BOGГЮIA (sfaturi pentru cei bogaюi)

 

„Sг оnvгюгm pe copii noєtri sг punг virtutea mai presus de orice єi sг socoteascг bogгюia o nimica. Aceasta, da, este adeseori piedicг оn calea virtuюii, cвnd tвnгrul nu єtie sг se foloseascг de bani cum trebuie. Єi dupг cum copiii cei mici adeseori se rгnesc cвnd umblг cu cuюite sau sгbii, pentru cг nu єtiu sг le foloseascг cum trebuie – de aceea mamele nici nu-i lasг sг punг mвna pe ele – tot aєa єi tinerii cad оn mari primejdii, cвnd primesc moєtenire de averi єi nu vor sг le оntrebuinюeze cum trebuie. Cu ele оєi adunг povarг de pгcate. Din ele se nasc desfгtгrile, plгcerile ruєinoase єi nenumгrate rele. Nu vreau sг spun cг numai averile-s de vinг, ci cг de vinг sunt cei care moєtenesc averile єi nu єtiu sг se foloseascг cum trebuie de ele.” (Omilii la Facere, omilia LXVI, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 329)

 

„Dispreюuieєte-le deci pe ale tale, єi le vei lua pe cele ale lui Dumnezeu. Aceasta o voieєte El. dispreюuieєte pгmвntul, єi vei rгpi Оmpгrгюia cerurilor. Acolo petrece-юi viaюa, iar nu aici; de acolo sг-юi iei puterea, iar nu de aici. Cгci, dacг eєti оntгrit de acolo, nu numai oamenilor, ci єi demonilor, ba chiar єi diavolului le vei fi оnfricoєat, iar dacг vei voi a fi stгpвnit de averile acestea de aici, vei fi bun de dispreюuit єi de aceia, єi de multe ori єi de oameni. Oricвt te-ai оmbogгюi, оn cele ale robilor te оmbogгюeєti, iar dacг le dispreюuieєti, vei fi strгlucit оn casa оmpгrгteascг. Astfel au fost apostolii, cгci dispreюuind casa aceasta a robilor єi averile de aici, priveєte cum porunceau оn cele din casa оmpгrгteascг, оn cele ceruri. Cutare, zice, fie scгpat de boalг, celгlalt de demon, acela fie dezlegat, iar acesta legat. Acestea se petreceau aici pe pгmвnt, оnsг se sгvвrєeau оn ceruri.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia X, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 119)

 

„Cгci bogгюia, nu numai cг оi pгrгseєte pe cei care o au, ci оi єi ucide pe aceєtia. Atunci cвnd cineva se vindecг de aceasta, mai ales atunci este trгdat. Ce-юi slujeєte bogгюia care astгzi este la tine єi mвine la altul? La ce-юi slujeєte aceasta, pe care niciodatг nu poюi s-o stгpвneєti? Vrei sг te slujeєti de ea? Doreєti s-o ai оn stгpвnire? Sг nu te оnmormвntezi cu ea, ci dг-o оn mвinile sгracilor.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 29)

 

„Tu eєti strгin єi cгlгtor pe pгmвnt, patria ta este оn cer. Strгmutг acolo toate averile tale, pentru ca sг te bucuri din aceastг lume de rгsplata care-юi este pгstratг оn cealaltг. Cгci acel care e nutrit de bune speranюe єi se оncrede оn bunurile viitoare, gustг chiar din aceastг viaюг plгcerile оmpгrгюiei cerului. Nimic nu este mai potrivit pentru a vindeca sufletul єi a-l face mai bun decвt a trгi оn speranюa bunurilor viitoare єi de a strгmuta оn cer bogгюiile sufletului tгu, pentru a te ocupa cu toatг grija cuvenitг de partea cea mai preюioasг a ta.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 44)

 

„Patria ta este оn cer. Aєadar acolo pune capitalul tгu, pentru ca sг ai adevгratul folos єi оndulcire de la el. Vrei sг fii bogat cu adevгrat, fг-юi pe Dumnezeu prieten, єi vei fi cel mai bogat. Voieєti sг rгmвi bogat, fii smerit; cгci prin smerenie se slгbeєte pizma altora єi atunci poюi оn tihnг sг stгpвneєti ceea ce ai.” (Cuvвnt la Duminica a 3-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 69)

 

