CГSГTORIA (alegerea miresei/mirelui – criterii)

 

„Cг nu averea, ci virtutea face bogatг pe o femeie. Ce folos de bogгюie dacг femeia e cheltuitoare, dacг nu-i оnюeleaptг, dacг оmprгєtie totul mai repede ca vвntul? Ce folos de bogгюie dacг femeia e desfrвnatг єi are nenumгraюi amanюi? Ce folos de bogгюie dacг e beюivг? Nu-l va sгrгci iute pe bгrbat?”. (Omilii la Matei, omilia XXVIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 361)

 

„Aflaюi оnsг cum se cгsгtoreau cei vechi єi faceюi ca ei!

- Dar cum se cгsгtoreau aceia?

- Se interesau ce purtгri are fata, ce apucгturi, ce оnsuєiri sufleteєti.
De aceea nu aveau nevoie de contracte, nici de garanюia hвrtiei єi cernelii. Оn locul tuturor acestora le era de ajuns purtarea miresei. Vг rog, dar, єi pe voi, nu umblaюi dupг bani єi dupг avere, ci dupг purtгri, dupг bunгtatea inimii. Cautг fatг evlavioasг, fatг cuminte! Aceste оnsuєiri sunt mai bune decвt nenumгrate comori. De cauюi pe cele ale lui Dumnezeu vei avea єi pe cele din lumea aceasta; dar dacг le nesocoteєti pe acelea єi umbli dupг acestea, nici de acestea n-ai parte.

- Dar cutare, mi se spune, a ajuns bogat de pe urma femeii!

- Nu оюi este ruєine sг-mi dai astfel de exemple? Am auzit pe mulюi spunвnd: Mai bine sг ajung sгracul sгracilor, decвt sг ajung bogat de pe urma femeii! Da! Ce poate fi mai neplгcut decвt o astfel de bogгюie? Ce poate fi mai amar decвt aceastг bunг stare? Ce poate fi mai ruєinos decвt de a ajunge vestit pe aceastг cale єi a se spune de toюi: Cutare a ajuns bogat de pe urma femeii! Nu mai vorbesc de neplгcerile dinгuntrul casei, care, vrвnd-nevrвnd, vin peste cel care s-a cгsгtorit aєa. Nu mai vorbesc de оnfumurarea femeii, de slugгrnicia bгrbatului, de certurile dintre soю єi soюie, de ocгrile slugilor. Slugile оi spun оn obraz: Sгrac, coate goale, om de nimic, nгscut din oameni de nimic! Ce a avut cвnd a venit aici? Nimic! Nu-i, oare, a stгpвnei noastre toatг averea? Dar nu-юi pasг de aceste cuvinte! Nu-юi pasг cг nu eєti om liber”. (Omilii la Matei, omilia LXXIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 835-836)

 

,,Sfгtuiesc a cerceta de la оnceput єi a face totul ca sг ia femei potrivite de soюii, pline de toate calitгюile cele bune.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVI, p.280)

 

,,Aceasta sг o cгutгm mai оnainte de casг, sau robi, sau bani єi ogoare, єi mai оnainte de foloasele cetгюeneєti sau politice – єi mai mult ca orice sг dorim ca aceea care єade оmpreunг cu noi la cвrma corгbiei sг nu se rгscoale sau sг se dezbine de noi. Cгci astfel єi altele vor urma dupг dorinюг, iar оn cele duhovniceєti vom avea multг uєurinюг, trгgвnd jugul acesta al cгsniciei cu оntreagг оmpreunг-glгsuire єi izbгvind оn toate dupг dorinюг, cu care prilej ne vom putea bucura єi de bunгtгюile fгgгduite nouг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVI, p. 280)

 

„Mai оntвi cautг un bгrbat pentru fecioarг, оnsг bгrbat оn toatг puterea cuvвntului, protector al femeii, bгrbat care sг fie capul trupului, єi cгruia tu-i predai nu o slugг, ci-i оncredinюezi pe оnsгєi fiica ta. Nu cгuta bani, nu cгuta strгlucirea neamului, nu mгreюia patriei lui, cгci toate acestea sunt prisoselnice, ci tu cautг evlavia sufletului, blвndeюea, adevгrata оnюelepciune, frica de Dumnezeu, dacг voieєti ca fata ta sг vieюuiascг cu plгcere. De vei cгuta bogгюie, nu numai cг nu o vei folosi cu nimic, ba оncг o vei vгtгma, cгci o vei face sclava lui, оn loc sг fie liberг. Nu se va folosi ea atвt de mult de plгcerea aurгriilor, pe cвtг scвrbг va avea din rolul ce-l are ca sclavг. Deci nu cгuta de acestea, ci cautг mai ales egalitatea оn cinste, єi dacг nu este cu putinюг aceasta, apoi atunci cautг un bгrbat mai sгrac decвt fiica ta, єi nicidecum mai bogat, dacг nu voieєti sг-юi dai fata unui despot, ci unui adevгrat bгrbat. Cвnd tu voieєti ca sг examinezi cu exactitate valoarea bгrbatului aceluia, roagг pe Hristos ca sг-юi stea de faюг єi sг-юi arate, єi El nu se va ruєina de aceasta, cгci nunta este taina venirii Lui. Mai ales roagг-L atunci, ca sг dea fetei tale un astfel de mire. Nu fi mai rea tu decвt sluga lui Avraam, care fiind trimisг оntr-o cгlгtorie atвt de depгrtatг, a єtiut totuєi оn ce anume parte trebuie a se refugia, єi de aceea a єi reuєit оn totul. Cвnd tu studiezi єi cauюi pe acel bгrbat, roagг-te єi zii cгtre Dumnezeu: Pe care оl voieєti Tu Doamne, iconomiseєte-l! Оncredinюeazг-I оn mвna Lui acest lucru, єi El fiind cinstit de tine prin aceastг cinste, оюi va rгsplгti. Douг lucruri trebuie a face: a оncredinюa оn mвna Lui alegerea bгrbatului, єi a cere ca acel bгrbat sг fie aєa precum оl voieєte El.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, pp. 155-156)

