Interesul major al copilului (art. 3)

12. Legislaţia Republicii Moldova, prin diferite prevederi legale, subliniază nevoia de a ţine cont de interesul major al copilului atunci cînd se adoptă diferite decizii în privinţa lui. Astfel, Codul familiei stipulează că orice decizie care îi vizează pe copii trebuie să pornească de la interesele lor. Un şir de alte legi prevăd proceduri sau conţin reglementări menite să implementeze acest principiu. De exemplu, Codul de procedură penală prevede posibilitatea audierii copilului în condiţii deosebite de procedura generală, pentru a reduce astfel necesitatea audierii repetate a acestuia şi deci, reducerea victimizării lui; în cadrul procedurii de adopţie, la luarea deciziei se ţine cont de continuitatea în creşterea şi educarea copilului, ţinîndu-se seama de originea sa etnică, culturală, lingvistică şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale copilului ş. a.

13. Instituţiile de stat sunt obligate ca în toate deciziile adoptate referitoare la copii să ţină cont de interesele acestora. În diferite cazuri soluţionarea problemelor ce ţin de copii se examinează în comun cu reprezentanţi ai organizaţiilor, activitatea cărora e legată de promovarea drepturilor copiilor.

3.3 Dreptul la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare (art. 6)

14. Esenţa acestui principiu este reflectată în prevederile Constituţiei, care recunoaşte dreptul inerent la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare. Aceste prevederi sunt concretizate şi în alte acte normative. De exemplu, Codul familiei vizează nemijlocit asigurarea şi protecţia dreptului la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare a copilului (dreptul copilului la abitaţie şi educaţie în familie (art. 51), dreptul de a comunica cu părinţii (art. 52), dreptul copilului de a fi protejat (art. 53) ş. a.).

15. Au fost instituite un şir de garanţii pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase ale copiilor. Conform legislaţiei în vigoare ce ţine de funcţionarea asigurării obligatorii de asistenţă medicală, copiii cu vîrsta pînă la 18 ani beneficiază de asistenţă medicală gratuită în limita pachetului unic al serviciilor medicale de bază, costul căruia este achitat integral din bugetul de stat. Astfel, Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat anual de Guvern, prevede supravegherea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului, în conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Sănătăţii, imunizarea acestora conform calendarului de vaccinări şi indicaţiilor epidemiologice; prestarea serviciilor prietenoase tinerilor în domeniul sănătăţii reproductive pe baza reglementărilor în vigoare; asistenţa medicală la domiciliu şi prescrierea de medicamente compensate pentru copiii de vîrsta 0-5 ani, aflaţi la tratament cu diferite afecţiuni. Astfel, copiii sunt asiguraţi cu poliţe de asigurare medicală din contul bugetului public. Ca rezultat al examenelor medicale regulate ale copiilor, tratamentul şi reabilitarea acestora au loc la timp. Anumitor categorii de elevi li se oferă alimentaţie gratuită sau la preţ redus (a se vedea mai pe larg la cap. VII).

16. Subdiviziunile teritoriale de poliţie, prin intermediul inspectorilor pentru minori, împreună cu alte servicii ale comisariatelor de poliţie, cu reprezentanţii Direcţiilor de învăţămînt şi cei ai autorităţilor de protecţie socială şi din instituţiile medicale, organizează cu regularitate verificări în zone sau localuri de risc sporit pentru copii. Astfel, ca urmare a 5021 verificări au fost luaţi în evidenţă 37 de copii consumatori de droguri; 35 de copii consumatori de substanţe toxice; 474 copii în stare de ebrietate; 407 copii vagabonzi; 105 copii cerşetori. Concomitent, în urma acţiunilor întreprinse au fost depistate şi luate în evidenţă 154 de familii de consumători de alcool, 298 socialmente-vulnerabile, 82 de copii au fost internaţi în şcoli speciale. În total, în evidenţa organelor de poliţie se află 5175 de copii delincvenţi şi 1565 de familii dezorganizate.

