BOGГЮIA (atrage neplгceri єi primejdii numeroase)

 

„Nu єtiu sг fi murit cineva repede de foame; cг poюi gгsi oricвnd ceva ca sг scapi de rгul acesta; dar din pricina banilor, din pricina bogгюiei, din pricina afacerilor, єtiu cг mulюi au fost uciєi, unii оn tainг, alюii оn vгzul mulюimii. Drumurile, tribunalele, oraєele sunt pline de crime. Dar pentru ce vorbesc de drumuri, tribunale єi oraєe? Єi marea-i plinг de sвngele celor omorвюi din pricina bogгюiei. Tiranul acesta nu s-a mгrginit sг stгpвneascг numai pгmвntul, ci a nгvгlit cu multг furie єi asupra mгrii. Unul porneєte pe mare de dragul banilor, iar altul, tot pe mare, ucide tot de dragul banilor; tiranul acesta a fгcut pe unul negustor, iar pe altul ucigaє. Ce poate fi mai puюin credincioasг decвt bogгюia, cвnd ea te pune pe drumuri, cвnd оюi primejduieєte viaюa?”. (Omilii la Matei, omilia IX, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 118)

 

„Voi L-aюi auzit pe Iisus Hristos numind adesea cu numele de spini (Mt., 13, 22), neliniєtile veacului acestuia єi оnchipuirile bogгюiilor. Єi sigur, aceasta cu dreptate; precum spinii sunt єerpi, bogгюiile sunt la fel; precum aceia оi sfвєie pe cei ce se apropie, la fel acestea sfвєie sufletul, єi precum focul le arde cu uєurinюг, єi pe care vierii nu pot sг-i sufere, focul la fel va arde bogгюiile acestei lumi, la fel vierul le va arunca.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXIV, 3, p. 118)

 

„Cel ce stгpвneєte averile aici pe pгmвnt, va suferi mii de rele. Ca єi un cвine turbat se repede єi diavolul asupra celor bogaюi, voind a le rгpi, ca pe o bucatг de plгcintг sau pвine din mвinile copilului.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, p. 120)

 

„Оntru nimic nu se deosebesc cei bogaюi de copiii cei mici supгraюi de cгюei, cгci єi asupra lor toюi оєi aювюг vorba, toюi оi hгrюuiesc, toюi оi trag de partea lor, nu numai oameni, ci єi patimi barbare, ca beюia, оmbuibarea pвntecelui, linguєirea єi toatг desfrвnarea.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, p. 120)

 

„Ascultг ce a fгcut unul dintre profani, єi ruєineazг-te cel puюin de filosofia lui. Se zice cг unul dintre aceєtia, intrвnd оntr-o casг strгlucitг єi sclipind de aurul cel mult, de frumuseюea marmurei єi a coloanelor, єi fiindcг a vгzut єi pe jos aєternute covoare оn toate pгrюile, deodatг a scuipat оn faюг pe stгpвnul casei. Apoi, fiind dat оn judecatг pentru acest fapt, el a rгspuns cг deoarece n-a gгsit оn toatг casa aceea nici un loc mai murdar, s-a vгzut nevoit a scuipa pe faюa aceluia! Ai vгzut cвt de ridicol se face cel ce se оmpodobeєte pe dinafarг, єi cвt este de dispreюuit de toюi cei ce au mintea doar la lucrurile exterioare?”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, p. 199)

 

„Bogгюia ne aduce o mare ruєinare, iar pe diavol оl оngвmfг mai mult оmpotriva noastrг. Deci, de ce tu chiar оnarmezi pe diavol contra ta єi-l faci mai puternic? Оnarmeazг-юi dreapta ta contra lui, fгcвnd sгracilor milostenie.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 284)

 