 

„... cercetez оn mai de aproape ceea ce pare cг aduce fericirea оntr-o casг nouг, ceea ce adeseori mulюi bгrbaюi, dar, mai bine spus, toюi bгrbaюii, doresc sг aibг cвnd se оnsoarг. Care-i dorinюa lor? Sг se оnsoare cu fete bogate. Un om sгrac, un om de jos, un om din popor doreєte sг-єi ia femeie dintr-o familie de seamг єi puternicг, dintr-o familie bogatг. Vom vedea cг o astfel de cгsгtorie atвt de mult doritг are tot la atвt de multe necazuri ca єi sгrгcia de care vor sг scape. Єi iatг cum. Oamenii, prin firea lor, sunt foarte mвndri, єi, dintre toюi, femeile sunt єi mai mвndre cu cвt sunt єi mai slabe; din pricina aceasta sunt єi mai stгpвne de patima mвndriei. Dacг se оntвmplг ca femeia sг mai aibг єi niєte motive din afarг sг se mвndreascг, atunci nimic nu le mai poate оnfrвna; sunt ca o flacгrг peste care arunci materiale care se aprind uєor; se оnalюг, sunt nesupuse, rгstoarnг ordinea fireascг a lucrurilor, оntorc totul cu susul оn jos. O femeie bogatг mгritatг cu un bгrbat sгrac nu оngгduie ca el sг fie capul gospodгriei; stгpвnitг de mвndrie єi de оngвmfare, оl dг jos din locul ce i se cuvine єi-l aєeazг оn cel cuvenit ei, acela al supunerii єi al ascultгrii. Ea ajunge capul єi stгpвnul casei. Poate fi o robie mai cruntг pentru bгrbat? Nu mai vorbesc de ocгrile, insultele, dispreюul cu care-l оncarcг pe soю! Acestea-s mai de nesuferit dintre toate!

Se poate оnsг sг mi se obiecteze urmгtoarele, єi am auzit, cвnd le vorbesc aєa, pe mulюi fгcвnd aceastг obiecюie: sг ajungг bogat єi sг trгiascг оn belєug, cг nu-i nici o greutate sг оnvingг єi sг supunг mвndria femeii lui!

Dacг vorbeєte aєa, apoi mai оntвi nu-єi dг seama ce greu e lucrul acesta. Оn al doilea rвnd, chiar dacг se mai оntвmplг sг o оnfrвngг, o face tot spre paguba lui. E mai greu єi mai neplгcut pentru bгrbat sг i se supunг femeia lui de teamг, silitг єi forюatг, decвt sг o lase sг-i porunceascг оn toatг voia.

- Pentru ce?

- Pentru cг aceastг sгlnicie ce-o face femeii sale alungг din cгsnicia lui toatг dragostea, toatг plгcerea. Iatг cвnd nu-i nici o dragoste, nici plгcere, ci teamг єi silnicie, ce preю mai are cгsnicia?

Aєa stau lucrurile оn cгsniciile оn care femeia este bogatг. Dacг se оntвmplг ca ea sг nu aibг nimic, iar soюul sг fie bogat, atunci este slujnicг оn loc de soюie; femeia liberг ajunge roabг; pierde toatг libertatea єi autoritate ce i se cuvin, nu are o situaюie mai fericitг decвt robii cumpгraюi cu bani. Dacг bгrbatul are gust sг trгiascг оn desfrвu, sг se оmbete, sг aducг оn patul lui cвrd de femei stricate, soюia n-are ce face; trebuie sau sг sufere totul єi sг fie mulюumitг cu ce vede, sau sг plece din casг. Grozгvia nu se mгrgineєte la atвta. Dacг bгrbatul este bogat, єi ea sгracг, atunci nu poatг sг porunceascг cu toatг libertate nici slugilor, nici slujnicelor; trгieєte ca оntr-o casг strгinг, ca єi cum є-ar folosi de lucrurile ce nu-i aparюin; nu trгieєte sub acelaєi acoperiє cu un soю, ci cu un stгpвn; este obligatг sг facг orice єi sг sufere orice. Dacг, acum, un bгrbat se оnsoarг cu o fatг de seama lui, єi acum egalitatea dintre soю єi soюie este distrusг de legea care obligг pe femeie sг se supunг bгrbatului, cu toate cг egalitate dintre averea sa єi cea a bгrbatului o face sг se creadг egalг cu el.

- Sunt, oare, toate cгsniciile pline de atвtea greutгюi?

