CAMГTA (- legгtura nedreptгюii)

 

„Nu vezi cвtг pedeapsг stг deasupra cametei? Nu auzi cг єi оn Vechiul Testament este opritг camгta? (Deut., 15, 7-8).

Dar care e scuza celor mai mulюi cгmгtari?

Dacг iau dobвnzi pentru banii оmprumutaюi, o fac pentru ca sг ajut pe cel sгrac, mi se spune.

- Nu pгcгtui, omule! Dumnezeu nu vrea astfel de jertfг. Nu оnєela legea lui Dumnezeu. Mai bine sг nu-i dai sгracului deloc decвt sг-i dai dintr-un astfel de cвєtig. Din pricina dobвnzilor nedrepte faci sг fie nelegiuiюi chiar banii adunaюi prin muncг dreaptг єi cinstitг”. (Omilii la Matei, omilia LVI, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 656-657)

 

„Aceasta este legгtura nedreptгюii! Acestea sunt legгturile cele cu silг fгcute! Cгmгtarul spune: Dau bani cu оmprumut, nu ca sг iei, ci ca sг dai mai mult decвt юi-am dat. Dar Dumnezeu ne porunceєte sг nu luгm оnapoi nici banii pe care i-am dat. Daюi, ne spune Dumnezeu, celor de la care nu aєteptaюi sг mai luaюi (Luca 6, 35). Оnsг ceri mai mult decвt ai dat єi sileєti pe cel pe care l-ai оmprumutat sг se socoteascг dator, sг-юi punг оn palmг єi ce nu i-ai dat. Єi crezi cг prin asta оюi mгreєti averea! Оn loc sг юi-o mгreєti оюi aprinzi focul cel nestins.

Aєadar, ca sг nu se оntвmple una ca aceasta, sг tгiem pвntecele cel rгu care zгmisleєte dobвnzile, sг stвrpim odraslele cele nelegiuite, sг secгm pвntecele acesta pustiitor єi sг urmгrim numai cвєtigurile cele mari єi adevгrate.

- Dar care sunt acestea?

- Ascultг-l pe Pavel, care spune: Mare cвєtig este evlavia unitг cu оndestularea cu ceea ce ai (I Tim., 6, 6).

Sг ne оmbogгюim, dar, numai cu aceastг bogгюie, ca sг ne bucurгm єi aici pe pгmвnt de tihnг єi sг avem parte єi de bunгtгюile cele viitoare”. (Omilii la Matei, omilia LVI, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 657-658)

CAMГTA (gravitatea)

 

,,Ce poate fi mai groaznic decвt sг neguюгtoreєti sгrгcia altuia, decвt sг faci comerю cu nenorocirile fraюilor tгi? Ce poate fi mai groaznic decвt sг iei masca bunгtгюii, єi sub ea sг-юi arгюi toatг neomenia, sг оntinzi mвnг de ajutor, єi cu ea sг оmpingi оn prгpastie pe cel ce are nevoie sг fie ajutat? Ce faci, omule? N-a venit la uєa ta sгracul ca sг-i mгreєti sгrгcia, ci ca sг-l scapi de sгrгcie! Faci la fel cu cei ce preferг otrгvurile; aceia fac de nesimюit rгutatea lor, amestecвnd otrava cu mвncarea; tu, acoperind prгpгdul dobвnzii cu masca bunгtгюii, nu-i laєi sг simtг vгtгmarea pe cei ce au sг bea otrava cea ucigгtoare. De aceea, prilej bun este sг spunem, despre cei ce dau bani cu dobвndг єi despre cei ce se оmprumutг, cuvintele spuse despre pгcat.

- Dar ce s-a spus despre pгcat?

- Pвnг la o vreme, spune Scriptura, оndulceєte gвtlejul; dar mai tвrziu o vei afla mai amarг ca fierea єi mai ascuюitг decвt sabia cea cu douг tгiєuri (Proverbe 5, 3-4). Aєa se оntвmplг єi cu cei ce se оmprumutг. Cвnd nevoiaєul primeєte banii, simte o uєurare micг єi trecгtoare; dar mai tвrziu, cu creєterea dobвnzilor, cвnd povara ajunge mai mare decвt puterile lui, vede cг dulceaюa aceea, care-i ungea gвtlejul, e mai amarг ca fierea, mai tгioasг decвt sabia cu douг tгiєuri; єi se vede silit sг pгrгseascг dintr-o datг toatг moєtenirea pгrinteascг.” (Cuvвnt despre pricina pentru care se citesc Faptele Apostolilor оn timpul Rusaliilor, (La оnceputul Faptelor apostolilor – IV), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 346-347)

CAMГTA (remedii)

 