,,Mгcar cг eєti sгnгtos, trebuie sг te gвndeєti la boalг, mгcar cг eєti bogat єi оntгrit, totuєi trebuie sг te gвndeєti la sгrгcie. Sfвnta Scripturг zice lгmurit: Adu-юi aminte de foamete оn vremea sгturгrii, єi de sгrгcie єi lipsг оn zilele avuюiei (Sir ., 18, 25). Dacг tu vei cugeta aєa, atunci te vei folosi de bogгюie cu cumpгtare єi оnfrвnare, єi vei suporta sгrгcia cu mare statornicie. Cвnd vine o nenorocire neaєteptatг, ne aruncг оn confuzie, iarг cвnd vine una aєteptatг mai dinainte, nu ne poate zgudui єi mвhni оn aєa mare grad. De aceea, totdeauna cвnd vei aєtepta sгrгcia єi nenorocirea, vei avea douг foloase deodatг: nu te vei semeюi оn norocire єi оn nenorocire nu te vei tulbura, nici nu te vei arunca la pгmвnt. O nenorocire aєteptatг este ca єi cвnd ai fi оncercat-o. Eu socotesc aєa: de eєti bogat, aєteaptг оn toate zilele sг fii sгrac. Pentru ce? O astfel de aєteptare poate sг-юi aducг cele mai mari foloase. Adicг cel ce aєteaptг sгrгcia, nu se va оngвmfa оntru bogгюie, nu va fi molatic, nici dezmierdat, nici nu va pofti avere strгinг. Cгci aєteptarea unitг cu frica оi slujeєte оn loc de pedagog, оl face dibaci єi cuminte, оnfrвneazг simюirea lui, nu lasг sг-i creascг plantele cele rele ale lгcomiei de avere, ci le taie cu frica de nenorocire, ca єi cu o secure.

Acesta este un folos neobiєnuit de mare pe care оl cвєtigi prin aєteptarea sгrгciei. Nu mai mic este оncг єi al doilea folos, ce urmeazг din acesta, adicг, cвnd cu adevгrat se iveєte sгrгcia, tu nu deznгdгjduieєti.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 66-67)

 

,,Cel ce avвnd bogгюie gвndeєte la sгrгcie, acela nu va sгrгci lesne. Cвnd оnsг frica de sгrгcie nu te cuminюeєte, atunci trebuie sг vinг asupra-юi sгrгcia оnsгєi, pentru ca sг te aducг la dreapta socotinюг. Aєadar, de eєti bogat, aєteaptг sгrгcia; de te afli оntr-o norocire єi prisosinюг, teme-te de foamea cea viitoare; de eєti cinstit, gвndeєte cг poate єi necinstea sг vinг asupra ta; de eєti sгnгtos, sг ai totdeauna boala оnaintea ochilor.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 67-68)

 

„Astfel este bogгюia banilor, cвnd se risipeєte atunci rгmвne єi stг, iar cвnd se юine єi se оnchide pierde оmpreunг cu ea єi pe cei ce o юin єi o pгzesc.

Risipit-a, dat-a sгracilor. Dar ascultг єi cele ce urmeazг. Dreptatea lui rгmвne оn veac, оntr-o zi a risipit bogгюia, dar dreptatea lui rгmвne pentru totdeauna єi pomenirea lui se face nemuritoare.” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 170-171)

BOGГЮIA (єi sгrгcia)

 

„De acea sгrгcie sг fugim, de sгrгcia care ne aruncг оn pгcat, din pricina cгreia єi bogatul acela era sгrac, din pricina cгreia n-a avut nici un strop de apг, cu toate cг mult se ruga. Єi cine-i atвt de sгrac printre noi оncвt sг nu aibг nici apг? Nimeni! Chiar cei lihniюi de foame pot avea un strop de apг; єi nu numai un strop, ci chiar mai multг mвngвiere. Bogatul acela, nu! Atвt era de sгrac! Єi grozгvia cea mai mare e cг n-a putut nicicвnd cгpгta stropul de apг! Pentru ce, dar, ne minunгm de bogгюie, cвnd оn cer nu ne poate duce? Spune-mi, te rog, dacг un оmpгrat ar spune cг bogaюii nu pot fi strгluciюi оn palatele оmpгrгteєti sau cг nu se pot bucura de cinste, spune-mi, oare, nu єi-ar arunca bogaюii cu dispreю averile? Ei bine, dacг dispreюuim cu uєurinюг bogгюiile, de єtim cг ele ne lipsesc de cinstea de a fi оn palatele оmpгrгteєti, cum nu vom arunca banii, cum nu ne vom depгrta de averi cвnd vedem cг оmpгratul cerurilor strigг єi ne spune оn fiecare zi cг оncгrcaюi cu ele e greu sг pгєim pragul cel sfвnt, sг intrгm cu оndrгznire оn оmpгrгюie?”. (Omilii la Matei, omilia IX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 117)

 

„Este mult mai bine a fi cineva sгrac єi sг vieюuiascг оn virtute, decвt a fi оmpгrat єi sг vieюuiascг оn pгcate. Sгracul se bucurг de toatг mulюumirea sufleteascг; el nici nu simte sгrгcia exterioarг, din cauza bogгюiei lгuntrice. Pe cвnd оmpгratul, desfгtвndu-se оn cele ce nu-i sunt de nici un folos, este chinuit tocmai оn cele ce-i sunt cele mai intime, adicг оn suflet, оn gвndurile єi оn conєtiinюa sa, care sunt nedespгrюite de fiinюa sa єi dupг moarte.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, p. 65)

 