- Nu, nu toate! Dar sг nu-mi aduci ca pildг foarte puюinele cгsnicii, uєor de numгratг, netulburate de astfel de greutгюi. Trebuie sг definim esenюa cгsniciei, nu dupг cazurile extrem de rare, ci dupг cele оntвlnite la fiecare pas. Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 53-55, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 99-101)

 

„A venit vremea ca o fatг sг se mгrite. Cea dintвi grijг: pe cine va lua de bгrbat? Grijг єi temere, sг nu aibг parte de un bгrbat de neam prost, cu numele pгtat, sг nu aibг parte de un om cu inimг de piatrг, de un єarlatan, de un оngвmfat, de un fanfaron; se teme ca sг nu fie cumva gelos, chiюibuєar, prost, viclean, aspru, ticгlos. E drept cг nu toate fetele trebuie sг dea peste astfel de bгrbaюi; dar neapгrat toate se preocupг єi se оngrijesc de toate acestea.

Nici nu s-a ivit оn viaюa unei fete cel sortit sг-i fie soю, єi ea toatг ziua se gвndeєte єi nгdгjduieєte sг vinг odatг; tremurг toatг єi se teme; o frгmвntг єi o chinuie toate aceste gвnduri

Ar putea sг mi se spunг:

- O tвnгrг poate оnsг sг se bucure оnsг sг se bucure оn aєteptarea unui soю bun єi de treabг!

- Da, e drept! Dar de obicei pe noi nu ne mвngвie atвt de mult nгdejdea unei fericiri viitoare, cвt ne оntristeazг aєteptarea necazurilor viitoare. O bunг stare viitoare numai atunci dг naєtere la plгcere, cвnd eєti pe deplin оncredinюat cг nгdejdea єi se va оndeplini; neplгcerile оnsг єi necazurile оюi zguduie єi-юi tulburг оndatг sufletul, chiar dacг bгnuieєti cг te vor lovi. Starea sufleteascг a unei fete оnainte de mгritiє se aseamгnг foarte bine cu starea sufleteascг a robilor duєi оn piaюг spre vвnzare. Dupг cum aceєtia nu pot avea liniєte sufleteascг, din pricinг cг nu єtiu ce fel de oameni vor fi viitorii lor stгpвni, tot astfel єi o fatг de mгritat, оn tot timpul dinainte de mгritiє, este ca o corabie prinsг de furtunг, deoarece pгrinюii ei оn fiecare zi pe unii tineri оi vor de gineri, iar pe alюii оi resping. Astгzi, un tвnгr a оntrecut оn calitгюi pe оnvingгtorul de ieri; mвine, оl biruie єi pe acesta altul. Se poate оntвmpla ca, chiar оn pragul nunюii, cel voit ca ginere sг plece cu mвinile goale, єi pгrinюii sг-єi dea fata dupг unul de care nici nu era vorba.

Cumplite griji copleєesc nu numai pe femei, ci єi pe bгrbaюi. cu atвt mai mult cu cвt viaюa bгrbaюilor poate fi cercetatг cu uєurinюг, pe cвnd viaюa unei tinere fete cum poate fi iscoditг оn ce priveєte purtarea єi educaюia ei, o datг ce ea a stat tot timpul оnchisг оn casг?

Aєa stau lucrurile оn timpul logodnei; cвnd vine оnsг ziua nunюii, neliniєtea miresei creєte єi mai mult, iar teama este mai mare decвt plгcerea mгritiєului; se teme ca nu cumva sг fie pe placul mirelui chiar оn seara nunюii, sг nu fie mai prejos de aєteptгrile lui. Mai merge sг fie dispreюuitг mai tвrziu, dupг ce la оnceput a fost lгudatг; dar dacг este nesuferitг din prima zi a cгsгtoriei, mai poate fi, oare, preюuitг mai tвrziu? Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 57, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 103-104)

 

„Cumplit lucru este sг te cгsгtoreєti cu o femeie mai sгracг decвt tine, dar tot atвt sг te cгsгtoreєti єi cu una mai bogatг. Cea dintвi te face sг duci o viaюг mizerг єi plinг de lipsuri; cealaltг rгpeєte bгrbatul єi libertatea, єi dreptul de a fi stгpвn оn casa lui.” (C гtre acelaєi Teodor, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 385-386)

 

„Sг nu simюi respingere faюг de femeie pentru cг s-a nimerit sг nu fie frumoasг. Ascultг ce zice Scriptura: Albina e micг printre zburгtoare, dar rodul muncii ei оntrece orice dulceaюг (Оnюelepciunea lui Sirah 11, 3). Fгpturг a lui Dumnezeu este єi femeia. Prin respingerea ta n-o jigneєti pe ea, ci pe Ziditorul ei. Ce are ea a ei? Nu i le-a dat pe toate Domnul? Dar nici pe femeia frumoasг sг n-o lauzi, sг n-o admiri. Admiraюia pentru una єi nesocotirea celeilalte aratг cг omul acela e desfrвnat. Sг cauюi frumuseюea sufletului єi sг-L imiюi pe Mirele Bisericii. Frumuseюea trupeascг, dincolo de faptul cг este plinг de mвndrie, provoacг gelozie, єi deseori chiar bгnuieli neоntemeiate. Nu dгruieєte оnsг, єi plгcere? Pentru puюin, da; pentru o lunг sau douг, sau cel mult pentru un an; mai tвrziu, оnsг, nu. Pentru cг, datoritг obiєnuinюei, nu te mai preocupг frumuseюea, care оnsг оntreюine mвndria femeii. Aєa ceva nu se оntвmplг оn cazul unei femei care nu are frumuseюe exterioarг, оnsг are frumuseюe lгuntricг. Acolo este normal ca plгcerea єi iubirea soюului sг rгmвnг de la оnceput єi pвnг la sfвrєit nemicєorate, оntrucвt provin din frumuseюea sufletului, nu a trapului.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 107)

 

„Frumuseюe trupeascг sг nu cerem. Nu-i vezi pe atвюia єi atвюia care єi-au luat femei frumoase, cum єi-au distrus vieюile оn chip jalnic? Єi nu-i vezi pe alюii, care fгrг sг aibг femei frumoase au trгit foarte fericiюi?

