Structuri independente de monitorizare 





Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

Structuri independente de monitorizare



11. După cum a fost deja menţionat în raportul iniţial, în scopul asigurării garantării respectării tuturor drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor Republicii Moldova, a fost creată Instituţia avocaţilor parlamentari (Legea nr. 1349 din 17.10.1997) şi creat Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. Instituţia avocaţilor parlamentari nu substituie alte organe ale puterii executive şi nu se suprapune acestora. Avocaţii parlamentari îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor care pretind că le sunt lezate drepturile şi libertăţile, sesizează autorităţile competente. Scopul stabilit pentru această instituţie se realizează prin:

- Audienţa cetăţenilor ale căror drepturi şi interese legitime au fost lezate în Republica Moldova;

- Primirea şi examinarea petiţiilor şi repunerea în drepturi a cetăţenilor (inclusiv a copiilor);

- Activităţi de informare şi instruire a comunităţii în domeniul drepturilor omului;

- Activităţi editoriale;

- Colaborarea cu diferiţi parteneri sociali din republică şi de peste hotare, întru realizarea obiectivelor trasate.

 

12. La începutul fiecărui an, Instituţia avocaţilor parlamentari prezintă Parlamentului un raport privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova pe parcursul anului ce s-a scurs.

13. Drepturile copilului, ca parte inalienabilă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, sunt permanent în vizorul avocaţilor parlamentari, spre exemplu:

- În 2001 Instituţia avocaţilor parlamentari a fost sesizată de către locuitorii satelor Valea Florii şi Cărpineanca din Lăpuşna, pentru a soluţiona problema elevilor nevoiţi să se deplaseze pe jos circa 10 km ca să ajungă la instituţia de învăţămînt, ceea ce crea o problemă serioasă la frecventarea acesteia. În urma intervenţiei avocaţilor parlamentari, cu concursul administraţiei publice locale, problema a fost soluţionată, elevilor fiindu-le puse la dispoziţie mijloacele de transport necesare.

- În 2003, un avocat parlamentar a acţionat în judecată, în interesul unui copil, Asociaţia Medicală Teritorială a sect. Botanica, mun. Chişinău şi pe medicul care l-a tratat, privind încasarea de către acesta din urmă a sumei de 43200 lei, ca să procure aparatul auditiv pentru copilul minor care-şi pierduse auzul. Instanţa de judecată a satisfăcut acţiunea avocatului parlamentar iniţiată în interesul copilului.

- În 2004 avocaţii parlamentari au examinat petiţiile unui grup de cetăţeni, copiii cărora îşi fac studiile peste hotare şi cărora le-a fost interzisă ieşirea din ţară pe motivul nerespectării regulilor de ieşire de pe teritoriul Republicii Moldova, care prevedeau că minorii au dreptul de a ieşi şi de a intra în Republica Moldova numai însoţiţi de un reprezentant legal sau de o persoană desemnată prin declaraţie şi legalizată notarial. Conştienţi de efortul statului de a preîntîmpina şi contracara traficul de copii, avocaţii parlamentari au considerat totuşi că interzicerea ieşirii din ţară a minorilor fără însoţitor – elevi şi studenţi, înmatriculaţi la studii în instituţiile de învăţămînt din străinătate - creează impedimente serioase în realizarea dreptului la învăţătură şi a dreptului la libera circulaţie, drepturi garantate de Constituţia Republicii Moldova şi au optat ca pentru categoria de persoane sus-menţionate să fie prevăzută o procedură simplificată de ieşire din Republica Moldova. În această privinţă a fost propusă Parlamentului modificarea legislaţiei, astfel încît elevii şi studenţii înmatriculaţi la instituţiile de învăţămînt din străinătate, să poată ieşi din ţară la prezentarea actului de înmatriculare la instituţia de învăţămînt respectivă şi a declaraţiei eliberate de unul dintre reprezentanţii lor legali, autentificată notarial, prin care s-ar permite ieşirea minorului din Republica Moldova, indicîndu-se ţara de destinaţie, scopul călătoriei, perioada aflării lui în ţara respectivă şi valabilitatea declaraţiei. După o perioadă de promovare a propunerii, aceasta a fost adoptată la 23 decembrie 2005.