,,… nesigur lucru este bogгюia. Din pricina ei nu numai casele se sparg, ci оncг єi morminte єi sicrie. Deci ce ar putea fi mai ticгlos, cвnd nici chiar moartea nu-i poate aduce liniєtea cuvenitг, ci acel trup fricos, nici lipsit de viaюг cu este scutit de relele din viaюг, fiind urвt de toюi acei care l-au pizmuit atвt de mult оncвt s-au grгbit de a-l rгzboi pвnг єi atunci cвnd el era югrвnг єi cenuєг, єi оncг cu mai mare furie decвt pe cвnd trгia? Cг pe atunci tгlharii intrвnd оn odaia cu banii, miєcau din loc lгzile cu bani, iar de trupul lui se depгrtau, єi nu ar fi luat atвtea оncвt sг-i dezbrace єi trupul, dar acum nici de trupul lui nu se depгrteazг mвinile cele spurcate ale pвngгritorilor de morminte, ci оl miєcг єi-l оntorc оn toate pгrюile, єi-l batjocoresc cu multг cruzime. Dupг ce fusese predat pгmвntului, iatг cг aceєtia dezbrгcвndu-l de haine єi lгsвndu-l gol, l-au aruncat єi au fugit. Dar cine poate fi atвt de duєman ca bogгюia, care pe cвnd sunt оn viaюг le pierde sufletul, iar dupг ce mor, єi trupul оl batjocoreєte, єi nici mгcar nu-i dг voie a se ascunde sub pгmвnt? – ceea ce de altfel este obiєnuit pвnг єi pentru cei osвndiюi, єi pentru cei osвndiюi pentru fapte necinstite. Cгci pentru aceєtia legiuitorii cerвnd osвnda cu moarte, nimic mai departe nu cer – pe cвnd pentru aceia, bogгюia єi dupг moartea lor cere osвndг grozavг, lгsвndu-i privirilor omeneєti goli єi fгrг morminte, priveliєte tristг єi vrednicг de milг. Оntr-adevгr, aceєtia pгtimesc cu mult mai grozav decвt cei osвndiюi de hotгrвrea judecгtorilor, cгci aceia poate o singurг zi sau єi douг rгmвnвnd neоngropatг, la urmг sunt predaюi pгmвntului, iar aceєtia fiind predaюi pгmвntului, sunt batjocoriюi. Єi dacг aceєti tвlhari cвnd pleacг nu iau єi sicriul, apoi aceasta mulюгmitг nu bogгюiei, ci sгrгciei, fiindcг sгrгcia оi apгrг. Dacг оnsг єi sicriul оl vor оncredinюa bogгюiei, єi lгsвnd sicriul de piatrг, vor face unul de aur, fireєte cг єi pe acesta оl vor pierde.

Atвt de necredincioasг este bogгюia! Cгci nu atвta este a celor ce o au, pe cвt a celor ce o rгpesc. Astfel cг este de prisos vorba aceea care оncearcг a arгta cг bogгюia este cu anevoie a fi cuceritг cвnd cei ce o au nu pot avea siguranюг nici chiar оn ziua sfвrєitului lor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 382)

 

,,Cгci ce fericire este aceasta? – Afarг numai de nu vei оnvedera cг єi cei ce se luptг cu fiarele sunt de rвvnit, cгci оnchizвnd оn cuєti de fier acele fiare preюioase – vorbesc de stгpвnii acelor fiare – dвnєii nu оndrгznesc nici mгcar a se apropia, ci stau deoparte tremurвnd de fricг, єi pun pe alюii ca sг se lupte cu dвnsele. Cam aєa pгtimesc єi cei ce se оmbogгюesc, cгci оnchizвnd оn cгmгrile lor averile ca pe niєte fiare sгlbatice, primesc оn fiecare zi mii de rгni de la ele. Єi se оntвmplг cu averile pe dos decвt cu fiarele, cгci acestea cвnd sunt scoase din cuєcг, vatгmг pe toюi pe care-i оntвlnesc оn drum, pe cвnd averile оn vreme ce sunt оnchise єi pгzite, sunt vгtгmгtoare єi pierd pe cei ce le stгpвnesc єi pe cei ce le pгzesc.

