Libertatea de exprimare (art. 13)

20. Dreptul copilului capabil de discernămînt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte este reflectat în Constituţia Republicii Moldova. Această prevedere constituţională este dezvoltată în art. 8, alin. (1) al Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1994, care prevede că drepturile copilului la libertatea gîndirii, la opinie, precum şi la confesiune nu pot fi încălcate sub nici o formă. Alin. (2) prevede că statul garantează copilului, capabil să-şi formuleze opiniile, dreptul de a-şi exprima liber aceste opinii asupra oricărei probleme care îl priveşte. De opinia copilului care a atins vîrsta de 10 ani se va ţine cont, în mod obligatoriu, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

21. Potrivit art. 54 din Codul familiei, copilul are dreptul să-şi exprime opinia la soluţionarea în familie a problemelor care îi ating interesele şi să fie audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins vîrsta de 10 ani se va ţine cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

22. Art. 63 din Codul familiei, stabileşte dreptul copilului de a-şi exprima opinia privind domiciliul, cînd părinţii locuiesc separat.

23. Potrivit art. 58 al Codului de procedură civilă, minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate să-şi exercite personal drepturile procedurale şi să-şi îndeplinească obligaţiile procedurale de sine stătător în cazul declarării capacităţii depline de exerciţiu (emancipării) sau al încheierii căsătoriei. Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vîrsta între 14 şi 18 ani, precum şi ale adulţilor limitaţi în capacitatea de exerciţiu sunt apărate în instanţă judecătorească de părinţii, înfietorii sau curatorii lor, instanţa fiind obligată să introducă în astfel de pricini minorii sau adulţii limitaţi în capacitatea de exerciţiu.

24. Copii sunt susţinuţi să-şi exprime liber opinia nu numai în probleme ce ţin de soluţionarea unor chestiuni concrete cu privire la ei, dar şi în ceea ce priveşte participarea lor activă la viaţa socială a localităţii lor sau ţării. De exemplu, majoritatea şcolilor au ziare şcolare în care colectivul de redacţie este format din copiii.

4.3 Libertatea de gîndire, de conştiinţă şi religie (art. 14)

25. Libertatea gîndirii este stipulată în art. 32 al Constituţiei care prevede că „oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii…”. Art. 31, alin. (1) stipulează libertatea conştiinţei, care trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi respect reciproc. Libertatea religiei este garantată de alin. (2) al art. 31, care prevede că cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în conformitate cu legea.

26. Dreptul copilului la libertatea gîndirii şi conştiinţei, precum şi la confesiune, conform art. 8, alin. (1) al Legii cu privire la drepturile copilului, nu poate fi îngrădit sub nici o formă. Alin. (4) prevede că nici un copil nu poate fi constrîns să adere la o religie sau alta contrar convingerilor sale. Libertatea conştiinţei copilului este garantată de către stat, ea trebuie să se manifeste în spiritul toleranţei religioase şi respectului reciproc.

27. Un aport deosebit pentru dezvoltarea spirituală a copiilor condamnaţi îl constituie colaborarea Departamentului Instituţiilor Penitenciare cu confesiunile religioase, care acordă condamnaţilor atît consiliere spirituală, cît şi donaţii.

4.4 Libertatea de asociere şi de reuniune paşnică (art. 15)

28. În conformitate cu art. 40 al Constituţiei, mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme. Deşi nu se face o menţiune specială, se consideră că acest drept este garantat şi copiilor.

29. Art. 13 din Legea privind drepturile copilului prevede că şi copiii au dreptul să se asocieze în organizaţii obşteşti în conformitate cu legislaţia. Ordinea exercitării acestui drept este prevăzută de Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.1996, care limitează dreptul la asociere al copiilor prin art. 15, dar care stipulează în alin. (7) că şi copiii care au atins vîrsta de 10 ani pot fi membri (participanţi) ai asociaţiilor de copii, iar cei în vîrstă de la 14 la 18 ani, în conformitate cu alin. (6), pot fi membri (participanţi) ai organizaţiilor de tineret. Copiii în vîrstă de pînă la 10 ani nu pot fi membri (participanţi) ai organizaţiilor obşteşti.

