Inchinarea colectiva - comunitara

În VT se pune accent mai mare pe închinarea comunitară decât pe cea individuală. Inchinarea comunitara a lui Israel a devenit una organizata dupa iesirea din Egipt, cand cortul si ceremoniile de la cort au devenit centrul inchinarii lui Israel. In timpul lui Solomon si dupa el, pana la robia babiloniana, Templul a constituit locul inchinarii lui Israel. Dupa intoarcerea din robia babiloniana inchinarea a intrat intr-o noua dimensiune prin lucrarea de la sinagoga. Inchinarea VT era mai mult legata de un loc al inchinarii, de о zi a inchinarii, de jertfele care se aduceau, sau care constituiau obiectul inchinarii si era caracterizata de un anumit ceremoni­al, dupa care se desfasura orice slujba de inchinare.

Jertfele

Trasatur de baza a inchinarii VT era sistemul jertfelor - Levitic; Numeri 28-29; Evrei 9:1-7. Doua calitati erau evidente in jertfele aduse de Israel: valoarea si calitatea lor. Toate jertfele erau о prefigurare a adevaratei jertfe care urma sa fie adusa de Isus Hristos. Jertfele VT nu au facut altceva decat sa atraga atentia lui Israel ca adevarata jertfa urma sa fie adusa. (Pentru detalii asupra jerfelor, vezi articolul Jertfe si Daruri din Dictinarul Biblic, pag. 708-716; lec-tura obligatorie, deasemenea biblia cu explicaţii pag.197)

Altarul (biblia cu exolicaţii pag.188)

Sarbatorile (pt. detalii bibl.cu cxplic.pag.201)

Erau ocazii de adunare impreuna a lui Israel, cu scopul de a se inchina, a jertfi Domnului. Erau diferite in continut, scop si desfasurare fata de sarbatorile popoarelor pagane din vremea lor, chiar daca uneori exista о asemanare a unor elemente. Sarbatorile VT:

a. Pastele (sau sarbatoarea pdinii nedospite) - Exod 23:15; Lev. 23:5. Era una din cele trei
sarbatori anuale, timp de о saptamana nu se manca paine dospita si nu se facea nici un
fel de lucru.

b. Sarbatoarea saptamanilor sau a recoltelor sau cincizecimea - Exod 23:16; 34:22. Se tinea
la sapte saptamani dupa Paste.

с Sarbatoarea corturilor sau a tabernacolelor - Exod 23:16; 34:22; Lev. 23:34; Deut. 16:13). Timp de sapte zile se locuia in cortuir si erau aduse din roadele culese.

d. Sabatul - Lev. 23:2-3. Nu se facea nici о lucrare, trebuia sa fie о zi a bucuriei - Is. 58:13.

e. Sarbatoarea trambitelor - Numeri 29:1. Nu se facea nici о lucrare, se aduceau jertfe.

f. Ziua ispasirii sau a curatirii - Lev. 23:26-31. Avea loc о singura data pe an, cand marele
preot intra in sfanta sfmtelor in cort - Exod 30:10.

g. Sarbatoarea Purim - Estera 9. Era о sarbatoare a bucuriei.

Cortul (vezi atlasul biblic)

Cortul a reprezentat locul unde Dumnezeu era prezent in mijlocul poporului sau, Ex. 25:8. A fost primul element in seria revelarii locasurilor unde Dumnezeu locuieste in raport cu poporul Sau: Cortul intalnirii, Templul, Intruparea lui Hristos, trupului credinciosului individual, Biserica.

Cortul a fost construit dupa un model ceresc, era о umbra a lucrurilor viitoare (Evrei 8:5). Avea о mare valoare spirituala datorita semm'ficatiilor spirituale pe care le reprezentau elementele şi componentele cortului: masa, altarul, sfesnicul, perdeaua, chivotul - Exod 25-30; Evrei 9:1-7. (Pentru detalii vezi articolul Cortul din Dictionarul Biblic, pag. 267-271.) Dediscutat: cortul lui David si locul sau in inchinarea lui Israel (Amos 9:11-12; Fapte 15:15-18).

Templul (dicţionarul biblic pag.1264, atlasul biblic a lui Solomon, a lui Irod pag.74, 132)

A constituit centrul inchinarii lui Israel dupa construirea lui de catre Solomon - 2 Regi 5-8. A fost distrus si reconstruit de mai multe ori. (Templul lui Solomon a fost daramat in 586 i.Hr.; zidirea Templului lui Zorobabel - dupa intoarcera din exilul babilonian - a fost inceputa in 515 i. Hr.; Templul lui Irod a inceput sa fie construit in 20 i. Hr. si a fost daramat in anul 70 d. Hr, constructia sa durand 46 de ani.) La fel ca si cortul intalnirii, avea о valoare spirituala datorita elementelor componente care prevesteau adevarata inchinare. Reprezenta locul fizic al prczentei lui Dumnezeu (kabod - norul slavei - 1 Regi 8:10-13) in mijlocul poporului Sau. Acest lucru a fost preluat de evanghelisti si explicat prin extinderea conceptului de templu la trupul fiecarui credincios. Apocalipsa insa redefmeste conceptul de templu prin faptul ca noul lerualim nu are templu, deoarece Dumnezeu si Mielul sunt Templul cetatii (Apoc. 21:22). (De analizat diferenta dintre alcatuirea Templului lui Solomon - curtea, sfanta si sfanta sfmtelor -si Templul din cer, in care locuinta divina este Dumnezeu Insusi - Apoc. 21:22; 21:3.)

