CГSГTORIA (aєezarea cununiile pe capetele mirilor)

 

„De aceea se pun cununi pe capul mirilor, cгci sunt simbol al biruinюei, єi cг ei fiind neоnvinєi, se apropie оn acest fel de patul de nuntг, єi cг n-au fost biruiюi de plгceri. Dacг este robit de plгcere, dвndu-se pe sine desfrвului, de ce la urmг mai are pe cap cununг cвnd el este оnvins?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a IX-a, p. 98)

CГSГTORIA (cununia religioasг)

 

,,Ceea ce au fгcut cei din Cana Galileii sг facг єi cei care acum оєi iau femei: sг-L aibг pe Hristos оn mijlocul lor. Єi cum se poate face aceasta? Prin preoюi! Cгci zice: Cel ce vг primeєte pe voi, pe Mine mг primeєte (Mt., 10, 40).” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, p. 8)

CГSГTORIA (printre cei invitaюi la nuntг sг se numere mai ales sгracii, cгci odatг cu ei vine єi Hristos la nuntг)

 

„Vreюi voi nunюi binecuvвntate de Dumnezeu? Faceюi sг ia parte la ele sгracii. Ca mulюumirea lor оmbucuratг de milosteniile voastre sг facг mirilor un cortegiu a cгrui pompг n-o va egala nici o strгlucire. Cu El vine Hristos, la fel precum cu oaspeюii voєtri necuraюi merge diavolul. Familii cu adevгrat creєtine, introduceюi acest obicei de a face din sгraci oaspeюii bucuriilor voastre din cгsгtorii; pгziюi-vг de un lux inutil pentru a vг face plгcuюi prin aceєti prieteni ai lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 246)

 

„Nimeni din orchestrг sг nu fie de faюг, cгci atunci este cheltuiala zadarnicг єi urвcioasг. Mai оnainte de toюi cheamг pe Hristos. Єtii prin cine sг-L chemi? Оntrucвt aюi fгcut unora dintr-aceєti fraюi ai Mei mai mici, Mie aюi fгcut (Matei 25, 45). Sг nu-юi оnchipui cг lucrul acesta ar fi neplгcut, de a chema pe sгraci la masa de nuntг, оn locul lui Hristos.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 156)

CГSГTORIA (petrecerea de nuntг)

 

„Spuneюi-mi, pentru ce оngгduiюi ca de la оnceput sг se murdгreascг urechile fetei voastre cu cвntece de ruєine, cu petrecerile acelea nepotrivite? Nu єtiюi cвt de uєor alunecг tineretul? Pentru ce pвngгriюi taina cгsгtoriei? Se cuvine sг alungaюi de la nunюi toate aceste lucruri drгceєti, sг o оnvгюaюi pe copilг de la оnceput cu ruєinea; sг chemaюi preoюii, ca prin rugгciunile єi binecuvвntгrile lor, sг оntгreascг unirea оntre soюi, pentru ca dragostea soюului sг creascг, iar cuminюenia soюiei sг se mгreascг. Astfel prin toate vor intra оn casa aceea fapte de virtute єi vor fi alungate toate uneltirile diavolului; soюii vor duce o viaюг plinг de bucurii, оntгriюi de ajutorul lui Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia XLVIII,VI, оn col. PSB, vol. 22, p. 166)

 

„Cвnd s-a оmplinit numгrul celor єapte ani, єi era оnaintea lui Iacov atвta vreme ca niєte puюine zile, pentru cг o iubea pe ea, i-a zis lui Laban: Dг-mi femeia mea, cг s-au оmplinit zilele ca sг intru la ea. Єi a adunat Laban pe toюi oamenii locului єi a fгcut nuntг. Єi s-a fгcut searг; єi luвnd Laban pe Lia, fiica lui, a dus-o оnгuntru la Iacov (Fac., 29, 20–23).