- În 2005, colaboratorii instituţiei avocaţilor parlamentari au efectuat investigaţii privind numărul copiilor neşcolarizaţi, gradul de pregătire a instituţiilor de învăţămînt pentru anul de studii 2005-2006 şi cele mai stringente probleme cu care se confruntă instituţiile de învăţămînt din republică.

14. În perioada de referinţă CpDOM a desfăşurat numeroase activităţi în domeniul drepturilor omului, unele cu accent special sau privind în exclusivitate drepturile copilului:

- Masa rotundă cu genericul ,,Drepturile copilului: actualitate şi perspective’’ (2004, Chişinău);

- Masa rotundă ,,Respectarea şi protecţia drepturilor persoanelor ’’ (2005, Chişinău), în cadrul căreia s-au pus în discuţie subiecte cu referire la cadrul legislativ privind respectarea şi protecţia drepturilor persoanelor (categoria copii), de asemenea, asistenţa şi protecţia socială a persoanelor ;

- Anual în cadrul Decadei drepturilor omului (1-10 decembrie) sunt organizate şi ţinute prelegeri privind drepturile omului, în special, drepturile copilului în şcoli şi licee;

- Editarea diverselor materiale cu referire la drepturile copilului: calendarul CpDOM, cu reflectarea sumară a drepturilor copilului (2002); pliantul ,,Migraţia ilegală de muncă – sursă a traficului de persoane’’ (2004);pliantul ,,Drepturile copilului’’(2004); pliantul ,,Unele aspecte cu referire la cadrul juridic privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane’’ (2006)).

- În scopul informării operative a cetăţenilor care solicită informaţie şi necesită consultanţă juridică urgentă referitoare la drepturile şi libertăţile lor constituţionale, posibilităţile şi mecanismele existente în realizarea respectării şi protecţiei acestora, în perioada 2004-2005 a fost instituit Serviciul informaţional telefonic Linie fierbinte pe problemele drepturilor omului.

 

ONG / Societatea civilă

15. Ca rezultat al observaţiilor Comitetului la raportul iniţial, Republica Moldova a întreprins paşi concreţi în implicarea organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte implementarea Convenţiei şi îmbunătăţirea cooperării instituţiilor statului cu ONG-urile.

16. În perioada de referinţă, mai multe programe importante în domeniu au fost realizate de către ONG-uri cu susţinerea şi/sau implicarea directă a instituţiilor guvernamentale. Drept exemplu menţionăm Institutul de Reforme Penale care, în parteneriat cu Parlamentul, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii au implementat mai multe programe relevante în domeniul justiţiei juvenile.

Diseminare şi instruire

17. Mai multe ONG-uri, cu suportul UNICEF Moldova, au organizat seminare de instruire pe mai multe teme din Convenţie: participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor, prevenirea comportamentelor de risc printre copii şi tineri, incluziune socială, justiţie juvenilă. Activităţile de instruire au cuprins copii şi grupuri de specialişti, precum: cadre didactice, lucrători de tineret, psihologi, asistenţi sociali, medici, avocaţi, procurori şi ofiţeri de urmărire penală, judecători şi colaboratori ai sistemului penitenciar.

18. Pornind de la recomandările Comitetului ONU pentru drepturile copilului şi axîndu-se pe necesităţile copilului şi familiei în Republica Moldova s-a elaborat Strategia naţională privind protecţia copilului şi familiei, care a definit priorităţile în domeniul protecţiei copilului şi direcţiile de activitate pentru anii 2003 – 2008:

- Strategia a abordat holistic copilul şi problemele cu care se confruntă el, pornind de la interesele lui majore.