Оnsг nici femeie bogatг sг nu cгutгm. Nimeni sг nu aєtepte sг devinг bogat prin cгsгtorie. Vrednicг de scвrbг єi de nesocotire este o asemenea оmbogгюire, оn plus, cum spune Apostolul, Cei ce vor sг se оmbogгюeascг, aceia cad оn ispitг єi оn cursa єi оn multe pofte nebuneєti єi vгtгmгtoare, care-i cufundг pe oameni оn ruinг si-n pierzare (I Timotei 6, 9).

De la femeie, deci, sг nu ceri bani, ci virtuюi. E cu putinюг sг fii nepгsгtor faюг de cele importante єi sг te оngrijeєti de cele lipsite de importanюг?” (Din vol. Problemele vieюii, p. 108)

 

„Sг spun єi altceva? Nimeni sг nu facг greєeala sг-єi ia soюie mai bogatг ca el. Mai sгracг sг ia. Cгci cea care este mai bogatг, intrвnd оn casг, se va purta оn chip neplгcut. Cu aerul bogгюiei sale, va vorbi urвt, va cere multe, va risipi fгrг rost. Iar dacг bгrbatul ei va оndrгzni sг-i spunг cвteva vorbe, оi va rгspunde cu neruєinare: Nu cheltuiesc dintr-ale tale, ci dintr-ale mele!

Ce spui, doamnг? Ale tale? Care ale tale? Existг vreun cuvвnt mai necuviincios decвt acesta? Acum, cг te-ai mгritat, nu mai ai un trup al tгu, dar ai banii tгi? Prin cгsгtorie tu єi soюul tгu aюi devenit un trup, un singur om, єi spui оncг ale mele? Cuvвntul acesta blestemat єi mizerabil a fost adus de diavol оn lume. Toate cele care sunt necesare оn viaюг, Dumnezeu ni le-a dat la toюi. Nu poюi spune lumina mea, soarele meu, apa mea. Toate sunt obєteєti, sг nu fie aєa єi cu banii? Of, iubirea asta de arginюi! Sг piarг de o mie de ori banii; sau poate cг nu banii, ci mentalitatea acelora care nu єtiu sг mвnuiascг cum trebuie banii єi-i preюuiesc mai presus decвt toate lucrurile.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 117)

 

„Nu trebuie sг cгutгm bogatг, ci sг luгm tovarгєг a vieюii spre facerea de copii”. (Din Cuvвntul 49 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 431)

 

„Suflet bun sг cгutгm, ca sг dobвndim єi dragoste. Aceasta este bogгюia cea multг, aceasta este vistieria cea mare, acestea sunt bunгtгюile cele nenumгrate”. (Din Cuvвntul 49 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 431)

 

,,Cei care voiesc sг se cгsгtoreascг sг aibг multг grijг pentru acest lucru. Cгci dacг cei ce vor sг cumpere case єi slujitori cerceteazг cu de-amгnuntul єi se tвrguiesc cu cei care vвnd єi vor sг vadг cu atenюie cele spre vвnzare єi оndemnarea celor pe care оi vor cumpгra єi starea trupului lor єi оnclinarea sufletului, cu atвt mai mult cei care vor sг-єi ia soюie, nu trebuie oare sг arat o mult mai mare grijг? Dacг o casг este proastг se poate da iarгєi оnapoi, iar un slujitor ce se aratг dupг cumpгrare netrebnic, se poate da оnapoi celui ce l-a vвndut. Dar soюia, o datг luatг, nu se mai poate da оnapoi celor care au dat-o, ci eєti silit sг o ai pвnг la sfвrєit. Chiar dacг e rea, alungвnd-o, cazi оn adulter dupг legile lui Dumnezeu. Aєadar, cвnd vrei sг-юi iei soюie, nu lua aminte doar la legile din afarг, ci оnaintea acelora, uitг-te la cele ale noastre. Cгci dupг acestea єi nu dupг acelea te va judeca Dumnezeu оn Ziua aceea a Judecгюii. Acelea, dacг le treci cu vederea, оюi aduc adesea pagubг оn bunuri; acestea, dacг le neglijezi, aduc sufletului osвndг neоmbunatг єi focul cel nestins.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 40)

 

,,Vг rog єi vг sfгtuiesc pe cei ce urmaюi sг vг оnsuraюi, sг ieєiюi оn оntвmpinarea lui Pavel єi sг citiюi legiuirile despre nuntг aєezate de el, єi sг vг instruiюi mai оntвi ce porunceєte sг facem, sг cercetaюi acea femeie dacг este rea єi vicleanг ori robitг de beюie, batjocoritoare, fгrг pic de minte, ori are alt scгzгmвnt de acest fel, єi abia dupг aceea sг vorbiюi despre nuntг. Dacг vezi cг Pavel оюi dг deplinг putere sг cercetezi, gгsind una din aceste patimi la aceea, desparte-te de ea єi ai cutezanюa de a-юi lua alta, ca sг fii departe de orice primejduire. Dar sг-юi lepezi femeia dupг nuntг nu оngгduie, ci porunceєte ca pe cea care are toate celelalte neputinюe оn afarг de desfrвu, s-o iubeєti єi s-o юii la tine, єi astfel te asigurг cг trebuie sг porюi toatг rгutatea femeii. Iar dacг acest lucru este greu єi оmpovгrгtor, fг orice єi preocupг-te ca sг-юi iei o soюie bunг, оngгduitoare, vrednicг de оncredere, єtiind cг altfel faci una din douг: ori оюi iei soюie rea єi оi porюi povara ori – єi aceasta nu-i de dorit – o alungi, єi atunci cazi оn adulter.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 42)