„Cel ce este stгpвn al multor averi, acela este stгpвnit єi el de mai multг prostie, vreau sг zic de mai multг poftг de averi, pe cвnd cel ce are puюin, acela deja s-a izbгvit de aceastг tiranie, єi de aceea gгseєte mai multe ocazii de a face binele. Acesta єi оn оnchisoare pгєeєte mai uєor, єi pe cei bolnavi оi cerceteazг mai degrabг, єi un pahar cu apг rece tot el оl dг mai lesne, pe cвnd acela nu se оnjoseєte de a face nimic din toate acestea, ca unul ce este оnfumurat єi mвndru de bogгюia lui.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, p. 392)

 

,,… sгrгcia sileєte pe cineva a fi оnюelept, pe cвnd bogгюia de multe ori оl оmpinge spre rele mari.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 380)

 

,,… iubiюilor, sг nu fugim de sгrгcie, nici sг admirгm bogгюia, ci sг ne deprindem sufletul a fi destoinic spre toate. Pentru cг, dacг cineva оєi clгdeєte casг, nu are оn vedere doar ca nici ploaia sг nu cadг pe dвnsa, nici vreo razг a soarelui sг nu o loveascг – cгci aceasta este peste putinюг – ci se gвndeєte cum ea sг fie destoinicг a purta totul. De asemenea, єi cel ce face o corabie nu se gвndeєte ca nu cumva valurile sг o spargг, єi nici cг face ceva ca furtuna sг nu se ridice pe mare – cгci єi aceasta este peste putinюг – ci toatг bгgarea lui de seamг este ca pereюii corгbiei sг fie destoinici a оnfrunta orice. Єi cel ce se оngrijeєte de trup iarгєi, nu se gвndeєte ca sг nu se оntвmple vreo schimbare a aerului, ci ca trupul sгu sг le sufere cu uєurinюг toate acestea. Tot aєa sг facem deci єi cu sufletul nostru; sг nu-l deprindem cum sг fugг de sгrгcie, sau cum sг ne facem bogaюi, ci cum sг оntrebuinюгm pe fiecare din acestea spre siguranюa єi mulюumirea noastrг.

Pentru aceea, lгsвnd la o parte orice, sг pregгtim sufletul a fi destoinic єi de bogгюie, єi de sгrгcie. Chiar de nu s-ar оntвmpla nimic omenesc, ceea ce de multe ori este peste putinюг, chiar єi atunci cel ce nu cautг bogгюie este mai virtuos decвt cel ce оntruna se оmbogгюeєte єi єtie a suferi toate cu uєurinюг. Pentru ce? Mai оntвi cг unul ca acesta de aici are siguranюa, pe cвnd acela de dinafarг. Єi dupг cum ostaєul care оmpreunг cu puterea trupului єtie єi meєteєugul de a rгzboi este mai bun decвt cel ce se bizuie numai pe puterea armelor, tot aєa єi cel ce este оngrгdit cu virtutea este mai bun єi mai destoinic decвt cel ce se оncrede оn bani. Dar bogatul chiar de nu ar cгdea оn sгrгcie, totuєi este cu neputinюг a fi оn totul netulburat, fiindcг bogгюia are multe valuri єi tulburгri.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 381)

 

„Pe sгrac (sгracul Lazгr - Luca 14 - n.n.) nu l-a оmpiedicat sгrгcia sг se bucure de оmpгrгюia lui Dumnezeu, la fel cum bogatului nemilostiv cu nimic nu i-a folosit bogгюia pentru a scгpa de gheenг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 55)

 

„Єi ce folos ar avea cineva dacг ar cвєtiga lumea оntreagг, dacг єi-ar petrece toatг viaюa оn necazuri єi оn supгrгri, mai mult decвt cel care nu are nimic? Aєadar, nu averea sau sгrгcia оi face pe oameni bogaюi sau sгraci, ci gвndul cel bun (care оi cгlгuzeєte). Vrei sг devii bogat, tu, care eєti оn sгrгcie? Оюi stг la оndemвnг єi nimeni nu te оmpiedicг: dispreюuieєte bogгюiile lumii; considerг-le a fi nimic - cum nici nu sunt de altfel - alunga din inima ta pofta bogгюiilor єi atunci te vei оmbogгюi! Bogat e acela care nu voieєte sг se оmbogгюeascг, precum єi sгrac e acela care nu voieєte sг fie sгrac. Pentru ca, aєa cum bolnav este cel care se zvвrcoleєte оn deplina sгnгtate, iar nu cel ce suferг boala mai mult decвt cel sгnгtos, tot aєa єi оn cazul de faюг: sгrac e cel ce nu poate suferi sгrгcia, ci оn mijlocul bogгюiilor se crede mai sгrac decвt cei sгraci, оn timp ce acela care suferг sгrгcia mai uєor decвt cei bogaюi, acela este оntr-adevгr cel mai bogat.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 56)

 

„... nu sгrгcia єi nici bogгюia оn sine nu este un bine absolut, ci voinюa liberг cu care noi suntem оnzestraюi. Aceastг voinюг liberг s-o punem, deci, оn rвnduialг єi sг ne deprindem a cugeta cu оnюelepciune. Dacг aceasta va fi bine оntocmitг, nici bogгюia nu va putea sг ne scoatг din оmpгrгюia cerurilor єi nici sгrгcia nu ne va face sг avem mai puюin; ci vom suferi оn liniєte sгrгcia, fгrг a pune оn primejdie dobвndirea bunurilor viitoare єi fгrг a ne pricinui aici vгtгmare. Ci vom fi mulюumiюi єi aici єi ne vom оnvrednici de bunurile cereєti.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 58)