- Consiliul naţional pentru protecţia drepturilor copilului, ca structură guvernamentală, responsabilă de monitorizarea şi asigurarea respectării Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, realizarea prevederilor Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului, precum şi de elaborarea şi coordonarea implementării politicilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului - a realizat coordonarea activităţilor la nivelul autorităţilor centrale şi locale, a dezvoltat parteneriate eficiente cu instituţiile internaţionale (UNICEF, PNUD, SIDA, DFID, Banca Mondială etc.), cu organizaţiile neguvernamentale şi alte sectoare ale societăţii civile.

19. În perioada 2000 – 2006 Consiluil naţional a ghidat procesele de elaborare ale politicilor în domeniul protecţiei copilului, precum şi consolidarea resurselor umane în acest domeniu:

- Strategia naţională privind protecţia copilului şi familiei (2003);

- Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (componenta - prevenirea, asistenţa şi combaterea traficului de copii) (2004);

- Standarde minime de calitate privind îngrijirea şi educaţia copiilor în diferite servicii de protecţie a copilului (case de copii de tip familial, centru de plasament temporar al copilului, instituţii rezidenţiale de îngrijire şi educaţie a copilului) (2002-2006);

- Promovarea formării profesionale a specialiştilor în domeniul protecţiei copilului (cunoştinţe de bază privind Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copilului, Protecţia drepturilor copilului în serviciile de protecţie şi îngrijire a copilului etc.);

- Promovarea serviciilor de tip familial pentru protecţia copilului aflat în dificultate (centre de zi, centre comunitare, case de tip familial, asistenţă parentală profesionistă etc.).

20. Totodată, Consiliul naţional a organizat structuri locale – consilii locale pentru protecţia drepturilor copilului, care operaţionalizează obiectivele politicilor de protecţie a copilului la nivel local, asistă direct copii aflaţi în diferite situaţii de dificultate, caută soluţii optime pentru protecţia copilului în proximitatea familiei acestuia. Aceste structuri locale ramîn a fi explorate şi consolidate, în vederea eficientizăriii lor. Dar reformele administrative, care au avut loc în perioada de raportare, au condus deocamdată şi la diminuarea calităţii activităţii acestora.

21. Guvernul a întreprins măsuri susţinute pentru consolidarea capacităţilor Consiliului naţional, a completat componenţa Consiliului cu reprezentanţi ai structurilor guvernamentale cu competenţe în domeniu şi cu reprezentanţi ai instituţiilor neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, cu activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului (UNICEF, Salvaţi Copiii, Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei etc.). Mai rămîne însă actuală problema asigurării Consiliului naţional cu resurse umane şi financiare adecvate întru optimizarea activităţilor acestuia.

22. Reprezentanţa UNICEF în Moldova oferă asistenţă tehnică Guvernului în vederea consolidării şi dezvoltării capacităţilor Consiliului naţional pentru protecţia drepturilor copilului, în special Secretariatului permanent al acestuia.

II. DEFINIŢIA COPILULUI (art. 1)

1. În conformitate cu Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1999, o persoană este considerată copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani (art. 1 alin. (2))[1].

2. Potrivit Codului civil, la atingerea vîrstei de 18 ani, începe capacitatea deplină de exerciţiu. De la această regulă sunt prevăzute două excepţii: atribuirea capacităţii depline unui copil (emancipare) şi căsătoria.

3. Atribuirea capacităţii depline de exerciţiu unui copil (emancipare) constituie un nou temei pentru recunoaşterea minorului care a împlinit vîrsta de 16 ani cu capacitate de exerciţiu deplină. Pentru aceasta este necesar ca minorul să dispună de venit propriu rezultat din angajarea sa în cîmpul muncii sau a practicării activităţii de întreprinzător. Emanciparea minorului se efectuează printr-o hotărîre a autorităţii tutelare, cu acordul ambilor părinţi, al adoptatorilor sau al curatorului, iar dacă lipseşte acordul părinţilor, printr-o hotărîre a instanţei de judecată. Minorul emancipat dobîndeşte şi exercită de sine stătător în volum deplin toate drepturile pe care le are persoana cu capacitate de exerciţiu deplină şi îşi asumă personal obligaţiile civile şi le execută, inclusiv răspunde de sine stătător pentru obligaţiile apărute ca urmare a cauzării prejudiciului provocat de el. Minorul emancipat nu este înzestrat însă cu acele drepturi şi nu poate să-şi asume acele obligaţii pentru care, conform legii, este stabilit un cenz de vîrstă.