 

,,Sг cercetгm bine acestea оnainte de nuntг єi sг cunoaєtem aceste legiuiri єi sг ne sвrguim mult ca sг ne luгm o soюie care dintru оnceput se armonizeazг єi se potriveєte cu felul nostru de a fi[125]. Luвndu-ne o asemenea femeie nu vom avea doar aceastг bucurie, cг niciodatг nu o vom pгrгsi, ci єi cг o vom iubi cu toatг tгria.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 42-43)

 

,,Nu cгuta bogгюia averii pentru ca sг-юi iei o mireasг. Cгci nunta nu trebuie socotitг tвrguialг, ci comuniune de vieюuire.

Cгci pe mulюi i-am auzit grгind: cutare s-a fгcut mai оnstгrit dupг nuntг, sгrac fiind mai оnainte, єi fiindcг єi-a luat femeie bogatг s-a оnavuюit єi se desfгteazг acum. Ce zici, omule?! Pofteєti cвєtig de pe urma femeii єi nu te ruєinezi, nici nu roєeєti, nici nu intri оn pгmвnt pentru cг te frгmвnюi pentru asemenea chipuri de cвєtig? Unde sunt aceste cuvinte vrednice de un bгrbat: Un singur lucru este al femeii: sг pгstreze cele adunate, sг pгzeascг ceea ce intrг оn casг, sг se оngrijeascг de gospodгrie? Cгci єi pentru aceasta ne-a dat-o Dumnezeu, ca оntru acestea sг ne ajute, єi оn toate celelalte.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 50)

 

,,Mulюi bogaюi luвndu-єi femei оnstгrite єi sporindu-єi avuюia, au pierdut bucuria єi оnюelegerea, iscвnd zilnic certuri la masг єi оntгrвtгri. Mulюi sгraci luвnd din cele mai sгrmane, se bucurг de pace єi cu multг veselie privesc soarele cel vгzut. Dar bogaюii, оnconjuraюi din toate pгrюile de desfгtare, adesea єi-au rugat moartea din pricina femeilor єi, astfel plecвnd din viaюa aceasta, nu au avut nici un folos de pe urma bunurilor, de vreme ce nu au sufletul bun.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 54)

 

,,Sг nu ne uitгm la bunuri, ci la blвndeюea felului de trai єi la curгюie єi la оntreaga оnюelepciune. Cгci femeia cu mintea оntreagг єi оngгduitoare єi cu bunг mгsurг оn toate, chiar dacг este sгracг, poate sг facг sгrгcia mai doritг decвt bogгюia. Fiindcг cea stricatг єi destrгbгlatг єi certгreaюг, єi dacг s-ar afla mii de comori оntr-оnsa, le risipeєte mai repede ca vвntul єi aduce asupra bгrbatului dimpreunг cu sгrгcia mii de alte rele. Sг nu cгutгm bogгюia, ci soюia potrivitг cu starea noastrг.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 54-55)

 

,,Cгci frumuseюea trupului, cвnd nu se оnjugг cu virtutea sufletului, оn douгzeci sau treizeci de zile poate sг-l piardг pe bгrbat єi nu merge mai departe cu el, ci, arгtвndu-єi rгutatea, distruge toatг dragostea. Iar cele care strгlucesc cu frumuseюea sufletului, cu cвt оnainteazг timpul єi оєi vгdesc prin cercare nobleюea lor, cu atвt produc soюilor lor dorire mai caldг єi оєi aprind dinlгuntru dragostea cea pentru ei. Єi dacг se оntвmplг aceasta єi se statorniceєte оntre ei dragostea cea caldг єi adevгratг este alungat orice chip al desfrвului єi nici un gвnd de neоnfrвnare nu mai vine asupra celui ce-єi iubeєte soюia, ci rгmвne neоncetat оn iubirea faюг de ea. Єi prin оntreaga оnюelepciune de care femeia dг dovadг Оl atrage єi pe Dumnezeu spre a fi binevoitor єi conducгtor al оntregii case. Aєa єi-au luat adevгraюii bгrbaюi de odinioarг neveste: cгutвnd la nobleюea sufletului soюiilor єi nu la bogгюia bunurilor.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 55-56)

 