 

„Nici bogгюia nu ne duce оn ceruri єi nici sгrгcia nu ne duce оn iad, ci doar intenюia bunг sau rea. Aєadar, aceastг intenюie s-o оndreptгm, pe aceasta s-o orвnduim aєa cum se cuvine єi totul ne va fi uєor. Aєa cum tвmplarul – fie cг are unelte de fier, fie din aur – оn acelaєi fel lucreazг lemnul, ba cu cele de fier ar lucra єi mai bine, la fel єi оn cazul de faюг, unde virtutea este mai uєor de dobвndit prin sгrгcie. Iar cг aєa este, ascultг-L pe Hristos spunвnd despre bogгюie: mai lesne este sг treacг cгmila prin urechile acului, decвt sг intre un bogat оn оmpгrгюia lui Dumnezeu (Mt., 19, 24), оn timp ce nimic de acest fel n-a spus despre sгrгcie, ci dimpotrivг: Du-te, vinde averea ta, dг-o sгracilor (…) dupг aceea vino єi urmeazг-Mi (Mt., 19, 21). Aєa cг cerul se cвєtigг dвnd averea sгracilor єi urmвndu-I Lui!

Aєadar, sг fugim de sгrгcie, cгci ea ne aduce оmpгrгюia cerurilor єi de asemenea, sг nu privim bogгюia ca pe un lucru bun, de vreme ce-I pierde pe cei care nu sunt cu luare-aminte, ci sг avem оntotdeauna ochiul aюintit cгtre Dumnezeu, sг ne folosim cum se cuvine de cele pe cere El ni le-a dгruit, sг оntrebuinюгm cu chibzuinюг, zic, єi de puterea trupului, єi de averea noastrг, єi, оn sfвrєit, de toate celelalte.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, pp. 202-203)

 

„Dacг bogгюia ar fi un bun, nu ar fi pus Dumnezeu pe sгraci ca sг stea оnaintea uєilor casei Sale.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia XI, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 283)

 

„Cei ce n-au moєtenit averi de la pгrinюi sг nu fie triєti, nici mвhniюi, ca fiind mai prejos de cei bogaюi, fiindcг mai mari vor avea, dacг vor voi. Cгci cu mai multг uєurinюг se vor miєca spre milostenie, ca єi vгduva din Evanghelie, iar faюг de aproapele nu vor avea nici o pricinг de duєmгnie єi va fi mai slobod decвt toюi ceilalюi. Nimeni nu-l va putea ameninюa pe unul ca acesta cu confiscarea averilor, cгci el este mai presus de asemenea rele. Єi dupг cum cei ce fug dezbrгcaюi nimeni nu i-ar prinde degrabг, iar pe cei оmbrгcaюi cu multe haine єi de-abia purtвndu-se i-ar prinde оndatг, tot aєa se petrece cu bogatul єi sгracul. Unul se оmpiedicг оn hainele sale: оn miile de griji, mвhniri, mвnii єi оntгrвtгri spre mвnie, chiar dacг poate n-ar fi prins; pe cвnd celгlalt, chiar de ar fi prins, totuєi iute va putea scгpa єi fugi, nefiind оmpiedicat de nimic.

Toate acestea оngroapг sufletul оn pгmвnt, aєa-zicвnd, єi оncг nu numai acestea, ci єi altele multe trase de bogгюie. Cг, de pildг, pentru a trгi cineva cu cumpгtare sau оn simplitate este mai greu pentru cel bogat decвt pentru cel sгrac, precum єi a fi izbгvit de mвnie este mai greu pentru acela decвt pentru acesta. Deci, zici tu, єi mai mare platг va lua. Cвtuєi de puюin. Єi de ce oare, dacг el izbuteєte de a sгvвrєi cele grele? Fiindcг el оnsuєi єi-a creat greutгюile, de vreme ce nu ni s-a poruncit sг ne оmbogгюim, ci оncг din contrг, aєa cг tu singur оюi fгureєti mii de piedici. Alюii aruncг de la dвnєii nu numai banii єi averile, ci єi muncesc pвnг єi trupul, ca unii ce merg pe cгrarea cea strвmtг, pe cвnd tu nu numai cг nu faci aєa, ci оncг оюi sporeєti єi aprinzi mai mult cuptorul patimilor єi te оnconjuri de altele. Єi deci te duci pe drumul cel cu uєurinюг de cucerit. Acel drum оi primeєte pe astfel de oameni, pe cвnd drumul sau calea cea strвmtг оi duce pe cei оntristaюi, pe cei ce nu poartг cu dвnєii nimic, decвt numai aceste greutгюi, care pot fi duse pe aceastг cale: milostenia, filantropia, bunгtatea, blвndeюea. Dacг le porюi pe acestea cu uєurinюг, vei putea trece; iar dacг ai cu tine uєurгtatea, trufia sufleteascг єi sarcina cea de spini, numitг bogгюie, оюi trebuie un drum cu mult mai larg. Єi nici nu-юi este cu putinюг de a intra оn mulюime, ca nu cumva sг-i loveєti pe alюii, purtвnd оn spate sarcina ce o ai, ci trebuie a sta la mare depгrtare, оn timp ce acela care duce cu sine aur єi argint, vorbesc adicг de succesele virtuюii, nu numai cг toюi cei de lвngг dвnsul nu fug, ci оncг se єi apropie de el єi stau la un loc.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 188-189)