4.5 Protecţia vieţii personale şi private (art. 16)

30. În vederea respectării protecţiei vieţii personale şi private, copiilor din instituţiile penitenciare, conform prevederilor actelor normative, li se acordă:

- dreptul la întrevederi cu rudele sau alte persoane (art. 232 al Codului de executare). Astfel, copiii au dreptul la cel puţin o întrevedere de scurtă durată pe lună (de la 1 la 4 ore) şi de cel puţin 4 întrevederi de lungă durată pe an (de la 12 ore pînă la 3 zile). Nu este limitat numărul întîlnirilor cu avocatul, cu persoanele care au dreptul de a acorda asistenţă juridică sau cu alte persoane prevăzute de lege.

- dreptul la corespondenţă şi convorbiri telefonice (art. 229, Codul de executare). Copilul condamnat are dreptul să primească şi să expedieze din cont propriu scrisori, telegrame şi petiţii. De asemenea, el are dreptul la cel puţin o convorbire telefonică o dată la două săptămîni, cu o durată de 10 minute, cu soţul, cu o rudă sau cu o altă persoană la alegerea lui.

- dreptul la dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi la învăţătură (art. 9, 10 din Legea privind drepturile copilului). În conformitate cu prevederile menţionate mai sus, copiii au dreptul de a frecventa şcoala de cultură generală. În penitenciarul nr. 2 Lipcani frecventează şcoala circa 160 de minori.

- dreptul la muncă (art. 11 din Legea privind drepturile copilului). În vederea asigurării acestui obiectiv, în penitenciare se desfăşoară activitatea de orientare şi instruire profesională a minorilor. Astfel, în penitenciarele nr. 2 Lipcani şi nr. 7 Rusca activează cîte o şcoală profesională acestea instruind anual circa 60 persoane.

- dreptul la odihnă (art. 12 din Legea privind drepturile copilului). Cu referire la acest subiect şi pentru participarea la viaţa cultural-artistică, în penitenciare, în special pentru minori, se organizează şi se desfăşoară sărbătorile naţionale şi diferite concursuri atît naţionale, cît şi internaţionale.

31. În colaborare cu organizaţii neguvernamentale au fost organizate întîlnirile minorilor condamnaţi cu părinţii sau rudele lor, situaţia financiară a cărora nu le permite vizite frecvente.

4.6 Dreptul de acces la informaţie (art. 17)

32. Legislaţia stipulează dreptul general al copiilor de a fi informaţi despre drepturile lor şi de a avea acces la informaţie de interes general. Astfel, sunt întreprinse diferite acţiuni pentru a oferi copiilor acces la informaţiile care corespund interesului şi nivelului lor de dezvoltare, în vederea extinderii şi aprofundării cunoştinţelor lor. Aceste acţiuni includ crearea librăriilor. (tabelul 7)

Tabelul 7. Numărul şi dotarea bibliotecilor pentru copii

Biblioteci
Cărţi şi reviste (mii ex.)	2281,7	2067,9	2058,8	2026,4	2011,1	1965,0	1826,0
În medie la o bibliotecă (mii ex.)	13.5	13,4	13,5	13,0	12,9	12,7	12,7
Numărul cititorilor (mii)	188,0	246,1	252,2	283,8	278,0	257,1	148,1
Numărul de cărţi şi reviste împrumutate (mii ex.)	4205,9	4004,0	3810,7	4108,7	3920,9	3688,0	3754,4
Numărul de cărţi şi reviste în medie la un cititor (ex.)	22,4	16,3	15,1	14,5	14,1	14,3	25,4

 

33. În vederea asigurării accesului la informaţie al copiilor condamnaţi la privaţiune de libertate, aceştia, conform art. 227 al Codului de executare, sunt asiguraţi cu mijloace de informare în masă, în special emisiuni radio şi televizate, fiind totodată asigurată abonarea penitenciarelor şi a deţinuţilor la ziare şi reviste republicane.