,, Єi Avraam era bгtrвn єi оnaintat оn zile – zice Scriptura – єi i-a zis slugii celei mai bгtrвne din casa sa, celei ce chivernisea toate ale lui: <<Pune mвna ta sub coapsa mea єi te jur pe Domnul Dumnezeul cerului єi al pгmвntului sг nu iei femeie pentru fiul meu Isaac dintre fiicele cananeenilor cu care eu locuiesc. Ci mergi оn pгmвntul unde am fost nгscut, la neamul meu, єi de acolo ia soюie pentru fiul meu>>. (Facere 24, 2-4). Ai vгzut virtutea dreptului, cвtг grijire a fгcut mai dinainte pentru nuntг? Cгci nu a chemat femei uєuratice, cum fac cei de azi, nici care au fost mгritate оnainte, nici din cele mai оn vвrstг ca sг meargг sг aleagг soюie pentru fiul sгu, ci pe casnicul sгu; єi acestuia i-a оncredinюat treaba. Aceastг faptг este cea mai mare dovadг a evlaviei patriarhului: cг a оnsгrcinat o astfel de slugг, fiindcг l-a socotit vrednic pentru a face un asemenea lucru. Apoi оi spune sг caute o soюie, nu avutг, nici frumoasг, ci cu nobleюe оn felul de trai, єi pentru aceasta оl trimite atвta amar de cale departe de casг. Ai vгzut єi bunгvoinюa slujitorului? Cгci nu a zis: Pentru ce faci aceasta, cвnd sunt atвtea neamuri оnvecinate cu noi єi atвtea fiice de oameni bogaюi, оnsemnaюi єi cu multг slavг? Tu оnsг mг trimiюi departe, la oameni necunoscuюi. Cu cine voi vorbi? Cine mг va asculta? Dacг mг vor оnєela? Dacг mг vor amгgi, cгci nimic nu este mai uєor decвt aceasta оn situaюia оn care mг voi afla, aceea de strгin? Nimic de acest fel nu a zis, ci, trecвndu-le pe toate cu vederea, ceea ce este cel mai important a reюinut: sг nu zicг nimic оmpotriva aceluia, ci sг se arate ascultгtor єi sг doreascг numai acest lucru – care, de altfel, trebuie cгutat mai оnainte de orice –, sг vгdeascг pricepere єi purtare de grijг cвnd va merge acolo.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 56-57)

 

,,Acum dar, єi tu, fiindcг urmeazг sг-юi iei nevastг, nu fugi la ajutor omenesc, nici cгtre femei ce se оmbogгюesc din averi strгine єi care cautг numai una: cum sг dobвndeascг vreun cвєtig. Ci aleargг la Dumnezeu. Nu te ruєina ca El sг-юi fie alegгtor al miresei. El Оnsuєi a fгgгduit єi a zis: Cгutaюi mai оntвi Оmpгrгюia Cerurilor єi toate celelalte vi se vor adгuga vouг (Mt., 6, 33). Єi nu zi: Cum pot sг vгd pe Dumnezeu єi cum poate El sг-mi rгspundг cu vocea єi sг grгiascг cu mine la arгtare, оncвt eu, mergвnd la El, sг-L rog aceasta? Acestea sunt vorbe ale unui suflet necredincios. Cгci єi fгrг sг-юi strige оn gura mare, pe toate cвte vrea le poate rвndui Dumnezeu.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 59-60)

 

,,Єi tu acum eєti mire єi оюi cauюi mireasг. Acestea cautг-le mai оntвi de celelalte: dacг este iubitoare de Dumnezeu, dacг se bucurг de multг bunгvoinюг de Sus. Cгci dacг sunt acelea, urmeazг єi celelalte. Dar dacг nu sunt acestea, chiar dacг оєi юin cu multe asigurгri[126] cele lumeєti, nu este nici un cвєtig.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, p. 66)

 

,,Cгci dimpreunг cu virtutea care era оn suflet, єi trupurile fecioarelor din vechime se оmpгrtгєeau de multг vigoare. Cгci nu aєa le-au crescut maicile lor, ca pe cele de acum, cu bгi dese, cu alifii binemirositoare, cu оncondeieri ale ochilor єi farduri, оn haine moi ori stricвndu-le оn alte mii de chipuri, fгcвndu-le mai molatice decвt se cuvine, ci atunci le creєteau оn toatг severitatea. Pentru aceea єi prospeюimea trupului lor era foarte оnfloritoare єi nobilг, fiindcг era naturalг, nu artificialг ori оngrijitг prin metode cosmetice. De aceea se єi bucurau de o sгnгtate curatг єi frumuseюea lor era nemeєteєugitг єi nici o slгbiciune nu le оmpovгra trupul, ci orice moleєealг era lepгdatг de la ele. Cгci ostenelile єi chinuirile єi a lucra toate cu mвna ta pierd toatг moleєeala єi asigurг оntru totul vlaga cea bunг єi sгnгtatea trupului. De aceea erau єi mai dorite de bгrbaюi єi mult mai iubite. Dar nu numai trupul, ci єi sufletul devine prin lucrarea acestora mai bun єi avвnd mai multг оntreagг оnюelepciune.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 67-68)

 

,,Voi, taюilor, urmaюi purtarea de grijг ce a arгtat-o patriarhul spre a lua o femeie fгrг ifose pentru fiul sгu, necгutвnd el averile ei, nici strгlucirea neamului, nici frumuseюea trupului єi nimic altceva de acest fel, ci numai nobleюea sufletului. Iar voi, mamelor, aєa sг vг creєteюi fiicele! Voi, viitorilor miri, luaюi-vг soюii cu multг cuminюenie, fгrг dansuri єi rвsete єi cuvinte ruєinoase єi trвmbiюe єi fluiere єi manifestгri diavoleєti єi toate celelalte de acest fel, ci rugвndu-L pururea pe Dumnezeu sг fie mijlocitor al tuturor celor ce trebuie fгcute оn acest caz. Cгci dacг astfel vom rвndui cele ale noastre, nu vor fi niciodatг divorюuri, nici pricini de adulter, nici motive de gelozie, nici lupte, nici certuri єi ne vom bucura de multг pace єi multг оnюelegere [ομονοια]. Dacг este acest lucru, єi celelalte virtuюi vor urma оntru totul.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 69-70)

 

,,Nu оntoarce spatele femeii dacг nu este frumoasг la оnfгюiєare ori la trup.

