BATJOCURA (fericiюi sunt cei ce suferг batjocurг pentru adevгr єi pentru mгrturisirea numelui lui Hristos)

 

„Dumnezeu оi cinsteєte mai ales pe cei care, pentru adevгr єi mгrturisirea numelui lui Iisus Hristos, suferг ceva rгu sau ceva batjocoritor. Cгci, precum este adevгratг pгstrarea bogгюiilor pierzвndu-le pentru Dumnezeu єi a iubi viaюa sa urвnd-o оn aceastг lume (Ioan 12, 25), la fel оnseamnг a-єi aduna comoara de slavг fiind aici оnconjurat de batjocurг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LIX, 1, p. 290)

BГILE PUBLICE COMUNE (vгtгmarea sufleteascг de care sunt cuprinєi cei ce merg la bгile comune)

 

„Cг apa aceea este un ocean de desfrвnare; nu оnvгluieєte cu apг trupurile ci оneacг sufletele. Femeia оєi cufundг trupul gol оn baie, dar tu, cвnd o vezi, te scufunzi оn adвncul desfrвnгrii. Aєa e mreaja diavolului; nu оneacг pe cei care оnoatг, ci mai ales pe cei care stau sus оn porticele din jurul bazinului de оnot; оi mai cumplit decвt pe Faraon, care a fost оnecat atunci cu caii єi cгruюele lui. Dacг ar fi cu putinюг sг vedeюi sufletele оnecate, v-aє arгta multe suflete plutind moarte la suprafaюa acestor ape, aєa cum odinioarг pluteau la suprafaюa Mгrii Roєii trupurile egiptenilor. Dar ceea ce-i mai cumplit decвt toate este ca oamenii numesc o pieire ca aceasta desfгtare, iar oceanul acesta al pierzaniei loc de plгcere, deєi poюi strгbate Marea Egee єi Marea Tirenianг mai cu uєurinюг єi оn mai multг siguranюг decвt priveliєtea aceasta. Mai оntвi diavolul юine toatг noaptea sufletele оn aєteptare; apoi dupг ce le-a arгtat ce aєteptau, le оnlгnюuieєte єi le face prizoniere. Sг nu-юi оnchipui cг eєti lipsit de pгcat dacг nu te-ai apropiat de o desfrвnatг; poftindu-o ai sгvвrєit totul. Cг, fiind stгpвnit de poftг, оюi aювюi єi mai mult flacгra. Iar dacг spui cг aceste spectacole nu te vatгmг, atunci eєti vrednic de mai mare osвndг pentru cг, оncurajвnd prin prezenюa ta astfel de spectacole, sminteєti єi pe alюii, iar юie оюi faci de ruєine obrazul єi odatг cu obrazul sufletul”. (Omilii la Matei, omilia VII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 98)

 

„Dacг omul care se uitг la o femeie spre a o pofti a єi fгcut desfrвnare (Matei 5, 28), sг nu ajungг prizonier cel care vede o femeie оn pielea goalг? Nu ca potopul de pe timpul lui Noe, care a ucis tot neamul omenesc, ucid cu multг ruєine aceste femei, care fac baie оn pielea goalг, pe toюi cei ce le privesc; apa potopului aceluia, da, a ucis trupul, dar a tгiat rгutatea sufletului; apa aceasta, оnsг, face tocmai dimpotrivг: omoarг sufletul, lгsвnd trupurile vii”. (Omilii la Matei, omilia VII, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 99)

BГNUIALA (ferirea de bгnuiala cea rea)

 

„Pentru cг nu єtii pricinile unor lucruri, nu trebuie sг inventezi pricini care nu sunt pricini. Mai bine e sг nu єtii bine decвt sг єtii rгu. Omul care nu єtie pricina unui lucru va ajunge оndatг sг gгseascг adevгrata pricinг; dar cel care nгscoceєte o pricinг falsг, pentru cг nu o єtie pe cea adevгratг, nu va putea ajunge cu uєurinюг la cea adevгratг, ci va avea nevoie єi de mai multг muncг єi de mai multг sudoare ca sг spulbere pricina falsг de mai оnainte. Pe o plгcuюг, dacг e curatг, poюi scrie cu uєurinюг orice vrei; dar dacг e scrisг, nu e atвt de uєor; trebuie mai оntвi sг єtergi ce a fost scris rгu. Tot aєa єi cu doctorii; un doctor care nu dг nici o doctorie este cu mult mai bun decвt unul care dг doctorii vгtгmгtoare; un arhitect care clгdeєte case єubrede este mai rгu decвt unul care nu clгdeєte deloc; la fel єi cu pгmвntul: este cu mult mai bun pгmвntul care nu are nici un rod decвt cel care are spini”. (Omilii la Matei, omilia LXXV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 856)

BГRBAЮII (purtarea lor)

 

,,Femeile pe de-o parte se rugau оn bisericг єi proroceau cu capul descoperit – cгci pe atunci femeile proroceau – iar pe de altг parte bгrbaюii purtau pгrul lung, ca unii ce petreceau оn filosofie, єi cвnd se rugau prin biserici sau proroceau оєi acopereau capul, iar amвndouг aceste abateri erau din legile elinilor. Deci fiindcг pentru toate acestea el оi sfгtuise єi fiind de faюг, єi poate cг unii au ascultat, iar alюii nu au crezut, pentru aceea apostolul, ca un adevгrat doftor, vine єi prin epistola aceasta єi оndreaptг pгcatul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVI, p. 267)

 

,,Pгi atunci cвnd оl vгd pe bгrbat cu aurгrii, оnfrumuseюat, cu frizura aranjatг, mirosind a parfum, оmbrгcat cu haine moi єi cu mersul de femeie, luвnd aminte la desfгtгri, cum aє mai putea sг-l numesc bгrbat pe unul ca acesta, care єi-a trгdat nobleюea firii sale єi s-a potrivit firii femeieєti? Cгci dacг Pavel nu o socoteєte vrednicг sг se numere printre cei vii pe o femeie care face asemenea lucruri, ci o scoate din ceata celor оnsufleюiюi єi o aєazг cu cei morюi, zicвnd cг cea care trгieєte оn desfгtгri este moartг (I Tim., 5, 6), cum mai poate un bгrbat care face acestea sг mai fie numгrat оn ceata bгrbaюilor, de vreme ce єi o femeie care face aєa ceva a pierdut viaюa[80]?” (Omilia aceluiaєi, rostitг оn biserica Sfintei Irina, despre rвvna celor prezenюi la bisericг єi despre uєurгtatea celor care lipsesc єi despre cвntare; єi cг firea nu este pricinг s-o opreascг pe femeie de a apuca pe calea virtuюii, оn vol. Cateheze maritale, p. 77)