34. Tot în scopul asigurării accesului deţinuţilor la informaţie, prin intermediul panourilor informative din penitenciare, deţinuţii sunt informaţi despre legislaţia ce reglementează executarea pedepsei penale, drepturile şi obligaţiile lor, procedura de adresare a diferitor petiţii, adresele diferitor organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale ş. a. Panourile informative conţin informaţii de ordin general (adresele juridice ale organelor de stat, ONG-urilor, care activează în domeniul dreptului omului), legislativ şi ziare republicane şi raionale, panourile fiind afişate în sectoarele de condamnaţi, cele locative şi în zonele de producţie, condamnaţii avînd acces liber la ele.

35. În penitenciare, inclusiv Penitenciarul nr. 2 Lipcani şi penitenciarul nr. 7 Rusca, funcţionează biblioteci. Conform prevederilor art. 259, alin. (5) al Codului de executare, fondul de carte al bibliotecilor din penitenciare se completează din contul veniturilor proprii de către Departamentul instituţiilor penitenciare, administraţia penitenciarului, precum şi din sponsorizări şi donaţii cu concursul instituţiilor şi organizaţiilor interesate. Numărul de cărţi în bibliotecile menţionate variază în funcţie de penitenciar. Astfel, biblioteca Penitenciarului nr. 2 Lipcani este dotată cu 5377 cărţi. În perioada anului 2005 biblioteca acestui penitenciar a fost completată cu 290 de cărţi. În anul 2006 misiunea OSCE a donat Penitenciarului nr. 2 Lipcani literatură juridică (seturi de coduri), ziare şi reviste. Ultima oară biblioteca Penitenciarul nr. 2 Lipcani a fost completată cu un lot de carte, inclusiv ziare şi reviste, în luna octombrie 2006, de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare. În Penitenciarul nr. 7 Rusca biblioteca are 3600 de cărţi. În anul 2006 penitenciarele din republică dispuneau de circa 10000 de cărţi. Începînd cu anul 2007 fiecărui penitenciar i s-a alocat cîte 6000 de lei pentru a se abona la Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi la unele reviste. Fondul de carte din penitenciare este bogat în literatură juridică, artistică, religioasă, reviste şi ziare.Cele 5 izolatoare de urmărire penală ale republicii, în care se deţin şi minori, dispun de asemenea de biblioteci dotate, însumînd circa 4000 de cărţi.

4.7 Dreptul de a nu fi supus torturii, pedepsei inumane sau degradante, inclusiv pedepsei corporale (art. 37 (a))

36. Conform informaţiei furnizate de către Procuratura Generală, pe parcursul anului 2006 au fost sesizate 10 cazuri în care copiii au fost victime ale unui tratament feroce. Dintre acestea, 6 cazuris-au soldat cudecizii judecătoreşti.Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, pe parcursul anului 2006, au fost săvîrşite 95 de infracţiuni cu caracter sexual împotriva minorilor, ceea ce reprezintă 22,7% din totalul de 415 infracţiuni săvîrşite împotriva minorilor. Acestea includ: 54 de violuri (art. 171, Cod penal), 19 acţiuni violente cu caracter sexual (art. 172, Cod penal), 13 acţiuni perverse (art. 175, Cod penal) şi 11 infracţiuni clasate ca raport sexual cu persoana care nu a împlinit vîrsta de 14 ani (art. 174, Cod penal).

37. În izolatoarele de arest preventiv, în programele de recuperare şi reintegrare socială sunt încadrate 24 de persoane, ceea ce constituie 14%. În penitenciarul nr. 2 Lipcani, în programe de recuperare şi reintegrare socială sunt încadrate 110 persoane.

38. În cadrul penitenciarelor se desfăşoară 3 programe de prevenire a violenţei instituţionalizate, acestea fiind:

- Psihodiagnosticul condamnaţilor, în scopul determinării persoanelor cu nivel înalt de agresivitate;

- Programul psihoeducaţional cu privire la reducerea violenţei în mediul penitenciar.

- Programul de iniţiere a deţinuţilor în ştiinţe socio-juridice.

 

Se organizează şi se desfăşoară activităţi cu deţinuţii nou-sosiţi în penitenciar. Volumul instruirii personalului instituţiilor penitenciare în această problemă este de 24 de ore anual pentru fiecare instituţie penitenciară.

