BOTEZUL (preоnchipuirea Botezului оn Vechiul Testament)

 

„Crearea primului om, formarea femeii din coastг, femeile sterpe devenite femei ale naєterii, єi tot ceea ce s-a fгcut prin apг єi pe ape, оn fвntвna din care a scos Elisei fierul care a cгzut acolo, semnele care s-au fгcut la trecerea Mгrii Roєii, minunile fгcute la scгldгtoarea la care coboarг оngerul єi tulbura apa (Ioan 5, 4), єi vindecarea minunatг a lui Neeman Sirianul оn Iordan, toate aceste lucruri, zic eu, erau ca niєte chipuri єi ca niєte simboluri ale naєterii єi ale curгюirii care trebuiau sг vinг оntr-o zi, єi care le vestea mai dinainte; oracolele profeюilor vesteau оn oarecare fel aceastг naєtere nouг, ca prin exemplul acestor cuvinte: Cerurile vor vesti dreptatea copilului ce se va naєte, poporului care a fost fгcut de Domnul (Ps., 21, 34). Єi aceasta: Оnnoi-va tinereюile tale ca ale vulturului (Ps., 102, 5); Ierusalimul va primi lumina; cгci iatг cг Regele vostru a venit (Is., 60, 1). Єi оncг: Fericiюi sunt cei ce li s-au iertat fгrгdelegile lor (Ps., 31, 1).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXVI, 2, p. 125)

 

„Оnchipuirile cele mai apropiate de adevгr, sau de vremea botezului, a patimii єi a altor taine, sunt mai clare єi mai luminoase decвt cele mai vechi. Єi precum gгrzile care stau cel mai aproape de rege sunt mai оnalte оn vrednicie, decвt cele mai оndepгrtate, aєa оnchipuirile care au venit оntr-un timp mai apropiat єi mai vecin cu lucrurile pe care le prezicea, sunt mai clare єi mai strгlucite.

Cгci un оnger al Domnului se cobora la vreme оn scгldгtoare єi tulbura apa (4), єi-i dгdea ei puterea sг vindece pe bolnavi; ca evreii sг оnveюe cгci cu atвt mai mult putea Domnul sг vindece bolile sufletului. Dar precum apa acestei scгldгtori nu avea оn sine єi prin natura ei puterea de a vindeca оn mod simplu bolile, cгci ea atunci le-ar fi vindecat mereu єi continuu, dar o dobвndea prin lucrarea оngerului; la fel оn noi apa nu lucreazг simplu єi prin propria ei putere, ci dupг ce a primit harul Duhului Sfвnt, ea spalг, ea atunci єterge toate pгcatele.

Оn pridvoare zгcea mulюimea de bolnavi: orbi, єchiopi, uscaюi, care aєteptau miєcarea apei (3). Atunci boala era ea оnsгєi o piedicг pentru vindecarea bolnavului, ea оl оmpiedica pe cel ce dorea (sг intre оn scгldгtoare – n.n.), dar acum fiecare are puterea sг se apropie єi sг vinг la scгldгtoare. Acesta nu este un оnger care miєcг apa, ci Domnul оngerilor este cel care lucreazг totul, care face totul. Єi noi nu putem zice: Cг pвnг merg eu, altul se coboarг оnaintea mea. ” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVI, 1, pp. 172-173)

 

„Trebuia apoi ca sг premeargг ceva botezului, єi multe ne sunt premergгtoare, precum: cele din Vechiul Testament, cele de la lacul Siloamului, curгюirea celui bolnav, оnsuєi potopul єi cвte s-au оntвmplat оn ape, botezul lui Ioan, etc.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, p. 65)

 