4. A doua excepţie se referă la persoanele care s-au căsătorit înaintea împlinirii vîrstei matrimoniale. Conform art. 14 din Codul familiei, vîrsta matrimonială este de 18 ani pentru bărbaţi şi de 16 ani pentru femei.

5. Spre deosebire de legislaţia veche, Republica Moldova a făcut un pas înainte spre egalarea femeilor şi bărbaţilor în ceea ce priveşte vîrsta minimă de căsătorie. Astfel, vîrsta matrimonială poate fi redusă pentru bărbaţi, cu cel mult doi ani, în cazul în care sunt motive temeinice. Reducerea se aprobă de către autoritatea administraţiei publice locale pe baza cererii minorului care doreşte să se căsătorească şi acordului părinţilor lui.

6. La desfacerea căsătoriei pînă la împlinirea majoratului, capacitatea de exerciţiu deplină a minorului se menţine.

7. Potrivit datelor statistice prezentate, numărul căsătoriilor între minori este în descreştere. Astfel, din anul 2000 pînă în anul 2006 numărul acestora s-a redus cu 236. Căsătoriile înregistrate cu participarea unui minor, potrivit datelor prezentate, sunt mult mai frecvente, însă se înregistrează şi aici o descreştere – de la 1975 în anul 2000 la 1000 în anul 2006(tabelul 1).

Tabelul 1. Dinamica căsătoriilor în rîndul minorilor, perioada 2000-2006

Tipul căsătoriilor
Căsătorii între minori (inclusiv 18 ani)
Căsătorii cu un minor

 

8. Minorii care au împlinit vîrsta de 14 ani dobîndesc capacitate de exerciţiu restrînsă, ei fiind în drept să încheie orice acte juridice, dar pentru valabilitatea acestora este necesar acordul reprezentanţilor legali. Codul civil stabileşte o serie de temeiuri cînd minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani este în drept să încheie de sine stătător unele acte juridice fără acordul părinţilor, al adoptatorilor sau al curatorului. Astfel, minorul care a împlinit 14 ani are dreptul:

- să dispună de salariu, bursă sau de alte venituri rezultate din activităţi proprii;

- să exercite dreptul de autor asupra unei lucrări ştiinţifice, literare sau de artă, asupra unei invenţii sau unui alt rezultat al activităţii intelectuale apărate de lege;

- să facă depuneri băneşti în instituţiile bancare şi să dispună de acestea în conformitate cu legea;

- să încheie acte juridice curente de mică valoare, care se execută la momentul încheierii lor şi acte juridice de obţinere gratuită a unor beneficii, care nu necesită autentificare notarială sau înregistrarea de stat a drepturilor apărute în temeiul lor (conform Codului civil, aceste contracte pot fi încheiate şi de către minorii în vîrstă de la 7 la 14 ani).

-

 

- III. PRINCIPII GENERALE (art. 2, 3, 6 şi 12)

-

Nondiscriminarea (art. 2)

1. Constituţia Republicii Moldova asigură respectarea volumului integru de drepturi şi libertăţi proprii tuturor persoanelor fără nici o formă de discriminare. Această prevedere se referă şi la copii, statul garantînd realizarea şi respectarea drepturilor tuturor copiilor. Un şir de alte legi (Legea privind drepturile copilului, Legea cu privire la educaţie ş. a.) stipulează expres interzicerea discriminării şi stabilesc un şir de garanţii pentru combaterea acesteia.