V. MEDIUL FAMILIAL ŞI ÎNGRIJIREA ALTERNATIVĂ

(art. 5, 9-11, 18, paragraf 1 şi 2; 19-21, 25, 27, paragraf 4 şi 39)

1. Pentru implementarea articolelor vizate în capitolul respectiv al raportului, Republica Moldova a aderat la următoarele tratate internaţionale:

- Convenţia europeană asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind supravegherea copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor, adoptată la 20.05.1980 la Luxemburg;

- Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, adoptată la 29.05.1993 la Haga;

- Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei, adoptată la 15.10.1975 la Strasbourg;

- Acordul privind garanţiile drepturilor cetăţenilor la primirea indemnizaţiilor sociale, compensaţiilor pentru familiile cu copii şi a pensiilor alimentare, încheiat între statele membre ale CSI la 09.09.1994 la Moscova;

- Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, adoptată la 20.06.1956 la New York (în vigoare din 23.08.2006);

- Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei (revizuită) asupra protecţiei maternităţii din 1952, adoptată la 15.06.2000 la Geneva.

 

5.1 Orientarea/ghidarea părintească (art. 5)

 

2. Guvernul, în parteneriat cu societatea civilă şi instituţiile donatoare, a întreprins măsuri planificate de asistenţă a părinţilor: prin mesajele campaniilor de comunicare şi prin informaţia diseminată s-a urmărit ghidarea părinţilor în îngrijirea şi educaţia propriilor copii.

3. În perioada iulie – august 2006 DMPDC, în comun cu ONG-ul „Medicii din lume” din Grecia a desfăşurat o campanie de sensibilizare a părinţilor „Existenţă fără violenţă”. Au fost organizate întîlniri cu copii şi părinţi la 30 de centre pentru copii la locul de trai, în cadrul cărora au fost cuprinşi circa 1500 de părinţi, cărora le-a fost distribuit ghidul pentru părinţi „Existenţă fără violenţă”, iar copiilor un îndrumar de buzunar cu aceeaşi tematică.

4. În municipiul Chişinău activează deja de 5 ani Centrul de plasament temporar „Small group homes” pentru copii, cu capacitatea de 20 de locuri. Scopul acestui Centru este prevenirea abandonului şi instituţionalizării. Copiii primesc aici îngrijire specială, li se educă dezvoltarea abilităţilor de autodeservire, iar părinţii lor beneficiază de consiliere psihologică şi instruire, vizînd îngrijirea şi socializarea copiilor. Pe parcursul a 5 ani au beneficiat de îngrijire specială 89 de copii, dintre care 85 au fost reintegraţi în familia biologică.

5. Pentru dezvoltarea capacităţilor parentale şi prevenirea abandonului, la nivel de ţară, au fost create centre maternale, care asistă cuplul mamă – copil cu risc de abandon şi oferă asistenţă psihologică, juridică, socială, medicală atît familiilor biologice, cît şi familiilor extinse.

5.2 Responsabilitatea părinţilor (art. 18, paragraf 1 şi 2).

6. Conform Constituţiei, Codului familiei, părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă aceştia sunt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. Părinţii au dreptul şi sunt obligaţi să-şi educe copiii conform propriilor convingeri. Totodată, părinţii poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor şi au prioritate la educaţia lor faţă de oricare alte persoane.

Părinţii sunt obligaţi să le asigure copiilor frecventarea şcolii pînă la sfîrşitul anului de învăţămînt în care aceştia ating vîrsta de 16 ani. Instituţia de învăţămînt şi forma de instruire sunt alese de către părinţi, ţinîndu-se cont şi de părerea copilului.

7. Drepturile părinţilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinţii nu pot prejudicia sănătatea fizică şi psihică a copilului. Metodele de educaţie a copilului, alese de părinţi, exclud comportamentul abuziv, insultele şi maltratările de orice fel, discriminarea, violenţa psihică şi fizică, antrenarea în acţiuni criminale, iniţierea în consumul de băuturi alcoolice, folosirea substanţelor stupefiante şi psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cerşitul şi alte acte ilicite.