 

„Nici bogгюia єi nici sгrгcia prin sine оnsгєi nu este ceva bun, ci aceasta se оntвmplг оn urma оntrebuinюгrii lor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, p. 68)

 

„Sгracul este dispreюuit єi batjocorit, dar bogatul este pizmuit.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 50)

 

„Pe cвюi оi aud zicвnd: Sг nu fie sгrгcie! Sг-i facem, deci, sг amu­юeascг pe cei ce se supгrг de asemenea lu­cruri, cгci e o hulг sг spui asemenea vorbe, ci sг le spunem lor: sг nu fie josnicie de cuget, cгci sгrгcia a adus nenumгrate bunuri vieюii noastre єi, fгrг de sгrгcie, bogгюia e ne­folositoare. Sг nu bвrfim, deci, nici pe una, nici pe alta, cгci єi bogгюia єi sгrгcia sunt arme, care, dacг vrem, ne duc - єi una єi cealaltг - la virtute. Dupг cum, aєadar, un ostaє viteaz, orice armг ar lua оn mвnг, оєi dovedeєte cu ea vitejia, tot aєa cel fricos єi nemernic e оn­curcat єi de una єi de cealaltг. Єi ca sг te оncredinюezi cг aceasta e adevгrat, adu-юi aminte de Iov acela, care a fost єi bogat, єi sгrac, a mвnuit amвndouг aceste arme єi a biruit cu amвndouг. Cвnd era bogat, zicea: Poarta mea a fost deschisг oricui venea (Iov 31, 32); cвnd a ajuns sгrac, zicea: Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat; cum lui Dumnezeu i-a plгcut, aєa s-a оntвmplat (Iov 1, 21). Bogat fiind, era primitor de oaspeюi; оn sгrгcie, a dat dovadг de multг rгbdare. Drept aceea єi tu, dacг eєti bogat, dг de pomanг; dacг eєti sгrac, dг dovadг de multг rгbdare єi оngгdu­inюг. Nici bogгюia, nici sгrгcia nu sunt rele оn ele оnsele, ci ajung aєa dupг voinюa acelora ce se slujesc de ele.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, p. 90)

 

„Sabia nu оnюeapг atвt de tare ca firea jurгmвntului; cuюitul nu te ucide atвt ca tгiєul jurгmвntului. Cine a jurat, deєi i se pare cг trгieєte, a єi murit, cгci єi-a primit lovitura de moarte. Єi precum cel ce a primit frвnghia (оn jurul gвtului), chiar оnainte de a ieєi din cetate єi a ajunge la locul de osвndг єi a vedea pe cгlгu, a murit odatг ce a ieєit pe uєile оnchisorii, tot aєa єi cel care a jurat. La acestea sг ne gвndim єi sг nu оm­pingem pe fraюii noєtri sг jure. Ce faci, omule? Juri pe sfвnta masг, unde zace Hristos jertfit? Acolo jertfeєti pe fratele tгu? Chiar tвlharii ucid оn drumul mare, iar tu ucizi pe fiu оn faюa mamei, fгcвnd un omor mai blestemat decвt al lui Cain? Cгci acela єi-a ucis fratele оn pustiu єi i-a dat moartea cea de aci; tu оnsг оюi ucizi fratele оn mijlocul bisericii єi-i dai moartea cea viitoare, moartea cea veєnicг!

Biserica, nu s-a fгcut ca sг jurгm pe ea, ci ca sг ne rugгm оn ea. Crezi cг masa sfвntг a fost fгcutг ca sг jurгm pe ea? A fost fгcutг ca sг ne dezlegгm de pгcate, nu ca sг ni le legгm.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, pp. 94-95)

 

„Bogгюia este un bine, оnsг nu оn sine, ci оn mвna celui drept, de altг parte sгrгcia este ceva rгu, оnsг, nu dupг firea ei, ci prin gura celui necucernic, pentru cг el, supгrat pe ea, оnvinovгюeєte єi huleєte pe fгcгtorul sгu.

Aєadar nici bogгюia sг nu o оnvinovгюim, nici sгrгcia de-a dreptul sг nu o prihгnim, ci pe aceia, care fac o rea оntrebuinюare din una sau alta; cгci bogгюia єi sгrгcia singure sunt lucruri de mijloc.” (Cuvвnt la Duminica a dinaintea Оnгlюгrii cinstitei Cruci, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 201)

 

„Dar poate cг un bogat mг va оntreba:

- Pentru ce Dumnezeu mi-a dat mie bogгюie єi pentru ce nu i-a dat la fel єi sгracului?