Ai vгzut cu cвtг cuviinюг fгceau cei vechi nunюile? Auziюi toюi cei care vг daюi оn vвnt dupг petreceri drгceєti, toюi care murdгriюi chiar de la оnceput sfinюenia nunюii! Erau oare fluiere? Erau oare chimvale? Erau oare dansuri drгceєti? Nu! Spune-mi, pentru ce, aduci оn casг chiar de la оnceput o atвt de mare vгtгmare, pentru ce chemi oameni de pe scenг єi de la teatru, ca sг pвngгreєti cu o cheltuialг nesгbuitг cuminюenia miresei єi sг-l faci pe mire єi mai fгrг de ruєine? Bine ar fi dacг chiar fгrг aceste flгcгri, tinerii ar putea оndura оn liniєte furtuna patimilor! Dar cum sг nu se оnece sufletul tвnгrului cвnd, єi cu vгzul єi cu auzul, atвtea єi atвtea оi aprind єi mai mult flacгra єi-i face cuptorul patimilor єi mai оnvгpгiat? Pricina cг se pierde єi se stricг totul vine de acolo cг de la оnceput se sapг la temelia cuminюeniei tinerilor cгsгtoriюi. Adeseori, din prima zi mirele primeєte оn suflet sгgeata diavolului, pentru cг priveєte cu ochi pofticioєi cele din jurul sгu, iar mireasa ajunge roabг єi cu vгzul єi cu auzul; єi din acea zi rгnile se mгresc єi fac rгul mai cumplit. Єi mai оntвi оnюelegerea dintre cei doi se єubrezeєte, iar dragostea pгleєte. Cвnd bгrbatul оncepe sг se gвndeascг la altг femeie єi-єi оmparte gвndul єi оntr-o parte єi оn alta єi e asaltat de diavol, atunci casa se umple de multг ruєine; iar dacг єi femeia face la fel, atunci se dгrвmг, ca sг spun aєa, totul din temelii. Se ascund unul de altul; bгrbatul bгnuieєte pe femei єi femeia pe bгrbat. Єi acolo unde ar fi trebuit sг fie unire єi оnюelegere, acolo unde ar fi trebuit sг fie un trup – cг vor fi cei doi un trup (Fac., 2, 24; Efes., 5, 31), spune Scriptura – acolo cei doi sunt aєa de despгrюiюi unul de altul, ca єi cum ar fi tгiaюi. Bгgвndu-se оntre ei diavolul, le aduce atвt de mare pagubг, оncвt se nasc оn fiecare zi gвlceviєi certuri, iar necazurile nu mai contenesc. Cine poate zugrгvi dispreюul slugilor, rвsetele vecinilor, neruєinarea soюilor? Dupг cum atunci corгbierii se rгscoalг, cгlгtorii sunt оn primejdie, pentru cг vasul trebuie sг se scufunde, tot aєa єi оntr-o cгsnicie оn care este neоnюelegere оntre bгrbat єi femeie, e firesc ca rгul sг se оntindг asupra tuturor celor din casг. De aceea, vг rog, cunoscвnd mai dinainte toate aceste rele, nu vг supuneюi obiceiului de la nunюi. Єtiu cг mulюi оmi vor spune cг aєa e obiceiul sг se facг nunюile єi nici nu vor sг audг spusele mele; totuєi eu trebuie sг vг spun cele ce vг sunt de folos єi cele ce vг vor smulge din osвnda ca va sг fie. Pentru ce vrei sг-mi pui оnainte obiceiul cвnd paguba sufleteascг este atвt de mare? Iatг cг єi eu vг pun оnainte un obicei mai bun, pe care оl foloseau cei de la оnceput, cвnd nu era atвt de mare cunoєtinюa dreptei credinюe. Єi nu mi te gвndi la dreptul Iacov, ci la Laban, care se оnchina la idoli єi n-avea nici o cunoєtinюг de dreapta credinюг, єi totuєi a arгtat atвta filosofie. Fapta asta mare n-a fost a mirelui, ci a socrului. De asta єi eu, cвnd vorbesc acum, nu mг adresez atвt mirilor, cвt єi pгrinюilor mirilor, tatгl mirelui єi tatгl miresei. Nu este, oare, nesгbuit ca noi, care ne-am bucurat de o atвt de mare iubire de oameni, care am fost оnvredniciюi de оnfricoєгtoarele єi nespusele taine, noi sг fim mai mici оn privinюa aceasta decвt Laban care se оnchina la idoli?

N-auzi oare, pe Pavel spunвnd cг nunta este tainг (Efes., 5, 32), cг este icoanг a dragostei lui Hristos de Bisericг (Efes., 5, 23–27)? Sг nu facem, dar, singuri de ruєine, sг nu pвngгrim sfinюenia cгsгtoriei. Dacг sfatul ce vi-l dau este bun єi folositor, urmaюi-l chiar dacг nu-i consfinюit de obicei. Dar dacг lucru pe care-l faceюi acum la nuntг este vгtгmгtor єi pierzгtor, оndepгrtaюi-l, chiar dacг e consfinюit de obicei. Dacг am оngгdui asta, atunci єi hoюul єi desfrвnatul єi orice alt fгcгtor de rele ar putea sг ne punг оnainte obiceiul; dar asta nu-i va fi de folos, nici de iertare, ba dimpotrivг de mare vinг, cг n-a putut sг-єi оnvingг rгul obicei.