8. Toate problemele privind educaţia şi instruirea copilului se soluţionează de către părinţi de comun acord, ţinîndu-se cont de interesele şi de doleanţele copilului. Părinţii poartă răspundere, în modul stabilit, în cazul cînd exercitarea drepturilor lor este în detrimentul intereselor copilului.

5.3 Separarea de părinţi (art. 9)

9. Separarea de părinţi poate avea loc atunci cînd părinţii sunt decăzuţi din drepturile părinteşti. Decăderea are loc dacă părinţii:

- se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere;

- refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;

- fac abuz de drepturile părinteşti;

- se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicînd violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;

- prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;

- suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;

- au săvîrşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului, precum şi în alte cazuri cînd aceasta o cer interesele copilului.

 

10. Decăderea din drepturile părinteşti are loc numai pe cale judecătorească. Copilul ai cărui părinţi (unul dintre ei) sunt decăzuţi din drepturile părinteşti păstrează dreptul de folosinţă asupra spaţiului locativ şi toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale fireşti, inclusiv dreptul la succesiune. Dacă copilul nu poate fi transmis celuilalt părinte sau dacă ambii părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, copilul se pune la dispoziţia autorităţii tutelare.

11. Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti pot avea întrevederi cu copilul lor numai cu permisiunea autorităţii tutelare. Întrevederile nu se acordă în cazul cînd contactul părinţilor cu copilul poate cauza daune dezvoltării lui fizice sau intelectuale, dacă este evident că părinţii nu sunt capabili de acest contact, dacă, din anumite motive, contactul contravine intereselor copilului sau dacă acesta, în timpul dezbaterilor judiciare, a avut obiecţii serioase privind contactul cu părinţii decăzuţi din drepturi.

12. Părinţii pot fi restabiliţi în drepturile părinteşti dacă au încetat împrejurările care au condus la decăderea lor din aceste drepturi şi dacă restabilirea în drepturile părinteşti este în interesul copilului.

13. La cererea autorităţii tutelare, instanţa judecătorească poate hotărî luarea copilului de la părinţi fără decăderea acestora din drepturile părinteşti - dacă aflarea copilului împreună cu părinţii prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea lui - şi punerea copilului la dispoziţia autorităţii tutelare.

14. În cazuri excepţionale, dacă există un pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului, autoritatea tutelară poate decide luarea copilului de la părinţi, comunicînd acest fapt procurorului în termen de cel mult 24 de ore. În acest caz, autoritatea tutelară, în termen de 7 zile, va iniţia o acţiune în instanţa judecătorească privind decăderea din drepturile părinteşti sau luarea copilului de la părinţi fără decăderea lor din aceste drepturi. Dacă această cerinţă nu este îndeplinită, copilul va fi înapoiat părinţilor.

15. În cazurile luării copilului fără decădere din drepturile părinteşti, părinţii pierd dreptul de a comunica cu acesta, de a participa personal la educaţia lui şi de a-i reprezenta interesele.

Părinţii de la care a fost luat copilul pot avea întrevederi cu acesta, în unele cazuri, doar cu permisiunea autorităţii tutelare.

16. Conform datelor oferite de Primăria municipiului Chişinău, numărul cazurilor de decădere a părinţilor din drepturile părinteşti este în creştere. Astfel, în anul 2004 au fost examinate 320 de dosare, în anul 2005 – 461, iar în 2006 – 505 dosare privind decăderea din drepturile părinteşti. Pe parcursul a trei ani se remarcă o creştere a numărului de cazuri cu 185.

17. Copiilor separaţi de părinţi li se acordă protecţie, de obicei, de instituţia rezidenţială. În perioada de raportare, datorită dezvoltării formelor alternative a instituţionalizării, numărul copiilor plasaţi în instituţii este în continuă descreştere. Conform datelor prezentate de Primăria municipiului Chişinău, în anul 2001 au fost plasaţi în instituţii 1214 copii, în 2005 - 1092 de copii, iar în anul 2006 – 873 de copii.