„Din veacurile vechi Dumnezeu fгcea sг aparг оn lume ceea ce va fi botezul creєtin. El ducea poporul sгu оnaintea valurilor Mгrii Roєii. Valurile se deschid єi se produc douг efecte: Israel alesul, оєi gгseєte printre aceste valuri eliberarea sa єi mвntuirea sa; єi Faraon, omul pгcatului omul vechi aici se оneacг єi aici piere. Toюi sunt botezaюi, zice Sfвntul Pavel. Toюi la fel, bogaюi єi sгraci, smeriюi єi puternici, regi єi sclavi, primesc оn botez acelaєi har. Botezaюi sunt оn Moise, zice оncг apostolul, Moise intrоnd primul оntre valuri, aduce acolo tot poporul. Moise al nostru, Iisus Hristos, ne duce prin renaєterea botezului оn Patria cerurilor. Trecerea Mгrii Roєii este pentru Israel оnceputul minunilor pustiei, a apei minunate, a manei, norul. Botezul ne rгpeєte privirilor noastre la nespusele noastre taine ale Euharistiei. Оn sfвrєit, ieєirea minunatг din Egipt printre valurile оntredeschise ale Mгrii Roєii inaugureazг pentru Israel eroismele pustiei єi virtuюile Pгmвntului Fгgгduinюei.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 195)

 

„Voi putea sг-юi arгt cг Vechiul Testament se оnrudeєte cu Noul Testament єi cг trecerea prin Marea Roєie se оnrudeєte cu botezul nostru. Єi acolo apг, єi aici apг. Aici colimvitra, iar acolo marea. Aici toюi intrг оn apг, єi acolo toюi. Оn aceasta stг оnrudirea. Vrei acum sг afli єi adevгrul culorilor? Acolo au scгpat din Egipt prin mare, aici, de оnchinarea la idoli. Acolo a fost оnecat Faraon, iar aici diavolul; acolo au fost оngropaюi egiptenii, iar aici a fost оngropat omul cel vechi cu pгcatele sale. Ai vгzut оnrudirea chipului cu adevгrul єi superioritatea adevгrului fatг de chip?” (La cuvвntul apostolic: <<Nu vreau sг nu єtiюi, fraюilor, cг pгrinюii noєtri toюi au fost sub nor єi toюi prin mare au trecut>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 226)

 

„Dar unde este aici оnrudirea dintre chip єi adevгr?

- Cг toюi au trecut acolo, єi toюi trec єi aici. Cг acolo au trecut prin apг, єi aici prin apг. Cг aceia au scгpat de robie, єi noi am scгpat de robie. Dar nu de aceeaєi robie. Ei din robia egiptenilor, iar noi, din robia demonilor; ei din robia arabilor, noi, din robia pгcatului. La libertate au fost duєi aceia, la libertate єi noi; dar nu la aceeaєi libertate, ci noi la una cu mult mai strгlucitг. Nu te tulbura dacг ale noastre sunt mai mari, sunt superioare acelora. Tocmai aceasta-i оnsuєirea adevгrului: sг fie cu mult mai presus decвt chipul, sг nu se оmpotriveascг, nici sг se lupte cu el.” (La cuvвntul apostolic: <<Nu vreau sг nu єtiюi, fraюilor, cг pгrinюii noєtri toюi au fost sub nor єi toюi prin mare au trecut>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 226-227)

BOTEZUL (iudaic)

 

„Era un botez, botezul iudaic. Acesta curгюea murdгriile trupeєti, nu pгcatele sufleteєti. Nu-l izbгvea pe om de pгcate, nici dacг curvea, nici dacг fura, nici dacг sгvвrєea vreun alt pгcat de felul acestora. Dar dacг omul se atingea de oase de mort, dacг gusta vreo mвncare opritг de Lege, dacг venea de la vreo stricгciune, dacг se apropia de vreun lepros atunci se spгla; era necurat pвnг seara, apoi era curat. Sг se spele trupul lui cu apг curatг, spune Scriptura, єi va fi necurat pвnг seara єi se va curгюi (Lev., 15, 5, 13). De fapt acestea nu erau nici pгcate, nici necurгюii. Dar Dumnezeu a rвnduit asta, ca prin astfel de curгюiri cu apг sг-i facг pe iudeii cei nedesгvвrєiюi mai cucernici єi sг-i facг de la оnceput mai atenюi pentru pгzirea poruncilor celor mari.” (Cuvвnt la Botezul Domnului, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 37)

...........................................................................................................