17. În scopul diminuării delicvenţei juvenile, fenomenului „copiii străzii”, traumatismului rutier, prevenirii cazurilor de înec, precum şi combaterii infracţiunilor în instituţiile de învăţămînt mediu şi superior, colaboratorii poliţiei au ţinut 7108 prelegeri şi convorbiri cu copiii şi personalul instituţiilor de învăţămînt. În afară de aceasta, în instituţiile de învăţămînt mediu în cadrul diferitor discipline de studiu sau programe, sunt incluse activităţi ce vizează problemele menţionate.

18. Întru prevenirea traumatismului rutier şi reducerii gravităţii accidentelor rutiere cu implicarea copiilor, Direcţia poliţiei rutiere în comun cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Uniunea Conducătorilor Auto au organizat şi desfăşurat un şir de acţiuni privind studierea regulilor de circulaţie rutieră în instituţiile preuniversitare de învăţămînt şi formarea unui comportament adecvat al participanţilor la trafic.

19. Concomitent, în scopul ridicării nivelului de disciplină al participanţilor la trafic, pe parcursul anului 2006 au fost întreprinse următoarele:

- au fost ţinute 10371 lecţii în colectivele de muncă, instituţiile preşcolare şi şcolare, precum şi la întreprinderile auto (cu 1,2% mai mult decît în 2005);

- au fost realizate 2409 emisiuni radio şi televizate (cu 22,3% mai mult decît în 2005);

- au fost publicate în presa republicană şi locală 1092 articole (cu 11% mai mult decît în 2005).

20. Direcţia poliţiei rutiere, de comun acord cu posturile de televiziune şi radio, au organizat şi desfăşurat în instituţiile preşcolare şi colectivele de muncă un şir de măsuri ce ţin de profilaxia accidentelor rutiere şi educaţia rutieră a participanţilor la trafic: 178 emisiuni televizate, 635 emisiunila radio, 99 articole în presă, 149 lecţii şi video-lectorii şi concursuri.

21. În scopul prevenirii şi reducerii gravităţii consecinţelor accidentelor rutiere, sporirii nivelului de disciplină al tuturor categoriilor de participanţi la circulaţia rutieră şi stimulării unui comportament corect la trafic, Direcţia poliţiei rutiere a organizat desfăşurarea la nivel naţional a 9 operaţiuni speciale, precum şi a unor acţiuni preventiv-profilactice sub egida Reţelei Europene a Poliţiilor Rutiere.

22. În acelaşi context, pentru sporirea disciplinei participanţilor la trafic, îndeosebi în rîndul copiilor, în perioada 1-7 mai 2006, pe teritoriul republicii a fost desfăşurat săptămînalul de educaţie rutieră a tinerei generaţii, în cadrul căruia au fost ţinute 519 lecţii pentru elevi în vederea familiarizării lor cu exigenţele Regulamentului circulaţiei rutiere, 41 concursuri între elevi privind cunoaşterea regulilor de circulaţie, 87 emisiuni radio şi TV, 11 publicaţii în presă.

23. Totodată, în preajma instituţiilor de învîţămînt preuniversitare şi a celor preşcolare se reînnoiesc indicatoarele şi marcajele rutiere la trecerile pentru pietoni, iar în orele de vîrf la intersecţiile respective şi trecerile pentru pietoni sunt amplasaţi agenţi de circulaţie, pentru dirijarea circulaţiei rutiere şi acordarea ajutorului practic la traversarea carosabilului. În acelaşi timp, sub supravegherea angajaţilor poliţiei rutiere, în scopul dirijării circulaţiei la pasajele pentru pietoni în timpul sosirii elevilor la lecţii, se practică amplasarea posturilor formate din tineri agenţi de circulaţie.

24. Specialişti din cadrul Direcţiei poliţiei rutiere şi Ministerului Educaţiei şi Tineretului au elaborat Ghidul didactic pentru învăţătorii claselor primare „Siguranţa traficului rutier” şi seturi de materiale ilustrative la aceeaşi disciplină, care au fost aprobate prin Hotărîrea Consiliului naţional pentru curriculum şi evaluare nr. 6 din 22.12.2003 şi ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 42 din 30.01.2004, precum şi alte materiale didactice pentru elevii claselor primare (I-IV), prevăzute în Ghidul menţionat. În anul 2006 cursul „Siguranţa traficului rutier” a fost inclus atît în planurile învăţămîntului primar cît şi gimnazial, ca un curs opţional, în volum de 15 ore anual.

