar veni єi pгzirea poruncilor Lui, dupг cum єi atunci cвnd cineva cugetг totdeauna la ale lui, dacг are minte dumnezeiascг єi dacг se gвndeєte la cele ale lui. Fiecare din cele zise оmpreunг-lucreazг la binele aproapelui єi se оmpreunг-lucreazг de dвnsul, cuprinzвndu-1 оn sine єi fiind cuprins de dвnsul.

Оncг mai cu stгruinюг sг ne rugгm pentru dвnєii. Fiindcг оn timpul unei lungi cuvвntгri sufletul obiєnuieєte a cгdea оn pirotealг, iarгєi оl deєteaptг prinaceastг cerere. Оn adevгr, cг mari lucruri єi оnalte voieєte a cere din nou, pen-tru care єi zice: оncг mai eu stгruinюг sг ne rugгm pentru dвnєii. Єi pentru ce anume? Ca sг-i izbгveascг pe dвnєii de tot lucrul rгu єi necuviincios. Aici noi le cerem a nu cгdea оn ispitг єi de a-i scгpa de toatг cursa, єi trupeascг, єi sufleteascг. Pentru aceea єi adaugг, zicвnd: de tot pгcatul diavolesc єi de toatг оmpotrivirea celui protivnic, arгtвnd prin acestea ispitele єi pгcatele. Cгci pгcatul este la оndemвnг totdeauna, оn tot locul se gгseєte; оnainte, оn urmг, єi astfel ne stгpвneєte.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, p. 27)

 

„ Ca sг-i оnvredniceascг pe dвnєii la vreme potrivitг bгii naєterii din nou, iertгrii pгcatelor. Pe unele le cerem pentru acum, iar pe altele pentru viitor; єi filosofгm pentru baia naєterii din nou, єi оn cererea noastrг ne оnvгюгm pe noi оnєine a cunoaєte puterea lui. De aici apoi cuvвntul ne deprinde a cunoaєte cг botezul este naєtere din nou, cгci ne naєtem iarгєi din apг, ca din mitras, ca sг nu zicг cineva cu Nicodim: Єi cum poate cineva sг se nascг, bгtrвn fiind? Au doarг poate intra оn pвntecele maicii sale єi sг se nascг de sus? (In., 3, 4). Dupг aceea, fiindcг a spus de iertarea pгcatelor, apoi prin cele ce urmeazг adevereєte aceasta, zicвnd: оmbrгcгmintei nestricгciunii, cгci cel ce se оmbracг cu haina fiiascг este vгdit cг se face nestricгcios. Dar ce va sг zicг оn vreme potrivitг? Adicг cвnd el va fi bine aєezat, cвnd se va apropia cu buna voire єi credinюг, cгci vremea potrivitг pentru credincios aceasta este.

Ca sг binecuvinteze intrгrile єi ieєirile lor, оntreaga lor viaюг. Aici li se porunceєte credincioєilor a cere pentru catehumeni єi ceva trupesc, ca unii ce оncг sunt mai slabi. Casele lor, єi slugile lor, adicг mгcar cг ar avea slugi sau rudenii, sau pe alюii din cei de aproape, cгci acestea erau rгsplгtirile ce le da Legгmвntul cel Vechi, єi nimic nu era crezut atвt de dureros ca vгduvia, ca lipsa de copii, ca jelania pentru o moarte fгrг de vreme, ca a fi оn sгrгcie, ca a nu-i merge cuiva lucrurile dupг dorinюг. Pentru aceea tocmai lasг ca credin­cioєii sг stгruiascг єi оn asemenea cereri trupeєti, оnгlювndu-i cвte puюin. Aceasta o face єi Hristos, aceasta єi Pavel, amintindu-le de binecuvвntгri din Vechiul Legгmвnt. Hristos o face atunci cвnd zice: Fericiюi cei blвnzi, cг aceia vor moєteni pгmвntul (Mt., 5, 5), iar Pavel cвnd zice: Cinsteєte pe ta­tгl tгu єi pe muma ta, ca sг trгieєti ani mulюi pre pгmвnt (Efes., 6, 2-3).

Pe copiii lor sг-i binecuvinteze, єi оntгrindu-i оn mгsura vвrstei sг-i оnюelepюeascг. Єi aici iarгєi le cere єi ceva trupesc, dar єi ceva duhovnicesc, ca unii ce se gгsesc оncг оn stare de copilгrie. Dupг aceea apoi le cere numai lucruri duhovniceєti. Ca sг le оndrepteze toate cele ce le stau оnainte, zice, spre folosul lor. Nu zice simplu toate cele ce le stau оnainte, ci adaugг, ca sг le fie spre folosul lor. Cгci de multe ori poate e vorba de o cгlгtorie, dar nu este spre folos, sau altceva a face, care nu este spre folos. De la acestea dвnєii sunt оnvгюaюi a mulюumi lui Dumnezeu оntru toate, ca unele ce se desfг­єoarг spre folosul lor.