Dar noi, iubiюilor, pe fiara aceasta sг o оmblвnzim. Єi o vom оmblвnzi atunci cвnd nu o vom оnchide, ci o vom da оn mвinile tuturor celor care au trebuinюг. Astfel vom putea cвєtiga de aici єi bunгtгюile cele mai mari єi, оn viaюa de acum vieюuind cu siguranюг єi nгdejdi bune, ne vom оnvrednici a sta оnaintea dreptului judecгtor cu оndrгznealг, єi a dobвndi bunгtгюile cele veєnice.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 383)

 

,,Pavel, cгci cвnd el voia a smulge pe cei bogaюi din ghearele iubirii de argint nu zicea numai cг bogгюia este vгtгmгtoare, ci cг bagг pe cineva єi оn ispite. Cг cei ce voiesc a se оmbogгюi, zice, cad оn ispitг (1 Tim. 6, 9). Fiindcг deєi s-ar pгrea cг bogгюia scapг pe cineva de ispite, totuєi de fapt se petrece cu totul potrivnic de ceea ce cred bogaюii. Unii se fгleau iarгєi pentru оnюelepciunea de afarг, ca stвnd neclintiюi оn aceastг credinюг; apostolul оnsг le-a arгtat cг nu numai nu foloseєte crucii оnюelepciunea cea de afarг, ci оncг o єi goleєte. Se fгleau cг se judecг de cгtre alюii, crezвnd nevrednic a se judeca de ai lor, ca fiind mult mai оnюelepюi cei de afarг; apostolul оnsг a arгtat cг a se judeca de cei de afarг este un fapt urвcios. Se fгleau cг mгnвncг din jertfele idoleєti, ca dovedind prin aceasta cea mai desгvвrєitг cunoaєtere, iar el le-a arгtat cг a nu єti ca sг iconomiseascг cineva cele ale aproapelui este dovadг de cunoaєtere nedesгvвrєitг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 387)

 

,,Pretutindeni deci iubirea bogгюiei оmpinge pe mulюi la lгcomie оn timpul vвnzгrii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 431)

 

„Dacг ai fi sprinten оmbrгcat, nu te-ai teme de nimic, nici de invidie, nici de tвlhari єi nici de cei ce uneltesc viclenii asupra ta. Nu te оmbogгюeєti atвt оn bani, cвt te оmbogгюeєti оn griji; nu te оmbogгюeєti atвt оn proprietгюi єi moєii pe cвt te оmbogгюeєti оn primejdii єi multe agonii de moarte, care toate la un loc оюi aduc multe ispite єi multe pofte. Acestea єi altele ca acestea sufгr acei ce voiesc a stгpвni multe bogгюii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIII, p. 135)

 

„Dupг cum strвmtoarea pricinuieєte multe rele єi neajunsuri, la fel єi belєugul. Mulюi dupг ce au ajuns a avea de prisos, sau chiar din belєug, de multe ori au devenit mai leneєi, nu au єtiut sг se foloseascг de acea оmbelєugare, ba оncг cei mai mulюi dintre ei, vгzвndu-se cu avere multг, nu au mai vrut sг facг nimic.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XVI-a, p. 267)

 

„Nimic nu este aєa de amгgitor ca bogгюiile: ele sunt astгzi cu tine, mвine vor fi contra ta. Ele pricinuiesc din toate pгrюile invidia; sunt duєmani de casг, tovarгєi periculoєi. Voi sunteюi martori cг vorbesc adevгrul, voi care оngropaюi єi ascundeюi cu atвta neliniєte aurul єi argintul vostru, acest aur єi argint care vг expune acum la cele mai groaznice pericole. Cгci vedeюi cг sгracii sunt scutiюi de griji єi liberi de neliniєte, оn timp ce bogaюii suferг mii de greutгюi єi merg cгutвnd оn toate pгrюile оn ce loc ar putea оngropa aurul lor, оn ce mвini l-ar putea оncredinюa.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 43)

 

„Nimic nu este aєa de expus invidiei ca un om bogat; єi dacг mвndria se uneєte la bogгюiile sale, se gгseєte atunci aєezat pe o prгpastie оndoitг єi toюi оi declarг rгzboi sвngeros.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 44)

 

„Existг o singurг necinste єi o singurг lipsг de vazг, aceea de a fi bogat. Cu adevгrat, bogгюia este o mare necinste. Bogгюia dг cuiva numai slava de a fi nemilos, trвndav, molвu, оngвmfat, rвvnitor de slavг deєartг, sгlbatic, оmbrгcatul hainelor frumoase nu-юi dг cinste єi vazг. Dimpotrivг, ai cinste, ai vazг dacг te оmbraci cu fapte bune.” (Despre slava deєartг, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 397-398)

