CГSГTORIA (este instituitг de Dumnezeu єi binecuvвntatг de El)

 

„Cгsгtoria vine de la Dumnezeu, mai оntвi оn instituirea sa primarг apoi оn оnгlюarea ei prin Iisus Hristos la demnitatea de Tainг. Dumnezeu alegвnd pentru creaturile Sale drumul potrivit pentru fiecare оn parte, оn douг stгri: una mai sublimг, fecioria; cealaltг mai accesibilг mulюimii, cгsгtoria. Celor mai tari, El le deschide imensitatea єi porunceєte dezvoltarea spre stгrile оngereєti ale cumpгtгrii. Pentru pгsгricile mai slabe el construieєte cuibul cгsгtoriei unde ele оєi vor griji slгbiciunea lor.

Оnsг acest cuib el оl face оncг sublim! El оl оnconjoarг cu legislaюia care-1 оnnobileazг єi-l apгrг: Dumnezeu este legiuitorul aєezгrii ei. El o ridicг pвnг la demnitatea de Tainг. Єi ca ultimг єi nespusг mгreюie, El o face imaginea cuprinzгtoare a unirii Cuvвntului Sгu cu natura omeneascг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 243)

CГSГTORIA (familia – Biserica de acasг)

 

„Familia este o micг Bisericг.” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, p. 102)

CГSГTORIA (оn vechime)

 

„Cвnd auzi, оnsг, cг Iacov s-a оnsurat cu douг surori єi cu cea mare єi cu cea micг, sг nu te turburi єi sг nu judeci vremurile de atunci cu vremurile de acum. Pe vremea aceea, pentru cг era la оnceput, se оngгduia ca un bгrbat sг юinг douг sau trei sau chiar mai multe femei, ca sг se оnmulюeascг neamul omenesc; dar acum, cвnd cu harul lui Dumnezeu neamul omenesc s-a оnmulюit єi virtutea a crescut, nu se mai оngгduie. Venind Hristos a tгiat din rгdгcini acest obicei rгu.” (Omilii la Facere, omilia LVI, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 224)

 

CГSГTORIA (la vвrstг tвnгrг)

 

„… оnainte de a cunoaєte tвnгrul desfrвul sг-l cгsгtoreascг cu o fatг cuminte єi оnюeleaptг; ea va scoate pe bгrbatul ei de pe cгile pline de pгcate єi va fi pentru el ceea ce e frвul pentru mвnz. Nu au altг pricinг desfrвnгrile єi adulterele decвt aceea cг tinerii sunt lгsaюi de capul lor. Dacг tвnгrul are оnsг o soюie priceputг, se va оngriji єi de casг єi de slava sa єi de bunul sгu nume. Оmi spui cг-i tвnгr? Da, o єtiu єi eu. Dar dacг Isaac s-a оnsurat la vвrsta de patruzeci de ani єi a trгit оn feciorie pвnг atunci, cu mult mai mult acum, pe vremea harului, ar trebui ca tinerii sг practice aceastг filozofie”. (Omilii la Matei, omilia LIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 694)

 

„… care e cвєtigul cгsгtoriei? Cг ea pгstreazг trupul curat; dacг n-ar avea aceastг parte bunг cгsгtoria n-ar fi de nici un folos. Voi оnsг faceюi cu totul dimpotrivг; cвnd copiii s-au umplut de toate murdгriile, atunci оi cгsгtoriюi, оn zadar єi fгrг de folos.

- Copilul, spun pгrinюii, trebuie sг aєtepte pвnг ce-єi face o situaюie, pвnг ce ajunge strгlucit оn treburile publice.