25. În pofida măsurilor întreprinse, pe parcursul anului 2006 au fost înregistrate 2298 (+0,4%) accidente rutiere, soldate cu 382 (-2,3%) persoane decedate şi 2807 (+1,3%) traumatizate. Cu toate acestea, numărul accidentelor în care au suferit copii, în anul 2006 în comparaţie cu 2005, s-a micşorat cu 7,6%, fiind înregistrate 316 asemenea accidente sau 13,83% din numărul total, în rezultatul cărora şi-au pierdut viaţa 28 (-3,4%) şi au fost traumatizaţi 305 copii (-9,8%). Din vina copiilor s-au produs 78 accidente, ceea ce reprezintă o scădere cu 13,3% faţă de anul 2005, în care au decedat 6 (+50,0%) şi au fost traumatizaţi 72 (-16,3%) copii.

26. Numărul actelor de deces al copiilor sunt în descreştere – de la 1047 în anul 2000 la 910 în anul 2006 (tabelul 2).

Tabelul 2. Mortalitatea în rîndul copiilor (18 ani inclusiv)

Anii
Numărul actelor de deces întocmite pe numele copiilor

 

27. Înregistrarea actelor de deces în Republica Moldova se efectuează de oficiile stării civile ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi de primăriile comunelor. Astfel, în scopul asigurării înregistrării la timp a actelor de deces, sunt stabilite un şir de facilităţi:

- înregistrarea decesului poate avea loc la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială s-a produs decesul, a locuit decedatul, a fost găsit cadavrul persoanei decedate sau în instituţia medicală care a eliberat actul constatator al decesului;

- declaraţia decesului poate fi făcută verbal, prezentîndu-se certificatul medical constatator al decesului, care serveşte drept temei pentru înregistrarea actului respectiv de deces;

- începînd cu anul 2004, înregistrarea actelor de deces are loc în regim automatizat, formîndu-se astfel registre automatizate de stare civilă. Mai mult ca atît, evidenţa decedaţilor se efectuează în mod automatizat atît prin întocmirea actelor de deces, cît şi prin înregistrarea avizelor de eliberare a certificatelor medicale constatatoare de deces. Avizele respective confirmă faptul decesului şi al eliberării certificatului medical constatator al decesului. Urmare a măsurilor întreprinse în comun cu autorităţile publice locale, decesele neînregistrate sunt identificate prin contrapunerea actelor de deces întocmite şi a numărului de avize medicale înregistrate.

 

28. Datele statistice diferenţiate privind mortalitatea copiilor în vîrstă 0-17 ani în Republica Moldova (anii 2000-2006), în rezultatul bolilor, inclusiv: SIDA, tuberculoza, hepatita, afecţiuni respiratorii acute şi accidente rutiere, se prezintă conform tabelului 3, (pentru anii 2000-2002, datele referindu-se la copiii cu vîrste cuprinse între 0-14 ani 11 luni şi 29 zile).

Tabelul 3. Mortalitatea copiilor după cauza de deces

Anii
Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori	Absolut	La 10 mii locuitori
Total		13,3		12,48		11,71		10,28		9,78		10,27		9,9
SIDA	-	-	-	-		0,01	-	-	-	-		0,01	-	-
Malaria	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Tuberculoza		0,01		0,04		0,03		0,07		0,07		0,02		0,02
Poliomielita	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Hepatita (acută/cronică)		0,07		0,05		0,04		0,04		0,01		0,01		0,02
Afecţiuni acute ale căilor respiratorii superioare şi inferioare		0,24		0,2		0,29		0,12		0,16		0,17		0,1
Accidente rutiere		0,5		0,72		0,63		0,55		0,65		0,57		0,52
Agresiuni şi leziuni auto-provocate		0,2		0,19		0,15		0,27		0,32		0,24		0,28

 

29. Deşi rata deceselor copiilor este în scădere, situaţia atestată în cazul sinuciderilor copiilor este alarmantă, chiar dacă, după cum se vede din tabelul de mai jos, între anii 2004 – 2006 a avut loc o descreştere, care poate fi observată în tabelul 4.

Tabelul 4. Numărul sinuciderilor pe unele grupe de vîrstă, sex şi medii în perioada 2002-2006