Dacг am voi sг fim cu mintea treazг єi ne-am оngriji cum trebuie de mвntuirea noastrг, am putea sг ne depгrtгm de acest rгu obicei de la nunюi єi sг deprindem obiceiul cel bun. Fгcвnd aєa vom da prilej єi altora sг facг la fel cu noi єi vom primi rгsplatг єi pentru cele sгvвrєite de aceia. Cel care face оnceput de drum bun, acela este pricinг єi pentru faptele altora єi primeєte o оndoitг platг; єi pentru cele sгvвrєite de el єi pentru cг a оndrumat pe alюii pe aceastг minunatг cale. Nu-mi puneюi оnainte acele cuvinte fгrг rost єi de rвs, spunвnd cг acesta e un obicei legiuit єi cг pentru asta trebuie neapгrat оmplinit. Nu obiceiurile acestea de la nunюi fac sг fie legiuitг cгsnicia! Legiuitг este cгsnicia cвnd se face cu cuminюenie єi cu cuviinюг dupг legile lui Dumnezeu, cвnd cei cгsгtoriюi trгiesc оn оnюelegere unul cu altul. Єi legile civile єtiu asta; єi poюi sг auzi pe cei care se ocupг cu ele spunвnd cг nimic altceva nu este cгsnicia decвt оnюelegerea dintre soюi. Sг nu cгlcгm, dar, legile lui Dumnezeu o datг cu legile omeneєti! Sг nu preferгm legile diavolului єi acest obicei pierzгtor. Obiceiul acesta de la nunюi este legea diavolului, a aceluia care se bucurг totdeauna de pierderea noastrг.

Poate fi, oare, mai mare ruєine ca aceea cвnd оn seara nunюii se fac glume necuviincioase pe seama mirelui єi miresei, cвnd ei sunt batjocoriюi єi luaюi оn rвs de slugi єi de oameni de trei parale, cвnd nimeni nu-i юine de rгu pe aceєtia, cвnd fiecare poate spune tot ce pofteєte? Dacг ar оncerca cineva, оn altг zi, sг rosteascг cuvinte de ruєine ca оn seara nunюii, apoi l-ar aєtepta tribunalul, carcera, primejdia; оn noaptea nunюii, оnsг, cвnd ar trebui sг fie mai multг cuminюenie, multг cuviinюг єi multг curгюenie, se umplu toate de atвta ruєine єi ocarг cг e firesc sг spui acolo nu-i altceva decвt mвna diavolului. Dar nu vг supгraюi, vг rog!

Nu fгrг rost am ajuns sг vг vorbesc aєa, ci оngrijorat de mвntuirea єi de buna cuviinюг a voastrг, dorind sг vг schimbaюi єi sг ajungeюi оncepгtorii unui nou єi bun obicei”. (Omilii la Facere, omilia LVI, I–II, оn col. PSB, vol. 22, pp. 221-223)

 

,,Nunta, de pildг, se crede єi de noi ca єi de cei de afarг ca cinstitг, єi cu adevгrat este cinstitг; оnsг la sгvвrєirea nunюilor se petrec atвtea fapte de rвs, оncвt te minunezi auzindu-le. Оntr-adevгr, cei mai mulюi, stгpвniюi єi оnєelaюi de datinг, nici mгcar nu simt necuviinюa lor єi au trebuinюг de alюii ca sг-i оnveюe. Vei vedea la nunюi єi coruri єi chimvale, єi fluiere єi cвntece amestecate cu mгscгri, єi beюii, єi ospeюe desfrвnate, єi cu un cuvвnt, cele mai multe necuviinюe aduse de diavolul. Єi єtiu bine cг, agгювndu-mг de aceste lucruri, voi pгrea multora de rвs, єi cei mai mulюi vor gгsi cг cele spuse sunt o mare nerozie din parte-mi, atingвndu-mг de niєte legi vechi; оnsг eu nu voi оnceta a spune acestea, care, dupг cum am zis, sunt mai mult o оnєelгciune a datinii. Poate, cine єtie, dacг nu toюi, mгcar puюini vor primi cuvintele noastre єi vor rвde оmpreunг cu noi, decвt sг rвdem noi cu dвnєii rвsul acela care este vrednic de lacrimi, de pedeapsг єi de osвnda cea mai mare. Єi cum sг nu fie vrednice de hulг asemenea lucruri, cвnd pe o fecioarг trгitг pвnг atunci оn cгmara sa єi оnvгюatг a se ruєina оncг din fragedг copilгrie, deodatг o sileєti ca sг lepede de la sine orice ruєine єi o оnveюi chiar de la оnceputul cгsгtoriei neruєinarea, bгgвnd-o оn mijlocul bгrbaюilor necinstiюi єi desfrвnaюi, оn mijlocul curvarilor єi dezmгюaюilor? Care rгu nu se va оntipгri оn inima miresei chiar din ziua aceea? Neruєinarea, obrгznicia, nesfiala, dragostea de slavг deєartг єi altele de acest fel le va cгpгta chiar din acea zi єi va dori sг le aibг оn toate zilele vieюii ei. De aici cele mai multe femei se оnvaюг a fi luxoase, cheltuitoare, de aici neruєinate, de aici miile de rele. Єi sг nu-mi spui cг aєa este obiceiul, cгci dacг obiceiul este rгu, niciodatг sг nu se facг, iar de este bun, facг-se pururea. Оn adevгr, spune-mi, rogu-te: Oare a curvi nu este rгu? Apoi oare vom оngгdui noi ca sг se petreacг acest rгu, fie chiar o singurг datг? Nicidecum. Єi pentru ce oare? Fiindcг chiar o singurг datг petrecut, tot rгu este. Aєadar, єi a se veseli mireasa оn acest fel, dacг este rгu, nici chiar o singurг datг sг nu se facг, iar dacг nu este rгu, facг-se pururea.