Ascultг Scriptura, care zice: Micг оntre zburгtoare este albina, dar оmpгrгteasa dulceюilor este roada ei (Is. Sir., 11, 3). Fгpturг a lui Dumnezeu este femeia єi nu pe ea o batjocoreєti, ci pe Cel ce a fгcut-o. Ce юi-a fгcut femeia?

N-o lгuda pentru frumuseюea ei! Cгci atвt lauda, cвt єi ura єi dragostea care se ivesc din pricina frumuseюii din afarг юin de sufletele neоnfrвnate. Cautг frumuseюea sufletului! Urmeazг Mirelui Bisericii! Frumuseюea din afarг este plinг de falг єi de multг nebunie єi te aruncг оn gelozie єi adeseori te face sг bгnuieєti lucruri necuviincioase. Dar tu zici cг dragostea aceasta оюi dг plгcere? O lunг sau douг sau cel mult un an, єi mai departe nu! Iar apoi minunea se veєtejeєte dupг obiєnuinюa оndelungatг cu ea. Iar cele care au fost acoperite de frumuseюe rгmвn: mвndria, lipsa de minte, dispreюul. Dar оn cazul celei sufleteєti nu e aєa. Ci dragostea [ερως] оntemeiatг pe frumuseюea sufleteascг, o datг оnceputг, rгmвne cu tгrie, fiindcг e vorba de frumuseюea sufletului єi nu a trupului.

Ce este mai frumos decвt cerul, spune-mi? Ce este mai frumos decвt stelele? Nici un trup nu este atвt de luminat ca cerul, nici un ochi atвt de strгlucitor ca stelele. Єi cвnd au fost fгcute acestea юi оngerii le admirau. Acum le admirгm єi noi, dar nu la fel ca la оnceput, cгci ne-am obiєnuit cu ele. Aєa este firea obiєnuinюei єi pentru aceea nu ne mai uimim la fel acum ca atunci. Cu atвt mai mult va fi aєa оn cazul femeii. Cгci dacг i se оntвmplг vreo boalг оndatг piere toatг podoaba trupului ei. Sг cгutгm la femeie mintea єi inima binevoitoare [ ευνοια ], cugetarea mгsuratг, blвndeюea. Acestea sunt semnele frumuseюii lгuntrice. Sг nu cгutгm frumuseюea trupului, nici sг nu o оnvinovгюim pentru acele lucruri peste care nu are putere. De fapt, sг nu o оnvinovгюim deloc – cг asta e o faptг a celor plini de оndrгznealг –, nici sг nu o оntгrвtгm, nici sг nu ne pornim оmpotrivг-i. Sau nu vedeюi cвюi locuiesc оmpreunг cu femei frumoase єi оєi distrug оn chip jalnic viaюa, iar alюii, vieюuind cu unele nu prea arгtoase, ajung cu bucurie la cea mai оnaintatг bгtrвneюe? Sг curгюгm pata cea dinlгuntru, sг tгmгduim zbвrciturile cele lгuntrice, sг pierdem necurгюiile ce se pun pe suflet. S-o gгtim pe femeie sг fie frumoasг pentru Dumnezeu, nu pentru noi. Sг nu cгutгm la ea averi, nici bunul neam, ci nobleюea sufletului. Nimeni sг nu aibг pretenюia sг se оmbogгюeascг de pe urma femeii. Cг ruєinoasг єi vrednicг de ocarг este aceastг bogгюie. Mai bine zis, оn nici un chip sг nu caute cineva sг se оmbogгюeascг оn viaюa de aici. Cг cei ce vor sг se оmbogгюeascг – zice – cad оn ispitг єi оn pofte fгrг de minte єi vгtгmгtoare, єi оn curse, єi оn pieire єi nimicire (I Tim., 6, 9). La femeie, dar, nu cгuta mulюimea averii, єi atunci pe toate celelalte le vei afla cu uєurinюг. Cine, spune-mi, orice lucru ar face, lasг cele mai de seamг єi se оngrijeєte de cele mai neоnsemnate?” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 91-93)

 

,,Nimeni dintre voi sг nu rвvneascг sг se оnsoare cu vreuna mai bogatг decвt el, ci mai bine cu una mai sгracг. Cг nu va veni atвta bucurie din averi, cвt necaz din reproєuri, din faptul cг ea a adus mai mult оn casa ta, din ocгri, din luxul єi din cuvintele grele ce le vei auzi. Cг оюi va spune cu ifose: N-am cheltuit nimic din ale tale, cг оncг am ale mele, pe care mi le-au dгruit pгrinюii. Ce zici tu, femeie? Cг ai ale tale? Ce-ar putea fi mai mizerabil decвt vorba asta? Nu mai ai trup care sг fie al tгu єi zici cг mai ai avuюii care sг fie ale tale? Nu mai sunteюi douг trupuri dupг cгsгtorie, ci aюi devenit unul singur! Iar averile sunt douг єi nu una? O, vicleanг iubire de avuюie! Un singur om, o singurг vietate aюi devenit, єi оncг mai spui ale mele? Cuvвntul acesta murdar de la diavol a venit. Toate cele care sunt mai de trebuinюг decвt acestea ni le-a fгcut Dumnezeu comune, iar acestea nu sunt comune? Nu poюi spune: a mea e lumina, al meu soarele, a mea este apa. Oare toate cele mai de seamг sunt de obєte, iar averile nu sunt comune? Sг piarг averile de mii de ori, ba mai bine zis nu averile, ci voile cele libere [προαιρεσις] care nu єtiu sг se foloseascг cum se cuvine de averi, ci le cinstesc mai mult decвt pe toate celelalte.” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 116-117)