- Da, de lucrul acesta vorbeєte toatг lumea! De sufletul lui оnsг nu spuneюi nici un cuvвnt, ci оl dispreюuiюi єi-l aruncaюi. De aceea s-au amestecat toate; sunt toate pline de neorвnduialг єi de tulburare, cг socotim sufletul un lucru de prisos, cг nu ne оngrijim de cele de neapгratг trebuinюг, dar avem mare grijг de cele neоnsemnate. Nu-юi dai, oare, seama cг nimic nu-l va bucura atвta pe copil ca pгstrarea lui curat de necurгюenia desfrвnгrii? Nimic nu este egal cu sufletul! Cг spune Hristos: Ce-ar folosi omul de-ar dobвndi lumea toatг, dar єi-ar pierde sufletul sгu? (Matei 16, 26)”. (Omilii la Matei, omilia LIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 695)

 

„Cвюi aveюi bгieюi tineri єi voiюi a-i introduce оn societate, grгbiюi-vг a-i bгga cu un ceas mai оnainte оn jugul cгsniciei. Єi fiindcг pe tвnгr оl tulburг dorinюa єi pofta de femeie, apoi tot timpul mai оnainte de cгsгtorie sг-l povгюuieєti, sг-l оnfricoєezi, sг-l sperii, sг-l оndemni, єi оn fine sг оntrebuinюezi toate mijloacele spre a-l convinge sг se оnsoare. Cвnd a sosit timpul cгsгtoriei, nimeni sг nu o amвne. Iatг cг acum eu grгiesc cuvinte de peюitoare: logodiюi-vг fiii voєtri!” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia V, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 216)

 

„Iute apoi sг le dгm (tinerilor – n.n.) femei, astfel ca trupurile lor sг fie curate єi neatinse cвnd vor primi pe mireasг. Aceste amoruri sunt cele mai fierbinюi. Cel ce a fost оnюelept єi cumpгtat єi mai оnainte de nuntг, cu atвt mai mult va fi єi dupг nuntг, pe cвnd cel ce s-a deprins cu desfrвnarea mai оnainte de nuntг, va face aceasta єi dupг nuntг. Pentru desfrвnat toatг pвinea este dulce, nu va оnceta pвnг оn sfвrєit. (Оnюelepciunea lui Isus Sirah 23, 23).” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a IX-a, pp. 97-98)

 

„Cu toюii єtim cг la tineri pofta trupeascг este mai puternicг єi stгruitoare. Aєadar dacг sunteюi pгrinюi, оnainte de vremea cгsгtoriei sг-i оnfrвnaюi pe copiii voєtri cu poveюe, cu fгgгduieli, cu fricг, cu orice mijloc posibil. Єi atunco cвnd vor creєte, sг nu amвnaюi cгsгtoria lor. Nu lгsaюi anii sг treacг. Chiar єi оnaint ec afiul vostru sг meargг оn armatг, chiar єi оnainte de a se оmplini profesional, оngrijiюi-vг sг se оnsoare. Cгci atunci cвnd єtie cг nu va оntвrzia sг se afle оmpreunг cu mireasa lui, flacгra trupului se va potoli. Оnsг dacг vede cг voi faceюi ca nunta sг оntвrzie, aєteptвnd sг strвngг bani, va deznгdгjdui єi va aluneca оn desfrвu.

Of, banii гєtia! Pe nimeni nu intereseatг despre cum va dobвndi copilul cuminюenie, оnюelepciune, cumpгtarem bunгtate, virtute. Toюi aleargг cu furie dupг bogгюii єi averi. Aurul Оl dг la o parte pe Hristos...

Sг vг оngrijiюi, rogu-vг, mai оntвi de sufletele copiilor voєtri. Dacг fiul vostru se apropie neprihгnit de mireasг, atunci bucuria va fi оmpreunatг cu binecuvвntarea єi cu frica de Dumnezeu, atunci cгsгtoria va fi оntr-adevгr vrednicг de cinste, de vreme ce va uni suflete curate єi nepвngгrite. Atunci soюii vor avea оn viaюa lor de obєte armonie, pac eєi оnюelegere.

Оnsг dacг tвnгrul оnainte de cгsгtoria lui a obiєnuit sг trгiascг оn necurгюie єi desfrвu, la fel va face єi оn cгsnicie. Pentru o perioadг scurtг de timp va fi mulюumit de soюia lui. Dar grabnic se va оntoarce la lucrurile de dinainte, la vorbe porcoase, la glume viclene, la fapte de desfrвu, pe care nu-mi este оngгduit sг le descriu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 38)