Dar ce, zici tu, oare defaimi nunta, spune-mi? Sг nu fie una ca aceasta, nu am ajuns la aceastг necuviinюг – оnsг eu defгimez cele ce se petrec la nuntг, deprinderile єi necuviinюele cele multe, єi оndeobєte toate necuviinюele. Din acea zi chiar mulюi оєi vor lua юiitoare єi vor vieюui cu ele mai оnainte de vreme. Dar, zici tu, mulюi admirг frumuseюea єi gingгєia miresei. Єi ce оnseamnг aceasta? Dacг ea este cuminte, poate de-abia va putea sг оnlгture bгnuiala cea rea, iar dacг este neоngrijitoare, degrab va cгdea оn cursг, avвnd ca pricinг a desfrвnгrii ziua aceea. Єi deєi sunt atвtea rele, totuєi cвnd nu se petrec de acestea, cei mai mulюi, care cu nimic nu sunt mai buni decвt dobitoacele, numesc aceasta batjocurг, fiindcг nu s-a arгtat mireasa celor mulюi, єi socotesc ca un rгu mare cг nu a fost pusг оn priveliєtea publicului – deєi mai drept vorbind, ei trebuie a socoti ca batjocurг tocmai cвnd se petrec asemenea fapte smintitoare. Єi єtiu bine cг єi acum cei mai mulюi vor socoti cг vorbesc cu multг uєurinюг, оnsг eu voi suferi єi aceastг batjocurг, numai sг pot avea vreun cвєtig de aci. Dacг eu aє fi vrednic de a fi luat оn bгtaie de joc pentru cг sfгtuiesc a dispreюui credinюa celor mulюi, apoi atunci mai оnainte de alюii m-aє batjocori eu singur.

Dar apoi priveєte єi cele ce se petrec dupг aceasta: Nu numai оn timpul zilei, ci chiar єi оn timpul nopюii pregгtesc bгrbaюi beюi єi ameюiюi de multг desfгtare spre a-i pune оn faюa miresei, ca sг-i priveascг frumuseюea ei cea feciorelnicг. Єi nu se mulюгmesc numai оn casг, ci оncг ies єi pe strгzi cu fгclii aprinse єi o petrec pentru pohfalг оn vremea nopюii prin tвrg, ca toюi sг o vadг, prin care fapt nimic alta nu fac, fгrг numai cг o sfгtuiesc oarecum ca pe viitor sг alunge de la ea orice ruєine. Єi nici nu se opresc mгcar aici, ci o duc оnsoюiюi de cuvinte єi cвntece urвcioase – iar aceasta este pentru cei mai mulюi ca o lege – multe slugi єi de cei ce pocnesc cu bicele оi оntovгrгєesc, grгind cuvintele cele mai urвcioase pe care le-ar voi, atвt la adresa miresei, cвt єi a mirelui. Nimic nu este cuviincios, ci toate sunt pline de necinste єi de sluюenie. Bunг оnvгюгturг de sfialг va mai avea o astfel de mireasг, vгzвnd єi auzind din capul locului astfel de lucruri! Ba оncг este un fel de оntrecere drгceascг din partea celor ce fac astfel de neorвnduieli, cгci cautг sг se covвrєeascг unii pe alюii prin batjocuri єi necuviinюe, prin care necinstesc pe miri єi pe cei adunaюi.

Єtiu bine cг prin aceste vorbe eu sunt greoi єi neplгcut vouг, deoarece caut a tгia plгcerile єi mulюгmirile acestei vieюi; dar tocmai pentru aceasta plвng, cгci ceea ce este neplгcut, vouг vi se pare a fi plгcut. Єi cum sг nu fie neplгcut faptul de a fi batjocorit, de a fi defгimat, de a fi necinstit de toюi оmpreunг cu mireasa? Dacг unul din piaюг юi-ar zice ceva rгu, tu pui оn miєcare mii de lucruri єi socoteєti viaюa ta de nesuferit; iar cвnd sluюeєti оn faюa оntregii cetгюi оmpreunг cu aceea care urmeazг a-юi fi soюie, te bucuri de aceasta єi te mвndreєti? Dar oare cвtг nebunie nu este aici? Aєa este obiceiul, zici tu. Pentru aceea єi jelesc eu, cгci cu adevгrat cг este vrednic de jelit, fiindcг diavolul a оngrгdit aєa zicвnd acest fapt оn obicei. Fiindcг nunta este un lucru sfвnt, care leagг neamul nostru la un loc єi este pricinг a multor bunгtгюi, pentru aceea dracul acela viclean tulburвndu-se, cгci cunoaєte cг prin cгsгtoria prin rвnduialг omul se оngrгdeєte єi se apгrг оmpotriva curviei, el aduce curvia оn alt chip. Оn niєte astfel de adunгri, multe fecioare au fost ruєinate, єi dacг nu pretutindeni, cel puюin diavolul se mulюгmeєte deocamdatг єi cu cuvintele, sau numai cu cвntecele acelea deєгnюate, se mulюгmeєte, zic, єi cu faptul cг se dau miresei niєte pilde pe placul lui єi cг mirele este pus оn priveliєtea оntregii cetгюi. Apoi fiindcг asemenea neorвnduieli se petrec оn timpul nopюii, єi ca nu cumva оntunericul sг fie ca un fel de perdea a acestor rele, iatг cг necuratul a fгcut sг se aducг multe facle єi lampioane, care nu lasг ca sluюenia sг se ascundг priveliєtii lumii. Оn adevгr, ce voieєte acea mulюime de lume adunatг? Ce se voieєte prin acele beюii nebune? Ce se vrea prin acele pocnituri de bice? Oare nu este vгdit, ca nici chiar cei ce sunt prin casele lor, adгpostiюi єi cuprinєi de un somn adвnc, sг nu fie оn necunoєtinюг de asemenea necuviinюe, ci deєteptaюi de pocniturile bicelor, sг se suie pe garduri єi sг fie martori ai acestor comйdii?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, pp. 124-127)