„Botez a fost єi botezul evreiesc, care curгюa necurгюiile trupului dar nu cele sufleteєti, adicг pгcatele, pentru cг nici pe cel curvar, nici pe hoю, nici pe cel ce fгcea alt pгcat nu-l izbгvea de pгcatele lui, ci numai pe acela care se apropia de trup mort єi pe cel ce mвnca bucate spurcate єi pe cel ce se unea cu cei stricaюi. Cгci zice Domnul la cartea Leviюilor, ce se cheamг preoюeascг prin Moise: Spгlaюi trupul lui cu apг curatг єi de va fi acel om necurat, pвnг-n searг, tot se va curгюi (…) Deci iatг cг botezul cel evreiesc nu slobozea pe om de pгcatele cele sufleteєti, ci numai de оntinгciunile trupeєti.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 82)

BOTEZUL (Tгierea оmprejur)

 

„… mai tвrziu, Dumnezeu a оngгduit sг dea iudeilor єi legea tгierii оmprejur, nu cг le-ar putea folosi cu ceva, la mвntuirea sufletului, ci ca iudeii sг o poarte ca un semn єi o pecete, o mгrturie a recunoєtinюei lor faюг de Dumnezeu, єi ca sг nu se poatг amesteca cu pгgвnii.

De aceea єi fericitul Pavel numeєte tгierea оmprejur semn, zicвnd: Єi le-a dat lor semn, pecete (Rom., 4, 11). Cг tгierea оmprejur nu ajutг cu nimic la оndreptгюire, iatг dreptul Noe! A ajuns atвta de virtuos, fгrг sг i se fi dat legea tгierii оmprejur. Dar ce spun eu! Оnsuєi patriarhul Avraam e fot оndreptгюit numai prin credinюг, mai оnainte de a primi tгierea оmprejur. Оnainte ca Avraam sг se taie оmprejur, Scriptura spune despre el: Єi a crezut Avraam оn Dumnezeu єi i s-a socotit spre оndreptгюire (Fac., 15, 6; Rom., 4, 3). Pentru ce te lauzi dar, iudeule, cu tгierea оmprejur? Aflг cг оnainte de tгierea оmprejur au fost mulюi drepюi. Abel, de pildг, prin credinюг a adus jertfг, dupг cum spune єi Pavel: Prin credinюг a adus Abel lui Dumnezeu mai bunг jertfг decвt Cain (Evr., 11, 4). Enoh a fost mutat la cer, iar Noe a scгpat de potopul cel groaznic datoritг marii sale dreptгюi; Avraam fost lгudat din pricina credinюei sale оn Dumnezeu, оnainte de tгierea оmprejur. Astfel, dintru оnceput, prin credinюг a dobвndit mвntuire neamului omenesc”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, II-III, оn col. PSB, vol. 21, p. 336)

 