2. În anul 2005 Republica Moldova a pregătit şi a înaintat Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale Raportul periodic despre aplicarea Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială. Pe baza informaţiilor prezentate de Biroul Relaţii Interetnice, Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Economiei şi Comerţului, Biroul Naţional Migraţiune, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (Ministerul Sănătăţii/Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului), Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, Procuratura Generală, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Compania „Teleradio-Moldova”, Ministerul Reintegrării, Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, asociaţiile obşteşti etnoculturale ale minorităţilor naţionale s-a constatat că în Republica Moldova prevederile Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială se realizează efectiv, cazuri de discriminare, în contextul Convenţiei internaţionale, care ar fi confirmate ulterior nu au fost semnalate.

3. Activităţile desfăşurate în cadrul diferitor programe şi planuri de acţiuni urmăresc să nu fie comisă nici o formă de discriminare a vreunei categorii de copii. De exemplu, în cadrul acţiunilor culturale, organizate periodic de Biroul Relaţii Interetnice (Anul Nou, Crăciun, Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor 1 iunie, ş. a.), sunt desfăşurate şi dezbateri pe diferite teme, la care participă copii – reprezentanţi ai unui număr de aproximativ 20 de etnii. Totodată menţionăm că şi la acţiunile culturale organizate de Ministerul Culturii şi Turismului şi autorităţile administraţiei publice locale participă copiii de diferite etnii.

4. Pînă la obţinerea independenţei Republicii Moldova (1991) în ţară funcţionau doar şcoli cu predare în limba română şi rusă (în nici o şcoală nu se studia limbile ucraineană, găgăuză, bulgară). Copiii minorităţilor naţionale învăţau, de regulă, în limba rusă. În prezent în republică au fost formate 3 modele de studiere a limbilor minorităţilor naţionale. Cel mai răspîndit este modelul II.

· Modelul I –şcoli cu predare în limba rusă, în care tradiţional îşi fac studiile reprezentanţii minorităţilor naţionale: 280 de şcoli şi licee (108358 elevi) – 20,3%;

· Modelul II - şcoli cu predare în limba rusă, unde limbile ucraineană, găgăuză, bulgară se studiază ca disciplină şcolară cîte 3 ore pe săptămînă şi 1 oră – noua disciplină „Istoria, cultura şi tradiţiile popoarelor: rus, respectiv ucrainean, găgăuz, bulgar”:

- limba ucraineană - 54 de şcoli şi licee -7091 elevi – 24,3%;

- limba găgăuză –52 de şcoli şi licee - 25087 elevi – 102,7%;

- limba bulgară – 32 de şcoli şi licee - 6953 elevi – 87,8%;

- limba poloneză - 1 şcoală - 118 elevi;

- limba evreiască - 2 şcoli - 633 elevi;

- limba germană - 1 şcoală - 199 elevi.

· Modelul III - şcoli şi licee experimentale, unde în clase separate, la nivel de învăţămînt primar, se realizează procesul de învăţămînt în limba maternă, în limba ucraineană 2 instituţii de învăţămînt în care studiază 396 elevi, ceea ce constituie 0,06% din total; în limba bulgară 3 instituţii de învăţămînt cu 114 elevi – 0,02% din total).

5. Pentru realizarea dreptului de a studia în limba maternă, Ministerul Educaţiei şi Tineretului a elaborat materiale didactice pentru limbile rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară, printre care:

- Standardele la limbă şi literatură pentru clasele 1-12;

- Curriculum la limbă şi literatură pentru clasele 1-12;

- Ghiduri metodice pentru implementarea curriculum-urilor;

- Manuale la limbă şi literatură pentru clasele 1-9;

- Programe şi teste pentru testarea naţională în clasele 1-9;

- Programe la limbă şi literatură pentru bacalaureat;

- Curriculum pentru „Istoria, cultura şi tradiţiile popoarelor: rus, ucrainean, găgăuz, bulgar”, clasele 1-4.