 

,,Ce ar putea zice cineva apoi єi de cвntгrile оncгrcate de toatг desfrвnarea, de iubiri nebuneєti єi de оmprejurгri nelegiuite, care pricinuiesc mii de tragedii єi care pomenesc deseori numele юiitorilor єi юiitoarelor? Єi ce este mai grozav, de multe ori se bagг printre aceєti cвntгreюi єi fecioare, care leapгdг toatг ruєinea оn cinstea miresei, sau mai bine zis, spre batjocura ei, jertfindu-єi astfel mвntuirea lor єi sluюindu-se la un loc cu tinerii desfrвnaюi prin acele cвntгri urвcioase, prin acele cuvinte murdare єi prin acea simfonie sataniceascг. Єi оncг mai оntrebi de unde vin curviile de unde preacurviile, de unde stricarea cгsгtoriei? Dar, zici tu, de acestea fac nu cei de neam bun, ci oamenii de rвnd. Apoi pentru ce оюi rвzi de mine, punвndu-mi оnainte un astfel de gвnd? Cгci dacг asemenea fapte sunt bune, atunci lasг єi pe celelalte [femei] sг facг aєa. Nu cumva, fiindcг acestea trгiesc оn sгrгcie, nu mai sunt fecioare єi nu mai au trebuinюг de оntreaga-cugetare? Acum fata ta joacг cu tineri desfrвnaюi оn priveliєte de rвnd, єi nu юi se pare, spune-mi, a fi mai necinstitг decвt curvele?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, p. 127)

 

,,Fireєte cг de оndatг va veni scвrba єi nemulюгmirea, dupг ce s-au sfвrєit petrecerile, ba de multe ori urmeazг єi vreo pagubг mare, prin pierderea vreunor giuvaeruri de preю оn mulюimea єi оnghesuiala aceea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XII, p. 127)

 

„Este permis de a оnveseli nunta cu altfel de lucruri, de exemplu cu mese оncгrcate cu mвncгri, cu haine frumoase єi cu altele de acest fel. Vedeюi cг eu nu оmpiedic asemenea lucruri, ca sг nu par a fi prea sгlbatic, deєi Rebecгi оi era de ajuns numai o hainг subюire. Este permis de a se оnveseli la nuntг prin frumuseюea hainelor, prin prezenюa bгrbaюilor єi a femeilor venerate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, pp. 149-150)

 

„Toate trebuiesc a se desfгєura atunci cu prudenюг, cu demnitate єi cu cumpгtare, оnsг eu vгd cu totul din contra; vгd jucвnd єi sгltвnd pe la nunюi, ca єi cгmilele єi asinii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 150)

 

„Nu cumva nunta este teatru? Nu, iubiюilor, nunta este o tainг, єi оncг o tainг de mare importanюг, єi dacг nu vг ruєinaюi de aceastг tainг, cel puюin sг vг ruєinaюi de Acela al cгrui tip este aceastг tainг. Taina aceasta, zice, mare este, iar eu zic de Hristos єi de Bisericг (Efes., 5, 32). Este tip al Bisericii єi al lui Hristos.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 151)

 

„ Dar, zici tu, dacг nu vor dгnюui la nuntг nici fecioarele, nici femeile mгritate, apoi cine sг dгnюuiascг? Nimeni, cгci ce nevoie mare este de a dгnюui? Printre tainele religioase ale elinilor sunt єi dansurile, оnsг оn tainele noastre trebuie a predomina tгcerea, buna podoabг, ruєinea єi modestia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 151)

 