„Uitг-te la оnюelepciunea Stгpвnului! Єtiind cг va fi nedesгvвrєit sufletul urmaєilor lui Avraam, le-a dat ca un frвu, semnul acesta al tгierii оmprejur, pentru a le tгia pornirile lor nestгpвnite de a se amesteca cu alte popoare. Pentru cг le cunoєtea desfrвnarea єi єtia cг nu-єi pot stгpвni pornirea lor necugetatг, chiar dacг ar fi sfгtuiюi de mii єi mii de ori, de aceea le-a dat, ca o legгturг, semnul tгierii оmprejur, ca sг le fie spre amintire veєnicг; le-a dat hotare єi legi, sг nu meargг mai departe, ci sг se mгrgineascг la poporul lor; sг nu amestece cu nimeni, ci sг pгstreze neamestecatг sгmвnюa patriarhului, ca aєa sг se poatг оmplini fгgгduinюele fгcute lor. Єi dupг cum un bгrbat оnюelept єi blвnd, care are o slujnicг stricatг, оi dг poruncг sг nu iasг niciodatг оn faюa casei, nici sг se arate trecгtorilor, iar uneori оi leagг єi picioarele, ca sг poatг astfel birui marea ei stricгciune, tot aєa єi Stгpвnul cel iubitor de oameni a pus оn trupul seminюiei lui Avraam, ca niєte lanюuri la picioare, semnul tгierii оmprejur, pentru ca semnul din trupul lor sг le aducг aminte cг n-au nevoie sг-i оnveюe alюii.” (Omilii la Facere, omilia XXXIX, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 68-69)

 

„Dar poate cг cineva ar putea оntreba:

-Atвt de mare este paguba tгierii-оmprejur, оncвt face nefolositoare оntruparea lui Hristos?

-Da, atвt este de mare paguba tгierii-оmprejur; dar nu din pricina naturii ei, ci din pricina оnvвrtoєгrii inimii. Era un timp cвnd legea era folositoare єi necesarг; acum оnsг a оncetat єi nu mai este de trebuinюг. Dacг оmplineєti Legea Vechiului Testament acum, cвnd i-a trecut vremea, оюi faci nefolositor darul lui Dumnezeu. Hristos nu vг va folosi la nimic dacг nu vreюi sг vг apropiaюi de El. Sг ne оnchipuim un om оnchis оn temniюг, vinovat de adulter єi de alte fapte de ruєine; єi tocmai cвnd e vorba sг fie pedepsit єi sг i se aducг sentinюa de condamnare, vine scrisoarea de la оmpгrat care оi elibereazг, fгrг judecatг єi fгrг cercetare, pe toюi cei din оnchisoare; dar omul nostru nu vrea sг se foloseascг de darul оmpгratului, ci preferг єi se ambiюioneazг sг fie mai degrabг judecat єi pedepsit. Un om ca acesta nu va putea deci sг se bucure de darul оmpгratului, pentru cг, cerвnd el оnsuєi judecatг, sentinюг єi cercetare, se lipseєte de iertarea оmpгrгteascг. Tot aєa s-a оntвmplat єi cu iudeii. Sг vг explic. Toatг firea omeneascг era vinovatг de cele mai ruєinoase pгcate. Cгci toюi au pгcгtuit (Rom., 3, 23), spune apostolul Pavel. Єi erau оnchiєi ca оntr-o temniюг prin blestemul fгrгdelegii; trebuia sг se pronunюe sentinюa оmpotriva lor; a venit Оnsuєi Оmpгratul єi i-a eliberat pe toюi din legгturile pгcatului, fгrг cercetare єi fгrг sг le cearг socotealг.

Toюi cei care au alergat la Оmpгrat se bucurг de dar, fiind mвntuiюi prin har; dar cei care vor sг se оndreptгюeascг prin lege, vor cгdea din har. Cгci nici nu vor putea sг se bucure de iubirea de oameni a Оmpгratului Hristos, pentru cг, ambiюionвndu-se sг se mвntuiascг prin ei оnєiєi, vor atrage asupra lor blestemul Legii, pentru cг din faptele Legii nu se va оndreptгюi (оn faюa Lui) nici un trup (Rom., 3, 20). Pentru aceasta spune: Dacг vг veюi tгia оmprejur, Hristos nu vг va folosi la nimic (Gal., 5,2). Cгci cel care se ambiюioneazг sг se mвntuie prin faptele Legii nu are nici o pгrtгєie cu harul”. (Cгtre iudei, cuv. II, 1-2, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 265-266)