Templul simboliza prezenta si ocrotirea lui Domnului Dumnezeu in mijlocul poporului Sau -2 Cr. 6:24, 26, 29, 32. Totusi aceasta prezenta a lui Dumnezeu era conditional! de ascultarea lui Israel de poruncile lui Dumnezeu si respingerea altor dumnezei - leremia 7:3-4. Jertfele aduse la Templu (implicit Templul) le amintea israelitilor de rascumpararea lui Dumnezeu (ziua ispasirii - Lev. 16). Muzica de la Templu va fi analizata la pet. 7.

 

Sinagoga - bethamidras sau casa instruirii (gr. „impreuna" si „a aduce")

A aparut (conform celor mai multe opinii) in timpul robiei babiloniene ca raspuns la nevoia de

inchinare a lui Israel in lipsa Templului, a preotiei si a jertfelor. A devenit una din institutiile

de baza ale desfasurarii vietii spirituale si civile in Israel.

Avea un rol triplu: de inchinare, de educatie si de administrare a vietii sociale a comunitatii.

Era condusa de batrani, care exercitau si functii corective membrilor. Barbatii stateau separat

de femei in timpul slujbelor. Inchinarea publica era condusa de zece barbati.

Seviciul public de inchinare avea cinci parti:

- lauda - era citita Shema Israel - Deut. 6:4-9; 11:13-21; Numeri 15:37-41 si era preamarit

Dumnezeu pentru legamantul Sau cu poporul Israel.

- rugaciunea, continand cele 18 binecuvantari (prima: Diet, biblic pag. 1210).

- citirea Legii: Citirea se facea stand in picioare (Luca 4:20). Pentateuh-ul se citea in cicluri

anuale, citirea completa se facea in trei ani, si Profetii. De obicei textele erau in limba ebraica veche si erau traduse in aramaica.

- expunere si invataturd din textul citit. Orice membru onorabil al sinagogii putea sa faca

acest lucru.

- binecuvantarea finala, care se finaliza cu rostirea in comun a cuvantului Amin.
inchinarea de la sinagoga putea cuprinde si cantarea psalmilor, dar nu era о practica obisnuita
sau obligatorie tuturor sinagogilor.

Sinagoga si inchinarea de la sinagoga a avut о mare influenta asupra primelor comunitati crestine, lucru care se poate observa pana astazi in alcatuirea programelor din diferite comu­nitati crestine. De discutat: asemanarea cu serviciile crestine din bisericile de astazi.

Modalitati de inchinare

In VT a existat о dinamica (schimbare) a inchinarii, chiar daca mai lenta sau mai greu de observat. Pentru aceasta trebuie analizat ceea ce Dumnezeu a cerut lui Israel sa fie inchinarea si influenta culturii asupra modalitatilor de inchinare. In acest sens trebuie sa observam diversi-tatea elementelor care au fost relevante inchinarii oamenilor lui Dumnezeu in momente diferite in istorie.

- construirea de altare - Gen. 12:8; 26:25; 2 Sam. 24:25

- chemarea numelui Domnului - Gen. 4:26; 12:8; 13:4; 26:25;

- cautarea fetei Domnului - Iosua 22:27; 2 Cr. 7:14;

- aducerea de jertfe - Levitic

- slujire - diferite forme

- rugaciune - 1 Sam. 1:10
-lauda- 1 Cr. 29:13; Neemia 5:13

- cantare comuna - Neemia 12:27-43

- arderea de tamaie - Exod 40:27

- dansul - 2 Sam. 6:14

- strigatul - 1 Sam. 4:5-6; Neemia 12:43

- citirea si talmacirea Scripturii - Neemia 8:1-3

Muzica si instrumentele muzicale

VT se rfera frecvent la muzica. Ea a facut parte din viata sociala si religioasa a lui Israel. Era folosita atat in ocazii triste (2 Sam. 1:18-27), cat si in ocazii de bucurie (Exod 15:1), cand de obicei era insotita de dans (Exod 15:20). VT prezinta diferite ocazii din viata cotidiana cand muzica eraprezenta (culesul viilor - Is. 16:10, pastorit - 1 Sam. 16:18, ospete - Is. 5:12). In viata re-ligioasa, muzica era о parte components a inchinarii (David si corul de cantareti - 1 Cr. 15:16-24). Erau folositi aprox. 4000 de instrumentisti si 2000 de coristi. Pentru cantare se foloseau Psalmii, special Psalmii 120-134, numiti „Cantarea treptelor". VT prezinta mai multe instramente muzicale folosite la cantat. (Pentru detalii, vezi articolul Muzica si instrumentele muzicale din Dictionarul Biblic, pag. 879-884; lectura obligatorie.)