„Nunta este tip al prezenюei lui Hristos, єi tu te оmbeюi? S-ar pгrea cг cele ce se petrec pe la nunюi sunt indiferente, єi cu toate acestea sunt cauzele multor rele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, p. 154)

 

„Voieєti a auzi melodii plгcute? Desigur cг nu ar trebui la asemenea ocazii, оnsг eu consimt єi la aceasta, dacг voieєti; nu asculta melodii sataniceєti, ci de cele duhovniceєti. Voieєti a vedea dгnюuind? Priveєte corul оngerilor. Єi cum este cu putinюг, zici, de a vedea asemenea cor? Dacг vei alunga acestea, atunci va veni єi Hristos la nuntг єi cвnd Hristos este prezent єi corul оngerilor este prezent. De voieєti, єi astгzi se vor face minuni, ca єi atunci; va preface єi acum apa оn vin, єi оncг cu mult mai minunat, cгci va alunga cheful єi pofta cea uricioasг de la masa ta, єi le va оnlocui cu pofta cea duhovniceascг. Unde sunt muzicanюi nu poate fi Hristos, dar dacг El intrг, mai оntвi оi scoate afarг pe aceєtia, єi dupг aceea face minuni. Ce poate fi mai dezgustгtor ca pompa sataniceascг? Ce poate fi mai urвcios ca acele cвntece fгrг оnюeles, ca acele neorвnduieli оn totul nedemne? Єi chiar de ar fi ceva cu оnюeles, totuєi cuprinde оn sine lucruri urвcioase єi dezgustгtoare.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XII, pp. 154-155)

 

„Sг nu facem nunta fiului nostru cu lгutari, cu chitare єi cu dans, cгci ar fi curatг nebunie sг fie ruєinat un astfel de mire cu astfel de lucruri. Dimpotrivг, sг chemгm la nuntг pe Hristos. Mirele este vrednic de Hristos. Sг chemгm pe ucenicii lui Hristos, pe preoюi. Dacг vom face aєa, toate оi vor merge mirelui foarte bine.” (Despre creєterea copiilor, 88, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 427)

 

,,Iar nunta sг o facem nu cu flaute, nu cu chitare, nici cu dansuri.” (Cuvвnt despre cum se cade sг-єi creascг pгrinюii copiii, оn vol. Sfaturi pentru o educaюie ortodoxг a copiilor de azi…, p. 135)

 

,,Vrei sг-юi arгt cinstire care-юi aduce cвєtig? Cheamг cetele de sгraci! Dar tu te ruєinezi cu totul єi roєeєti. Єi ce este mai rгu decвt aceastг nebunie, cг pe de-o parte tragi pe diavol оn casг єi nu socoteєti cг faci ceva de ruєine, iar pe de alta roєeєti dacг L-ai aduce pe Hristos! Cгci cum o datг cu intrarea sгracilor vine de faюг єi Hristos, aєa, o datг cu desfrвnaюii єi mimii care dгnюuiesc acolo, prгznuieєte єi diavolul оn mijlocul lor. Єi nu e nici cвєtig din acea cheltuialг, ci se face єi multг vгtгmare. Dar din cheltuiala cu sгracii pe datг iei multг platг. Оnsг aєa ceva nu face nimeni оn oraє. Dar sвrguieєte-te sг оncepi tu, єi sг fii оncepгtorul acestui bun obicei, ca, vгzвndu-te, єi alюii sг te urmeze. Dacг va rвvni cineva dintre voi, dacг va urma acest obicei, copiii єi urmaєii vor zice celor ce оntreabг: Cutare a adus cel dintвi acest bun aєezгmвnt. Cгci dacг оn оntrecerile cele din afarг, єi оn ospeюe – оn aceste lucruri fгrг de folos – cei care sunt premiaюi, de mulюi sunt proslгviюi prin cвntare, cu mult mai mult pentru slujba cea duhovniceascг toюi vor aduce laude єi mulюumire celui care dintвi a adus aceastг minunatг оncepгturг єi aceasta оi va fi lui єi cinste єi cвєtig. Єi chiar dacг acest lucru este fгptuit єi de alюii, юie, celui care l-ai sгdit cel dintвi, юi se va aduce slavг pentru roadele acelora.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 11-12)

 

,,Iatг cu cвt e mai de folos rugгciunea vгduvelor єi a sгracilor decвt orice rвsete єi dгnюuiri. Оn acestea o singurг zi юine desfгtarea, оn celelalte neоncetat e cвєtigul. Gвndeєte-te ce mare lucru este ca mireasa sг intre оn casa mirelui primind pe capul ei atвta noian de binecuvвntгri.