- Dumnezeu putea sг dea єi sгracului bogгюie ca єi юie, dar n-a vrut pentru ca nici bogгюia ta sг nu fie neroditoare, єi nici sгrгcia aceluia fгrг platг. Юie, bogatului, юi-a dat bogгюie ca sг te оmbogгюeєti prin milostenie єi sг оmparюi cu dreptate: A оmpгrюit, a dat sгracilor, dreptatea lui rгmвne оn veac (Ps. 111, 8)[89]. Vezi cг bogatul strвnge de pe urma milosteniei dreptate veєnicг? Vezi-l єi pe sгrac! Pentru cг nu are bogгюie, cu care sг lucreze dreptate, are sгrгcia, de pe urma cгreia culege rгbdare veєnicг: Rгbdarea sгracilor nu piere оn veac (Ps. 9, 18).” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, pp. 153-154)

 

,,… cвnd vezi cг bogatul face rгu, cг e zgвrcit єi lacom, cг rгpeєte, pentru aceea mai cu seamг plвnge-l, cг fiind bogat, face acestea; pedeapsa оi va fi єi mai mare. Cвnd vezi cг un sгrac trгieєte оn dreptate, cu multг purtare de grijг, pentru aceea mai cu seamг admirг-l, cг e drept, deєi e sгrac. Dacг vei judeca aєa acestea, dacг vei privi la cele viitoare, dacг vei socoti o nimica din cele de aici, dacг vei nгdгjdui necontenit оn cele viitoare, dacг te vei depгrta de cele de aici, atunci n-ai sг fii niciodatг tulburat de cele ce se petrec оn lume.” (Despre soartг єi Providenюг, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 196-197)

 

,,… оn cele strict necesare єi care ne susюin viaюa sгracul nu este lipsit de nimic, ba, dacг ar trebui sг zic ceva minunat, este mai bogat decвt cel bogat. Cгci pe mulюi оi vezi cuprinєi de slгbiciuni ale trupului venite din desfгtare єi care оi юin deoparte de consumul prea mult al apei, pe cвnd sгracul оn toatг viaюa lui se bucurг fгrг temere de aceste izvoare; єi ca la niєte izvoare de miere aleargг la izvoarele de apг sorbind de acolo plгcere curatг єi adevгratг. Ce este cu firea focului? Oare nu este mai necesarг decвt mii de comori єi decвt toatг bogгюia omeneascг? Єi aceastг comoarг iarгєi, оn mod egal, este pusг оnainte єi sгracului єi bogatului spre trebuinюг. Iar folosul care vine trupurilor din aer єi lumina razei de soare oare sunt oferite mai оmbelєugat celor bogaюi єi mai puюin celor sгraci? Au bogaюii patru ochi єi sгracii numai doi? N-ar putea spune cineva aceasta. Єi pentru bogaюi єi pentru sгraci este aceeaєi mгsurг a оmpгrtгєirii de ele. Ba mai mult, єi оn acestea ar putea vedea cineva pe sгraci mai bogaюi decвt pe cei bogaюi. Cu cвt sunt simюurile mai limpezite єi privirea mai ascuюitг, sunt єi toate percepюiile mai clare єi amгnunюite. Pentru aceea cei care le au astfel au parte de o bucurie mai adevгratг єi se desfгteazг mai mult de vederea zidirii [lui Dumnezeu]. Єi nu numai оn privinюa acestor elemente ale naturii, ci єi оn celelalte care au intrat оn firea noastrг [dupг aceea][90], se vede multг egalitate; ba mai degrabг sгracii sunt оn avantaj. Cгci єi somnul, care e mai plгcut єi mai necesar decвt toatг desfгtarea єi mai de trebuinюг decвt orice hranг, este mai uєor єi mai liniєtit celor sгraci decвt bogaюilor. Єi nu doar mai liniєtit, ci єi mai curat. Cгci multa desfгtare єi mвncatul cвnd nu sunt flгmвnzi єi bгutul cвnd nu le e sete єi dormitul cвnd nu e vremea, obiєnuiesc sг risipeascг bogaюilor plгcerea оn toate. Firea lucrurilor nu este astfel, ci fiecare din cele [amintite], dacг este folosit pentru trebuinюa єi necesitгюile [firii], ne produce plгcere. Nu aduce atвta veselie bгutul vinului dulce єi оnmiresmat, cвt aduce celor оnsetaюi bгutul apei, nici mвncarea [rafinatг] celor sгtui, cвt mвncarea [simplг] celor flгmвnzi, nici dormitul pe saltea moale ca dormitul cвnd eєti obosit. Iar toate acestea le au mai cu seamг sгracii, iar nu bogaюii. Iar sгnгtatea trupului єi orice altг bunг dispoziюie trupeascг єi sufleteascг nu sunt comune atвt sгracilor cвt єi bogaюilor? Nu cumva poate cineva sг zicг sau sг arate cг numai sгracii sunt bolnavi, iar bogaюii pururea petrec оn sгnгtate deplinг? Dimpotrivг, se poate vedea cг sгracii nu sunt prinєi cu uєurinюг de boli de nevindecat, ci acestea odrгslesc tot timpul оn trupurile celor bogaюi. Umflгturile de picioare, durerile de cap, sfвrєeala, ruperile neaєteptate ale muєchilor єi tot felul de curgeri єi excreюii rele єi putrede, mai cu seamг pe cei ce trгiesc оn desfгtгri єi miros a parfumuri obiєnuiesc sг-i оngreuieze, iar nu pe cei ce se ostenesc оn sudoare єi care оєi dobвndesc hrana trebuincioasг din munca de fiecare zi.