6. Tuturor copiilor din categoriile menţionate mai sus li se oferă dreptul de a alege limba de instruire la orice nivel al învăţămîntului, iar în localităţile cu populaţie mixtă – se oferă condiţii pentru studierea limbii materne în calitate de disciplină de studii, în cazul prezenţei a cel puţin 15 copii.

7. Instruirea şi educarea copiilor, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, în instituţiile de învăţămînt preşcolar se realizează în limba rusă – 207 grădiniţe (16260 copii), în care se realizează ore suplimentare în limba ucraineană - 5 grădiniţe - 317 copii, limba găgăuză - 58 de grădiniţe - 6321 copii, limba bulgară - 6 grădiniţe - 348 copii.

8. Pe parcursul anului 2001, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, de comun acord cu Asociaţia femeilor rome „Juvlia Romani”, prin implicarea directă a colaboratorilor Direcţiilor de învăţămînt, au efectuat un sondaj privind situaţia romilor din Republica Moldova. În cadrul sondajului a fost examinată opinia romilor vizavi de oportunitatea studierii limbii materne în instituţiile de învăţămînt preuniversitar. Rezultatele sondajului au dovedit lipsa de interes din partea etniei rome pentru studierea acesteia. În acest context, s-a recomandat Direcţiilor de învăţămînt să întreprindă acţiuni eficiente pentru integrarea copiilor romi în societate, combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor etnice faţă de această etnie, promovarea valorilor în care romii excelează, asigurarea, în localităţile compact populate de aceştia a studierii şi promovării tradiţiilor etniei, a culturii şi folclorului ei. Pentru cunoaşterea limbii materne, ministerul a recomandat studierea limbii rome, cu statut de disciplină opţională, în şcolile din localităţile compact populate de romi.

9. Problemele integrării copiilor romi în sistemul de învăţămînt sunt reflectate în Planului de acţiuni pentru susţinerea romilor din Republica Moldova pentru anii 2007-2010, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1453 din 21.12.2006. Conform Planului, vor fi elaborate şi aprobate anual planuri de acţiuni concrete pentru susţinerea romilordin Republica Moldova. Acest plan prevede, de asemenea, elaborarea curriculum-urilor la disciplina „Limba, istoria şi cultura romilor”, includerea acestei discipline în planurile de studii ale instituţiilor de învăţămînt preuniversitar în localităţile compact populate de romi; elaborarea cadrului normativ pentru susţinerea organizării şi activităţii şcolilor duminicale pentru copiii romi.

10. În anul 2004 Biroul Relaţii Interetnice a desfăşurat zilele Biroului în toate regiunile republicii, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, organizaţiilor neguvernamentale, mijloacelor de informare în masă. Cu susţinerea Consiliului Europei, Biroul Relaţii Interetnice a evaluat situaţia romilor din Republica Moldova şi a elaborat Planul de acţiuni pentru susţinerea romilor din Republica Moldova pentru anii 2006-2010.

11. Biroul Relaţii Interetnice desfăşoară anual de Crăciun şi Anul Nou Festivalul Copiilor, Festivalul Polietnic al Copiilor de Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor – 1 Iunie, Festivalul Etniilor, unde copiii participă în activităţi artistice şi de divertisment. În vederea facilitării participării copiilor şi tinerilor romi, Biroul susţine crearea şi funcţionarea asociaţiilor romilor. În anul 2006 funcţiona Uniunea Tinerilor Romi din Republica Moldova, pe lîngă care a fost creată Reţeaua Copiilor Romi. Reţeaua întrunea copii de origine romă, cu vîrste cuprinse între 12 şi 16 ani, avînd scopul de a stimula frecventarea şcolii de către copiii de vîrstă şcolară, precum şi participarea acestora la viaţa comunităţii. Începînd cu anul 2005, Uniunea Tinerilor Romi susţine organizarea odihnei de vară a copiilor în taberele din ţară.





Последнее изменение этой страницы: 2016-06-19; просмотров: 14; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 54.158.251.104 (0.014 с.)