 

,,Te оntreb, sг nu te aprinzi oare оntr-adevгr de mвnie єi de urgie, sг nu-юi fie necaz cвnd vezi cг altul nu are nici hrana de toate zilele, iar tu faci din argint atвtea єi atвtea lucruri care nu-юi folosesc la nimic, nici mгcar pentru falг? Da, nici pentru falг nu-юi vor folosi! Dimpotrivг, se vor оntoarce оmpotriva ta! Tu оюi faci lucruri din argint ca sг fii strгlucit єi cu vazг, dar se-ntвmplг contrariul. Oamenii n-au sг spunг cг eєti strгlucit єi cu vazг, ci toюi au sг te acuze cг eєti nemilos, zgвrcit єi plin de cele mai grele pгcate. Cвt e de mare invidia tuturor, cвt e de mare duєmгnia єi ura tuturor! Cвt de mult doresc toюi cгderea ta! Las de o parte hula pe care astfel de bogaюi o nгscocesc оmpotriva lui Dumnezeu, deєi acesta e cel mai mare rгu din toate; iar оnainte de asta, orice-ai spune, vei gгsi la cei bogaюi un rгu mai mare decвt altul.” (Despre soartг єi providenюг, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 203)

 

,,… mulюimea averilor єi banilor nu aduce nimic [bun] оn plus celor ce le au, ci griji єi lupte єi fricг єi primejdii, sг nu socotim cг avem ceva mai puюin decвt bogaюii.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul V, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 83)

 

„Aєa cum omul este zadarnic, trecгtor єi muritor, la fel este єi bogгюia. Sau poate cг bogгюia este єi mai zadarnicг, cгci de multe ori nu moare odatг cu omul, ci piere оnaintea lui. Fiecare din voi cunoaєte exemplele atвtor єi atвtor bogaюi care au ajuns оn sгrгcie. Aceєtia continuг sг trгiascг, dar averea lor a pierit. Єi mгcar de-ar fi pierit numai averea, fiindcг de obicei оl duce la pieire єi pe deюinгtorul ei. N-ar greєi cineva dacг ar numi bogгюia slujitor nerecunoscгtor, slujitor ucigaє, care-1 omoarг pe stгpвnul sгu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 155)

 

„Aєadar bogгюia este un trгdгtor, trгdгtor єi fugar єi ucigaє. Atunci cвnd nu te aєtepюi оюi scapг єi te pгrгseєte єi te distruge.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 155-156)

 

,,Bogatul are multe prilejuri de a fi vгtгmat; se teme pentru case, pentru slugi, pentru pгmвnturi, pentru bani, ca nu cumva cineva sг-l pгgubeascг de ceva din acestea. Iar cel ce este stгpвn peste multe se face rob la acele multe.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, p. 169)

 

„Nu vei greєi dacг vei numi bogгюia slugг rea, slugг mвncгtoare de sвnge єi ucigгtoare, slugг care dг platг stгpвnului ei junghiere єi cea mai rea, cг nu numai cвnd оl lasг pe acel stгpвn bogгюia оl leagг la nevoie, ci єi mai оnainte de a-l lгsa, оl amestecг єi оl tulburг. Pentru cг nu-mi cгuta pe cel ce este оmbrгcat cu hainг de mгtase єi care este uns єi miroase єi care este pe dinafarг odihnit. Ia descoperг inima lui, dezgoleєte gвndul lui оncг bogat fiind, єi vei vedea оnгuntru tвnguire єi tulburгri єi оnfricoєгri.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 18)

 

„Multe patimi rele hrгneєte bogгюia cea rea la noi єi pofta ei cea rea face pe oameni sг se umfle ca bгєicile cele ce se fac pe apг cвnd plouг, aєa єi bogгюia se umflг єi ridicг la mai multг mвndrie єi neomenie pe ticгlosul bogat. Pentru aceea, sг fugim de bogгюia cea multг pentru cг fiare оnveninate єi sгlbatice pune оn sufletul nostru єi ne omoarг. Precum se sulemenesc desfrвnatele cele din tвrg, aєa este єi bogгюia, cг face cinstea necinste.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 128-129)