Dupг toate acestea, la urmг diaconul le porunceєte a se ridica оn picioare. Mai оnainte poruncindu-le a se pune оn genunchi spre a se ruga, єi dupг ce a cerut diaconul pentru dвnєii cele spuse, dupг ce єi-au cгpгtat оndrгznealг, iatг cг la urmг le porunceєte a se ridica de jos єi a lua єi dвnєii parte la rugгciuni. Pe unele le spunem noi, pe altele le оngгduim lor a le spune, deschizвndu-le uєile spre a se ruga. Mai оntвi оi оnvгюгm noi ca pe copii, iar dupг aceea le po­runcim a grгi єi de la dвnєii, zicвnd: оngerul pгcii cereюi, catehumenilor, fiindcг este єi оnger care are cu sine tulburarea, оnger vгtгmгtor, ca atunci cвnd zice: trimitere de оngeri rгi (Ps., 77, 54). Pentru aceea poruncim a cere оngerul pгcii, оnvгювndu-se de aici ca sг cearг totdeauna pacea, care este le­gгtura tuturor bunгtгюilor, ca astfel sг scape de toatг lupta, de tot rгzboiul, de toatг cearta. Toate cele ce vг stau оnainte sг vг fie paєnice. Chiar de ar fi ceva greoi, totuєi, dacг este pace, se pare uєor. Pentru aceea Hristos zicea: Pacea Mea o dau vouг (In., 14, 27).” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, pp. 28-29)

 

„ Paєnicг (fie) ziua de astгzi, єi toate zilele vieюii voastre cereюi-le a fi paє­nic e. Ai vгzut cum iarгєi porunceєte a fi оntreaga viaюг paєnicг?

Sfвrєitul vostru sг fie creєtinesc, єi la urmг pune cel mai de cгpetenie al tuturor bunгtгюilor: Cele bune єi de folos, cгci ce nu este bun, nu este nici de folos. Pentru aceea, printre noi, creєtinii, alta este firea celor ce folosesc, єi nu dupг credinюa celor mulюi.

Pe voi оnєivг sг vг оncredinюaюi (predaюi) Dumnezeului celui viu, єi Hris-tosului Lui. Оncг nu le оngгduim lor a se ruga pentru alюii, ci pentru binele lor numai pot a se ruga.

Ai vгzut rugгciune deplinг, єi оn privinюa dogmelor, єi оn privinюa vieюii? Cгci cвnd zicem evanghelie, оmbrгcгminte nestricгcioasг, cвnd zicem baia naєterii din nou, prin acestea zicem toate dogmele; cвnd zicem minte dumne­zeiascг, cuget curat, cвnd zicem toate cele spuse mai sus, prin aceasta оnюele­gem viaюa noastrг.

Dupг aceea poruncim de a-єi pleca capetele, cu care prilej dгm dovadг cг Dumnezeu a auzit rugгciunile noastre ale tuturor єi cг ne binecuvinteazг. Cгci nu om este cel ce binecuvinteazг, ci prin mвna lui єi prin limba lui noi atra­gem de la Оnsuєi Оmpгratul binecuvвntarea capetelor celor de faюг. Єi toюi zic cu glas puternic: Amin.

Dar pentru ce oare vi s-au spus toate acestea? Ca sг vг оnvгю ce trebuie a cere оn rugгciuni єi pentru alюii, ca sг nu creadг credincioєii cг atunci cвnd se spun acestea n-au nici o legгturг cu dвnєii. Cгci doarг diaconul cвnd zice: Sг ne rugгm pentru catehumeni, nu spune aceste vorbe pereюilor. Оnsг unii sunt atвt de proєti єi tвmpi, cг nu numai оn timpul rugгciunilor catehumenilor stau de vorbг оn bisericг, ci chiar єi оn timpul rugгciunilor credincioєilor. De aici vine cг totul s-a rгsturnat pe dos, cг totul s-a stricat, fiindcг оn timpul cвnd mai ales trebuie a оmpгca pe Dumnezeu, оn acel timp, zic, mвniindu-L оn­cг mai mult, plecгm la urmг din bisericг. Cгci оn timpul rugгciunilor credin­cioєilor noi suntem оndemnaюi a ne ruga Iubitorului de oameni Dumnezeu pentru episcopi, pentru preoюi, pentru оmpгraюi, pentru stгpвnitori, pentru pг­mвnt єi mare, pentru vгzduhuri єi, оn sfвrєit, pentru оntreaga lume.