De cвte cununi nu sunt mai scumpe acestea, de cвtг avuюie nu sunt mai de folos! Pe cвnd cele ce se fac acum la nunюi sunt cea mai mare nebunie єi smintealг. Cгci dacг nici o pedepsire ori osвndг nu pune cineva asupra celor care cu atвta necuviinюг fac unele ca acestea, gвndeєte-te cвtг pedepsire suferг cei care sunt loviюi cu atвtea ocгri, оn vгzul єi auzul tuturor, de oameni beюi єi stricaюi la minte. Cгci sгracii, orice primind, binecuvвnteazг єi pentru binefгcгtorul lor se roagг cu dinadinsul, cerвnd mii de bunгtгюi. Dar aceia, dupг ce s-au оmbгtat єi s-au оmbuibat, aduc asupra capului mirilor tot noroiul zeflemelelor, avвnd unii cu alюii certuri diavoleєti. Єi ca niєte potrivnici strвnєi laolaltг, aєa єi cei ce s-ar cuveni sг-юi dea cinste unii altora, grгiesc ocгri vrute єi nevrute despre miri, ca єi cum ar fi duєmani. Єi оntгrвtarea unora faюг de alюii, оntru totul trecвnd hotarul, оl fac de ruєine pe mire dimpreunг cu mireasa lui. Spune-mi, sг mai cгutгm altг dovadг cг diavolii sunt cei ce miєcг sufletele acelora ca sг facг єi sг spunг asemenea vorbe? Cine se va mai оndoi cг diavolii sunt cei ce miєcг sufletele acelora ca sг facг єi sг zicг toate acestea? De bunг seamг cг nimeni. Cгci de acest fel єi sunt darurile diavolului: batjocoriri, beюii, ieєirea din minюi a sufletului

Dacг юi-ar spune cineva din superstiюie cг a aduce pe sгraci оn locul acestora este semn de nenoroc, sг оnveюe єi aceasta cг a nu hrгni sгracii єi vгduvele, ci afemeiaюii єi desfrвnaюii, este un lucru cu totul aducгtor de necaz єi semn a mii de rele. Cгci venind desfrвnata la nuntг, din chiar acea zi єi dintre cei dragi, оl apucг pe mire єi оl face rob ei єi stinge flacгra pentru mireasa lui, єi оi rгpeєte pe furiє bunгvoia faюг de aceea; єi dragostea mai оnainte de a se aprinde o pierde єi aruncг seminюele adulterului.

Chiar dacг de nimic altceva, dar mгcar de aceste lucruri ar trebui sг se teamг pгrinюii, єi sг opreascг venirea cвntгreюilor єi dansatorilor la nuntг.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 12-13)

 

 

,, Toate cвntecele de ruєine єi drгceєti, toate cвntгrile necuviincioase, cetele de tineri desfrвnaюi, leapгdг-le de la nuntг єi vei putea sг-юi юii mireasa оntru оntreaga оnюelepciune. Cгci de оndatг va cugeta de la sine: O, ce bгrbat este acesta! Cu adevгrat filosof este, cгci ca un nimic socoteєte viaюa aceasta єi de bunг seamг m-a adus оn casa lui numai pentru naєterea єi creєterea de copii єi ca sг am grijг de casг. Tu zici cг aceste lucruri nu vor fi deloc pe placul miresei? Nu-i va plгcea o zi sau douг. Mai mult оnsг nu, ci mai apoi se va bucura оn sine de cea mai mare plгcere, alungвnd de la ea orice bгnuialг. Cгci cel ce nu оngгduie nici fluiere, nici dгnюuiri, nici cвntece desfrвnate оn vremea nunюii, nu va оngгdui niciodatг sг se grгiascг sau sг se facг ceva ruєinos оn casa lui. Apoi, dupг ce lepezi toate aceste necuviinюe ce se petrec оn vremea nunюii, luвnd-o la tine, plгsmuieєte-o bine єi cu grijг, purtвndu-te multг vreme оn toate cele cu multг cumpгtare єi simplitate єi fгrг sг cedezi degrabг. Єi dupг asemenea purtare din partea ta, chiar dacг femeia ar fi lipsitг de ruєine, dupг un timp va єti sг tacг єi ea, sfiindu-se de bгrbat єi оnstrгinвndu-se de aceste lucruri lumeєti. Tu оnsг numai nu dezlega cu repeziciune acest mod de vieюuire cumpгtatг, cгci bгrbaюii neоnfrвnaюi fac aceasta, ci poartг-te aєa оndelungatг vreme єi mare оюi va fi cвєtigul: de la o vreme nu te va mai оnvinovгюi, nici nu te va mai ocгrо pentru cele prin care tu o modelezi[128].” (Omilia despre cгsгtorie. Din comentariul la Efeseni, оn vol. Cateheze maritale, pp. 110-111)

 