 

,,Aєadar, єtiind cu toюii acestea, un singur lucru sг cгutгm: virtutea sufletului єi nobleюea chipului de vieюuire, ca sг ne bucurгm de pace, sг ne desfгtгm necontenit оntru оnюelegere єi dragoste. Cгci cel care оєi ia femeie bogatг, a luat-o mai degrabг ca stгpвnг decвt ca soюie. Cгci dacг, chiar fгrг avuюie, femeile sunt pline de gвnduri єi uєor de abгtut spre poftirea slavei, dacг mai primesc єi aceastг adгugire, cum nu vor fi povarг pentru soюii lor? Cel care оєi ia o femeie de aceeaєi stare cu el sau mai sгracг, ia un ajutor єi un оmpreunг-luptгtor єi оєi aduce toate bunгtгюile оn casг. Cгci cea strвmtoratг de sгrгcie stгruie cu multг оngrijire asupra bгrbatului єi pe toate i le face pe plac єi i se supune єi pierde orice pricinг de ceartг єi de оmpotrivire єi de nebunie єi de оntгrвtare. Єi devine legгtura lor a pгcii, єi a оnюelegerii, єi a dragostei, єi a bunei conglгsuiri. Sг nu cгutгm aceasta, adicг sг avem bunuri, ci sг ne bucurгm de pace єi de dragoste.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 53-54)

 

„Cel ce va vrea sг ia femeie dupг lege, trebuie оntвi sг citeascг pravilele, pe care le-a scris Pavel Apostolul, pentru ca sг afle ce i se cade sг facг. Cгci cвnd se va оntвmpla ca femeia ce o va lua sг fie rea, ocгrвtoare єi beюivг єi plinг de fгrг de minte єi alte rгutгюi sг aibг єi numai o rгutate de aceasta de va avea, mai vвrtos preacurvг sг fie, trebuieєte sг o desparюi єi sг iei alta, cг vei avea multг cheltuialг єi nevoi; drept aceea, оn tot chipul fг sг iei femeie bunг, smeritг єi оnюeleaptг єi ascultгtoare.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 7)

 

„Iar de va lua cineva femeie sгracг, este puюinг rгutate, iar de va lua bogatг, este mare єi оndoitг rгutatea, cг una face stricгciune vieюii, iar alta aduce pe bгrbat la supunere єi nevoinюг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 7)

 

„Оn vremea cea veche nu cгutau avuюie, bani, robi, vii єi grгdini! Nu cгutau podoaba cea din afarг єi frumuseюea, ci frumuseюea sufletului єi binecuvвntarea neamului.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 8)

 

„Omul tвnгr, dacг este оnюelept, nu va avea niciodatг оn vedere un depozit de belєug. El nu va face din cгsгtoria sa un comerю al aurului. El sг ia seamг. Dacг lui оi pare dulce єi comod de a trгi pe belєugul adus de soюia sa, va plгti aceastг bunгstare cu cele mai dure jertfe (…) Destul de оnєelat este omul care-єi fixeazг alegerea sa оn mod unic pe slabele оnfгюiєгri ale frumuseюii. Aceastг frumuseюe va оnflori, mai repede оncг decвt de obicei оєi va pierde farmecele. Єi ce va mai rгmвne dacг sub aceastг frumuseюe de o zi, se ascund defectele care vor оmpodobi toatг viaюa?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 245-246)

 

„Ceea ce trebuie sг iubeascг acesta sunt calitгюile inteligenюei єi ale inimii, acestea sunt virtuюile, este purtarea оnюeleaptг єi prudentг, este devotamentul, este credinюa єi sfinюenia.

Ceea ce nu trebuie sг юinг nicidecum оn seamг, este mai оntвi frumuseюea. Frumuseюea este lucru slab, lucru trecгtor, lucru stricгcios. Єi de altfel chiar atunci cвnd prin imposibil, aceastг frumuseюe va dura triumfвnd de-a lungul anilor єi a bolilor, obiєnuinюa оi va rгpi оncвntarea ei. Cu cвt mai minunate frumuseюi vom contempla noi decвt cele ale naturii? Ori obiєnuinюa ni le-a fгcut nesimюite. Pe de altг parte, urвюenia nu-i poate rгpi femeii оncвntгrile solide єi durabile pe care i le comunicг virtutea.

Sг nu mai cгutгm bogгюia оn soюie. Iubirea din aurul ei este o iubire оnvechitг, care ne ameninюг cu оnєelгri dureroase єi ne va produce dureri usturгtoare.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 250)

CГSГTORIA (zestrea fetelor)

 

„Vine peste mireasг alt necaz, cвnd e vorba de zestrea ei; socrul nu dг cu dragг inimг zestrea fгgгduitг, iar ginerele se grгbeєte sг o ia оntreagг; pentru ca sг єi-o primeascг toatг, este silit sг se coboare la rugгminюi nedemne; mireasa, umilitг de tatгl ei mai mult decвt оn faюa unui cгmгtar neоndurгtor.” (Despre Feciorie, 57, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 104)