Deci cвnd noi trebuie a avea o astfel de оndrгznealг оncвt sг ne rugгm єi pentru cei strгini, єi totuєi nu suntem cu trezvie spre a ne ruga nici chiar pen­tru noi, apoi care va fi rгspunsul nostru? Ce iertare vom avea?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, pp. 29-30)

LITURGHIA (оmbrгюiєarea єi sгrutarea frгюeascг)

 

„Chiar pentru aceea ne оmbrгюiєгm noi unii pe alюii la sгvвrєirea Sfintelor Taine, ca sг nu mai fim toюi decвt un singur trup, cu toate cг suntem mai mulюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVIII, 4, p. 410)

 

„Dar fiind vorba de sгrutarea aceea sfвntг, mai putem єi altceva spune. Єi ce putem spune? Noi suntem bisericг a lui Hristos, aєa cг, sгrutвndu-ne unii pe alюii, noi sгrutгm uєile bisericii єi intrarea оn ea. Sau nu vedeюi cвюi sгrutг uєile bisericii acesteia, unii plecвndu-se, iarг alюii atingвndu-le cu mвna, єi apoi ducвnd mвna la gurг? Prin aceste uєi Hristos a intrat єi intrг оn noi, cвnd ne оmpгrtгєim. Єtiюi voi, cei ce vг оmpгrtгєiюi din Sfintele Taine, ceea ce eu vorbesc acum. Cгci nu cum s-ar оntвmpla a fost cinstitг gura noastrг, primind trupul Stгpвnului. Pentru aceea mai cu seamг de aici iubim.

Audг cei ce grгiesc vorbe murdare, cei ce scot din gurг batjocuri, єi оnfricoєeazг-se cвnd aud cвt de mult poate sг-i necinsteascг gura lor. Audг cei ce sгrutг оntr-un chip necinstit. Auzi cвte юi-a dat prin gura ta Dumnezeu, єi pг­zeєte-o nespurcatг. Prin gura ta s-a vorbit pentru viaюa viitoare, pentru оnviere, pentru nemurire, cг moartea nu este moarte, єi celelalte multe єi negrгite.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 265)

 

„Sг ne aducem aminte totdeauna de aceste cuvinte, iubiюilor! Sг ne aducem aminte de sгrutгrile sfinte єi de preaоnfricoєгtoarea оmbrгюiєare ce ne-am dat-o unul altuia. Aceasta оmpleteєte sufletele noastre єi facem ca noi toюi sг ajungem un trup, pentru cг єi ne оmpгrtгєim toюi оntr-un singur Trup. Sг ne topim la un loc оntr-un singur trup, nu amestecвnd sufletele unele cu altele, ci prin legгtura dragostei. Numai aєa vom putea sг ne bucurгm cu оndrгznire de masa ce ne stг оnainte.” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, VI, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 58)

LITURGHIA (epicleza euharisticг)

 

„Єi chiar оn vremea cвnd se sгvвrєesc оnfricoєatele Taine preotul se roagг cu norodul, dar єi norodul se roagг cu preotul, fiindcг cuvintele: єi cu duhul tгu nimic alta nu este decвt aceasta.

Cele ale euharistiei iarгєi sunt de obєte, cгci nici preotul nu mulюumeєte singur, ci єi оntregul norod. Cг mai оntвi primind rгspunsul lor, apoi unindu-se єi dвnєii cu preotul єi zicвnd cг cu vrednicie єi cu dreptate se face aceasta, la urmг оncepe єi preotul sfвnta euharistie. Єi pentru ce te minunezi cг norodul grгieєte оmpreunг cu preotul, cвnd el оnalюг cвntгri de laudг lui Dumnezeu chiar єi оmpreunг cu Heruvimii єi cu Puterile cele de Sus? Acestea toate le-am spus ca єi fiecare dintre voi sг fie cu bгgare de seamг; ca sг cunoaєtem cг cu toюii suntem un trup, avвnd poate numai atвta osebire оntre noi pe cвtг osebire au mгdularele оntre dвnsele, єi sг nu aruncгm totul pe preoюi, ci єi voi sг vг оn­grijiюi, ca unii ce sunteюi din trupul obєtesc, din Biserica оntreagг. Cг aceasta ne pregгteєte єi nouг o mai mare siguranюг, оn acelaєi timp єi vouг propгєire оn fapta bunг.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, pp. 171-172)

 

,,Aici se aflг de faюг оnsuєi Hristos, spre a gгti pentru noi aceastг masг, cгci nu omul a putu sг prefacг pвinea єi vinul оn trupul єi оn sвngele lui Hristos, ci preotul stг acolo numai a оnfгюiєa pe Hristos єi a sгvвrєi rugгciunea; numai harul єi puterea lui Dumnezeu lucreazг acea prefacere. Acesta este trupul Meu (Lc. 22, 19). Aєa se rosteєte cuvвntul, care aduce acea prefacere. Precum glasul acela, care a zis: Creєteюi єi vг оnmulюiюi, єi umpleюi pгmвntul (Fac. 1, 28), deєi era numai un cuvвnt, dar a trecut оn faptг, єi a оnmulюit omenirea, aєa єi la Cina cea Sfвntг glasul acesta al lui Dumnezeu оnmulюeєte harul la toюi cei ce se оmpгrtгєesc din ea cu vrednicie.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 137-138)