,,Dacг laєi deoparte pe diavol, cвntecele desfrвnate єi miєcгrile mlгdioase[129], єi jucatul fгrг rвnduialг, єi vorbele de ruєine, єi alaiul diavolesc, єi zarva, єi rвsul, єi toate celelalte lucruri necuviincioase єi оi aduci pe sfinюii robi ai lui Hristos, atunci єi Hristos, prin ei, cu adevгrat va fi de faюг, dimpreunг cu Mama єi cu fraюii Lui. Cгci zice: Cel ce face voia Tatгlui Meu, acesta este fratele Meu єi sora Mea єi mama Mea (Mt., 12, 50). Єi єtiu cг anevoios lucru este pentru unii єi mi se pare cг єi оmpovгrгtor, cвnd оndemn acestea єi tai vechiul obicei. Dar nu-mi pasг de aceasta. Cгci nu mг rog sг fiu plгcut оnaintea voastrг, ci sг aveюi folos. Nu caut aplauzele voastre єi laudele, ci cвєtigul єi filosofia [130]. Sг nu-mi zicг cineva cг aєa-i datina. Dacг-i vorba sг cutezi a pгcгtui, sг nu-mi pomeneєti de datinг! Ci, dacг sunt lucruri rele, chiar de este datinг veche, leapгdг-le. iar dacг nu sunt rele, chiar de este ceva neobiєnuit, adu-le єi оndгtineazг-le [131]. Єi cг necuviinюele ce se fac azi nu sunt datinг veche, ci noi sunt, adu-юi aminte cum a luat-o Isaac pe Rebeca єi Iacob pe Rahila. Cг Scriptura a pomenit єi de nunюile lor, єi zice chiar єi cum miresele au fost duse оn casele mirilor, dar nu pomeneєte de nici un lucru de acest fel. Ci au fгcut ospгю єi masг mai strгlucit decвt se obiєnuia єi au chemat la nuntг pe cei ce se cuvenea. Dar fluiere єi surle єi юimbale єi dгnюuiri venite din оnfierbвntarea vinului єi toate celelalte necuviinюe ce se petrec acum nu le-au primit. Iar ai noєtri dгnюuiesc єi cвntг cвntгri Afroditei, оn care se vorbeєte de multe adultere, de stricгri de nunюi, de fгrгdelegi, desfrвnгri єi оmpreunгri nelegiuite, єi multe alte cвntece pline de necuviinюг єi ruєine zic оn acea zi[132] єi, dupг ce cг se оmbatг єi sunt оntr-atвta necuviinюг, se юin dupг mireasг, zicвnd cuvinte de ruєine оn auzul tuturor. Cum оi mai ceri оntreagг оnюelepciune, spune-mi, cвnd tu o оnveюi din chiar prima zi sг aibг atвta lipsг de sfialг єi faci ca оnaintea privirilor ei sг se оntвmple єi sг se spunг lucruri pe care este oprit a le auzi єi sclavii cei mai de jos! Atвta vreme s-au ostenit tatгl єi mama ei s-o pгzeascг fecioarг, оncвt nici n-a vorbit, nici n-a auzit pe altcineva sг spunг asemenea vorbe. Єi dupг ce s-au оngrijit ei ca sг fie ascunsг, єi sг stea оn gineceu, єi sг fie pгzitг de strгji, de uєi, de оncuietori, sг aibг la ceas de searг оnsoюitori, sг nu i se arate nimic din aceste deєuchieri, єi оncг de multe altele au avut grijг, tu vii acum єi nimiceєti toate acelea, fгcвnd-o sг nu se sfiascг de tot acel necinstit alai єi vвrвndu-i оn suflet cuvinte stricate. Nu de aici se оntвmplг dupг aceea toate relele? Nu de aici ies adulterele єi geloziile? Nu de aici dorinюa de a se lipsi de prunci єi vгduviile єi lepгdarea copiilor оnainte de vreme? Cвnd chemi demonii prin cвntece[133], cвnd оmplineєti pofta acelora prin cuvinte de ruєine, cвnd aduci оn casг mimi[134] єi desfrвnaюi єi tot teatrul, cвnd umpli casa de desfrвu єi cвnd pregгteєti ca acolo sг prгznuiascг toatг ceata dracilor, spune-mi, ce lucru bun aєtepюi mai departe? Pentru ce mai chemi єi pe preoюi, dacг оn cele din urmг sгvвrєeєti unele ca acestea?” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 8-11)

CГSГTORIA (cгsnicia fericitг)

 

„Atunci este cu adevгrat cгsnicie, cвnd cei doi soюi se оnюeleg nu numai atunci cвnd le merge bine, ci єi cвnd trec prin primejdii. Prin asta se vгdeєte dragostea adevгratг!” (Omilii la Facere, omilia XXXII, VI, оn col. PSB, vol. 21, p. 419)

 

„Cвt este de frumoasг, dulce єi roditoare viaюa celui nobil єi curat, ca fiu al lui Dumnezeu! El єi-a fixat inima sa; el a legat viaюa sa; o soюie pe care-o iubeєte este pгrtaєг la bucuriile sale єi la greutгюile sale, оl susюine єi-1 оncвntг; copiii оnconjoarг masa sa, єi pentru ei el оnfruntг munci ostenitoare єi binecuvвntate. Pacea locuieєte оn cгminul lui, єi bucuriile intime оndulcesc amгrгciunile inevitabile ale vieюii. Iatг adevгratele bunuri.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 358)