De aceea toюi cei ce trгiesc оn desfгtare sunt mai de plвns decвt cerєetorii. Iar aceasta n-o tгgгduiesc nici chiar cei ce se desfгteazг. Cгci adeseori [vezi cum] cвte un bogat, zгcвnd, pe aєternut moale єi fiind de faюг slugi єi slujnice, are parte de multг оngrijire din partea tuturor, iar vreun sгrac, [trecвnd pe-acolo єi] auzind prin vreo crгpгturг pe [bogatul bolnav] strigвnd єi cerвnd pвine, lгcrimeazг єi suspinг єi se roagг ca mai bine sг fie aєa sгrac dar sгnгtos, decвt sг aibг оmpreunг cu bogгюia єi boala. Єi nu numai оn privinюa sгnгtгюii, ci єi оn aceea a naєterii de prunci nu se vede cu nimic mai presus bogatul decвt sгracul. Pentru cг mulюimea de copii sau lipsa de copii se vede deopotrivг єi la unii єi la alюii. Ba єi aici poate vedea cineva mai prejos pe bogat [decвt sгracul]. Cгci sгracul chiar dacг nu devine tatг nu simte mare durere, pe cвnd bogatul cu cвt оєi vede sporind averea cu atвt este muєcat єi mai tare de lipsa de prunci єi nu are nici o bucurie cвnd se gвndeєte la lipsa de moєtenitor. Iar moєtenirea sгracului, chiar dacг pleacг de aici fгrг copii, din pricina puюinгtгюii ei, nu se face pricinг de luptг єi certuri, ci trece la prieteni єi la rude. Dar cea a bogatului, atrгgвnd mulюi ochi la sine, adesea ajunge оn mвna vrгjmaєilor celui mort. Єi asta pe cвnd оncг trгieєte acela. Iar el, єtiind cг aceste lucruri s-au оntвmplat єi altora, va trгi o viaюг mai cumplitг decвt orice moarte, aєteptвnd sг i se оntвmple acelaєi lucru єi lui. Оnsг cele legate de moarte nu sunt oare comune? Nu єi asupra bogaюilor єi asupra sгracilor vin morюile fгrг de veste, iar dupг moarte nu la fel se desface єi trupul unora єi al celorlalюi єi devine praf єi cenuєг єi оl mгnвncг viermii? Da, dar cele ale оngropгrii, ar zice careva, nu sunt la fel. Єi care e cвєtigul? Cвnd aєezi hainг strгlucitг, scumpг єi auritг peste bogat, nimic altceva nu faci mai mult decвt sг sporeєti ura оmpotriva lui єi sг-i faci osвnda єi mai mare. Cгci deschizi gurile tuturor оmpotriva celui mort єi atragi mii de blesteme asupra lui єi aprinzi mai tare invidia din pricina lгcomiei. Fiindcг fiecare ar sfвєia єi ar sugruma єi ar blestema pe cel mort cг nici acum, cвnd a murit, nu єi-a lгsat la o parte nebunia dupг averi. Єi nu numai acesta este rгul, ci mai deschizi єi ochii spгrgгtorilor de morminte. Оncвt pompa de la оnmormвntare i se face mai degrabг pricinг de multг necuviinюг. Trupul unui sгrac nu ar dori nimeni sг-l dezbrace, cгci sгrгcia hainelor este paznic al trupului. Aici оnsг zгvoare єi оncuietoare єi uєi єi paznici. Єi toate acestea sunt zadarnice, cгci pofta de bani, chiar dacг [hoюii] єtiu toate aceste [mгsuri de pazг], оi convinge sг оndrгzneascг a face asemenea rгutгюi, aєadar, cinstirea prea mare datг celui mort aduce pвnг la urmг ocarг asupra lui, pe cвnd cel care are o оnmormвntare simplг are parte de cinste [dupг aceea]. Cel bogat оnsг este necinstit єi dezbrгcat. Iar dacг nu se оntвmplг nimic din acestea, nici aєa nu are mai mult decвt cel sгrac, doar cг oferг viermilor o masг mai bogatг єi putrezirea este mai mare. Spune-mi, aceste lucruri sunt vrednice de a le ferici? Єi cine este atвt de ticгlos єi nenorocit sг creadг cг un om poate fi invidiat din pricina acestor lucruri? Єi nu numai acestea, ci єi pe celelalte, dacг le luгm pe rвnd єi le vom cerceta оn amгnunt, vom gгsi cг sгracii au mult mai multe bogгюii.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul V, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 80-83)