„Dar tu cauюi rгsplata aici. Pentru ce faci aceasta? Lasг milostenia sг fie milostenie, iar nu marfг de vвndut. Mulюi, desigur, au luat rгsplata єi aici, оnsг nu au luat-o aici astfel precum au luat-o cei ce aici nu au luat nimic - оnsг unii din­tre aceєtia au luat-o ca mai slabi, єi poate cг nu au fost atraєi atвt de mult de cele de acolo. Єi dupг cum cei flгmвnzi, proєti єi robi ai pвntecelui, fiind chemaюi la masa оmpгrгteascг єi neaєteptвnd timpul potrivit, dвnєii оntocmai ca єi copiii cei mici apucг mai оnainte, vгtгmвndu-єi astfel pofta de mвncare єi sгturвndu-se de bucatele cele mai de rвnd - tot aєa pгtimesc єi cei ce cautг єi pri­mesc aici rгsplata milosteniei, оmpuюinвndu-єi singuri plata de acolo.

Dar apoi tu, оmprumutвnd pe altul, dupг trecere de vreme doreєti a lua capitalul ceva mai mare, sau poate nici nu-l iei, ca astfel prin оntвrziere sг iei mai mare camгtг, iar dacг faci milostenie tu ceri rгsplata оndatг, deєi nu ai a sta aici, ci acolo necontenit; nu ai a fi judecat aici, ci acolo, єi tot acolo vei da єi seamг de faptele tale. Єi dacг cineva юi-ar pregгti o casг оn care tu nu vei sta, fireєte cг ai socoti faptul acesta ca o pagubг; iar acum tu voieєti a te оmbogгюi aici, de unde de multe ori chiar єi mai оnainte de asfinюitul soarelui vei fi nevoit a pleca? Nu єtii cг noi nu avem cetate stгtгtoare, cг ne gгsim оn loc strгin, ca strгini єi pribegi? Nu єtii cг ne vom scoate de aici ca strгini, ca unii ce nu nгdгjduim nimic єi nici aєteptгm nimic? - Ceea ce tocmai єi pгюim.

Pentru aceea, tot ceea ce strвngem, aici lгsгm. Cг nu оngгduie Stгpвnul ca, luвndu-le acestea, sг ne ducem de aici, fie cг am clгdi case, sau am cumpгra юarinг, sau robi, sau lucruri de gospodгrie, sau altceva de acest fel. Nu numai cг nu-юi оngгduie ca luвndu-le sг pleci de aici, dar nici mгcar nu юi se va da vreo platг. Cгci юi-a spus dinainte sг nu clгdeєti, nici sг cheltuieєti cele strгine ori pe cele ale tale. Deci pentru ce, lгsвnd pe ale tale, lucrezi єi cheltuieєti din cele strгine, ca astfel sг pierzi єi munca, єi plata, єi sг suferi оncг єi osвnda cea mai mare?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVI, p. 158)

 

„Tu, оnsг, оmprumutвndu-i bani cu dobвndг sгracului, care este semenul tгu, оi pregгteєti o єi mai mare nenorocire. Fг acest schimb, nu te оmpiedic, dar pentru Оmpгrгюia cerurilor. Ca rгsplatг a ajutorului pe care оl oferi nu lua dobвndг, ci viaюг veєnicг. De ce devii neоnюelept єi pierzi ceva atвt de mare pentru cвюiva bani, care pier? De ce-L laєi pe Dumnezeu єi urmгreєti cвєtig material? De ce te faci cг nu-L vezi pe Domnul cel bogat єi alergi dupг omul sгrac? Domnul оюi va rгsplгti fiecare binefacere pe care o sгvвrєeєti, pe cвnd omul se supгrг atunci cвnd оюi оnapoiazг ceea ce i-ai оmprumutat. Acesta cu greu оюi dг chiar єi o sutime din datorie, pe cвnd Acela te rгsplгteєte оnsutit єi pe deasupra оюi dгruieєte єi nemurirea. Omul оюi оntoarce datoria cu cвrteli єi оnjurгturi, pe cвnd Acela оюi rгsplгteєte faptele bune cu laude єi vorbe bune. Omul simte faюг de tine urг, pe cвnd Acela оюi pregгteєte cu iubire cununi de slavг. Omul оюi dг fгrг tragere de inimг ceea ce-юi datoreazг оn viaюa aceasta, pe cвnd Acela оюi dг cu bunгvoinюг єi оn viaюa de acum єi оn cea de dincolo bunгtгюi pe care nu юi le datoreazг. Ce poate fi mai neоnюelept, aєadar, decвt sг nu єtii cum sг dobвndeєti cel mai mare cвєtig?” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 160-161)