 

,,Cг bucuria єi siguranюa єi slava cea bunг єi sгnгtatea trupului єi filosofia sufletului єi nгdejdile cele bune єi a nu pгcгtui degrabг la sгraci le va gгsi cineva mai degrabг decвt la bogaюi.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul V, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 83-84)

 

„Casa bogatului este avutг, iar el este sгrac єi ticгlos. Єi ca sг cunoaєteюi cг slava este a casei єi nu a omului din cuvintele noastre, vг dovedesc, intraюi оn casг. Unde sunteюi? Оn aceastг casг ce vedeюi? Marmuri frumoase, doar nu vei zice cг ai vгzut om frumos, ci stвlpi minunaюi єi ferestre minunate, nu zici cг minunat este cel ce locuieєte оn casa aceasta, ci zici mult aur este pe acoperгmвnt, nu zici cг este milostenie (…) La fel vezi un cal cu frвie de aur єi zici ce frвie bune, iatг cг este cinstea aurarului; frumoasa hainг a юesгtorului este dar osteneala, єi aєa rгmвne stгpвnul acela neоncununat єi cele ce sunt оmprejurul lui sunt lгudate, iar cвnd vezi un om bun zici: bun om, frumos, blвnd minunat, milostiv єi cu minte bunг, cucernic, pururea se aflг оn rugгciune, pururea оn posturi, pururea la Bisericг se odihneєte єi niciodatг nu este despгrюit de оnvгюгturг. Acestea sunt laudele omului bun. Pentru aceea, cunoaєte ce este bogгюia omului єi ce este bogгюia casei, nu te teme, de vei putea оnvгюa sг оmparюi avuюia omului єi avuюia casei, de aici nu te vei mai teme. Vezi bogгюia ce o socotesc de bogгюie єi este la tine care eєti lipsit єi sгrac? Nu te teme cвnd se оmbogгюeєte omul єi ca sг cunoєti cг aєa este acest lucru, mгcar cг aici sunt toate, vezi-l pe acesta оn vremea morюii lui, oare ia ceva din acelea єi se duce?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 25-26)

 

„Dumnezeu cвnd оi place Lui dг anumitor persoane bogгюii mari, precum le dг altora misiunea nobilг єi grea a sгrгciei. Fгrг оndoialг єi noi trebuie s-o spunem, multe din sгrгcii єi din bogгюii nu sunt de la Dumnezeu decвt оngгduite. Dumnezeu nu face decвt sг permitг prosperitatea bogatului rгu; El nu face decвt sг permitг excesele єi ruina celui necгjit. Оnsг altгdatг El este Cel ce trimite bogгюia direct. El оl оmbogгюeєte pe Avraam; El оl оmbracг оn mod strгlucit pe Solomon; prin El au devenit afacerile acestui muncitor atвt de prospere; de la El cutare familie оєi are bogгюiile sale strгlucite єi mari. Cu ce scop? Ca din bunurile sale bogatul sг-єi facг un instrument de un interes veєnic. Fгrг sгraci bogгюia ar rгmвne sterilг єi zadarnicг. Prin sгraci ea dobвndeєte nemurirea veacurilor veєnice.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 529)

 

„Pentru virtute e mai potrivitг sгrгcia decвt bogгюia!” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 5, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 260)

BOLILE (cauze ale bolilor)

 

„Cвnd ni-i bolnav trupul, facem totul єi ne zbatem ca sг scгpгm de suferinюe; dar cвnd ni-i bolnav sufletul, amвnгm єi nu ne sinchisim. De aceea nu scгpгm nici de bolile trupeєti, pentru cг nu sunt fгrг importanюг cele necesare, iar cele fгrг importanюг, necesare. Lгsгm izvorul pгcatelor єi curгюim rвurile. Cг pricina bolilor trupeєti este pгcatul cuibгrit оn suflet a arгtat-o slгbгnogul de treizeci єi opt de ani (Ioan 5, 2-15), bolnavul coborвt prin acoperiє (Luca 5, 18-25), iar оnainte de toюi Cain (Fac. 4, 8). Dovezi despre adevгrul acesta gгseєti cвte vrei єi unde vrei. Sг secгm, dar, izvorul pгcatelor єi vom opri toate pвraiele bolilor trupeєti. Nu vei pune capгt numai bolilor, ci єi pгcatului; єi pгcatului mai mult decвt bolii, pe cвt este sufletul mai bun decвt trupul”. (Omilii la Matei, omilia XIV, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 169-170)

 

„Cг dacг moartea, cel mai mare rгu, оєi are rгdгcina єi temeiul оn pгcat (Rom. 5, 12), cu atвt mai mult majoritatea bolilor”. (Omilii la Matei, omilia XXVII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 345)

 

„Ce oare! Veюi zice voi, aєa-i cг toate bolile vin din pгcate? Nu toate, ci cele mai multe. Sunt care-єi trag originea din mвndrie, necumpгtare, beюie, lenevie, acestea nasc bolile trupeєti.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIII, 1, p. 180)