BOGГЮIA (cu adevгrat bogat nu este cel care stгpвneєte multe, ci cel care miluieєte pe mulюi)

 

„Acela este bogat nu care are mult, ci care dг mult. Avraam era bogat, dar nu era avar: el nu poftea casa єi averile aproapelui sгu; ci se punea la pвndг pentru ca sг vadг dacг nu trecea vreun strгin sau vreun sгrac sau sг gгzduiascг vreun trecгtor.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 42)

BOGГЮIA (cei mai bogaюi dintre oameni sunt cei ce se mulюumesc cu ceea ce posedг)

 

,,… trebuie sг socotim mai bogaюi decвt toюi oamenii, chiar de-ar fi mai sгraci decвt toюi, pe aceia care se mulюumesc cu ce au, care sunt оmpгcaюi cu soarta lor, care nu rвvnesc la averi strгine. Cгci cel care n-are trebuinюг de averi strгine, ci оi place sг se mulюumeascг cu ce are, acela este mai bogat decвt toюi.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 53)

BOGГЮIA (merge dupг cel ce o alungг єi fuge de cel ce o urmгreєte)

 

„Оndrгgosteєte-te de altceva! Оndrгgosteєte-te de bogгюia cea din ceruri! Cine se оndrгgosteєte de оmpгrгюia cerurilor dispreюuieєte lгcomia; cine-i rob al lui Hristos nu mai este rob al lui mamona, ci stгpвn. Cг bogгюia obiєnuieєte sг meargг dupг cel ce o alungг, dar fuge de cel ce o urmгreєte. Nu cinsteєte atвt pe cel ce-o urmгreєte cвt pe cel ce o dispreюuieєte. De nimeni nu-єi bate atвta joc cвt de cel ce o doreєte; єi nu numai cг-єi bate joc, ci-l mai єi оnlгnюuieєte cu mii єi mii de lanюuri. Sг rupem, dar, odatг aceste оngrozitoare lanюuri! Pentru ce-юi robeєti sufletul tгu, оnzestrat cu raюiune, unei materii fгrг raюiune, mamг a mii єi mii de rгutгюi?”. (Omilii la Matei, omilia IX, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 118)

 

„ Lasг-Mi Mie, zice, acestea; tu te оngrijeєte de cele duhovniceєti, ca sг cunoєti єi puterea Mea. Fugi de jugul єi de robia averilor. Pвnг cвnd vei fi supus lor, sгrac vei fi; iar cвnd vei dispreюui averile, vei fi de douг ori bogat: єi cг оюi vor curge averi din toate pгrюile, єi cг nu vei avea nevoie de nimic din cele de care au nevoie cei mulюi.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XI-a, p. 116)

 

„Bogгюia este o fiarг care dacг este юinutг pleacг, iar dacг este alungatг, rгmвne.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 29)

 

,,… bogгюie de bani, care asemenea apelor rвurilor se mutг єi-єi schimbг vadul; acum fiind la acesta, mвine trece la celгlalt; care fuge de la cei ce o au єi nu vrea sг rгmвnг la cei ce o iubesc; care are nenumгraюi duєmani: o atacг єi moliile, єi tвlharii, єi hulitorii, єi focul, єi naufragiile, єi nгvala duєmanilor, єi rгzvrгtirea poporului, єi viclenia slugilor, єi pierderea actelor de proprietate, єi adaosurile sau єtirbirile ce se pot aduce оnscrisurilor; єi atвtea alte nenorociri, cвte le pricinuieєte dragostea de bogгюie celor оndrгgostiюi de ea.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 264)

 

„Cel ce iubeєte sг fie bogat, pururea este lipsit de avuюie, iar cel ce nu pofteєte sг se оmbogгюeascг, pururea petrece bine єi cu veselie, cг nu se cheamг bogгюia cвnd vrea sг se оmbogгюeascг cineva, ci cвnd nu vrea sг se оmbogгюeascг, aceea este avuюia adevгratг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 77)

BOGГЮIA (firea bogгюiei)

 

„ Sг nu te temi cвnd se оmbogгюeєte omul sau cвnd se оnmulюeєte slava casei lui! Cгci cвnd va muri nu va lua toate, nici nu se va pogorо cu dвnsul slava lui. Aєa e firea bogгюiei! Nu se mutг dincolo cu cei ce o au, nu pleacг оmpreunг cu cei ce o stгpвnesc, nu stг alгturi de cei judecaюi acolo єi de cei ce dau socotealг de faptele lor, ci moartea face despгrюire оntre ei єi bogгюie. Pe mulюi оnsг bogгюia i-a pгrгsit chiar оnainte de moarte, necredincioasг e folosinюa, netemeinicг desfгtarea, primejdioasг stгpвnirea! Virtutea оnsг nu-i aєa, єi nici milostenia! Nu, ele sunt comoarг nefuratг!” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 286-287)

BOGГЮIA (duhovniceascг)

 

„Bogгюia cea materialг naєte de multe ori primejdii celor ce o stгpвnesc, dar chiar оnainte de primejdii, dupг ce-i desfatг puюinг vreme, zboarг pe neaєteptate, luatг fie de calomniatori, fie de tвlhari, fie de spгrgгtori, fie de slugile care o pгzesc єi fug cu ea. Bogгюia cea duhovniceascг, оnsг, nu suferг unele ca acestea; nu poate fi luatг, pentru cг e adгpostitг оn visteriile minюii noastre; oricare ar fi uneltirile, nimeni nu poate pune mвna pe ea, afarг numai dacг noi, trвndгvindu-ne, dгm prilej celor ce vor sг ne-o rгpeascг”. (Omilii la Facere, omilia V, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 68)

 

„De acest fel sunt toate bogгюiile cele duhovniceєti; cu lucrurile materiale nu-i cu putinюг asta. Acolo cel ce plгteєte оєi оmpuюineazг averea, iar cel ce primeєte ajunge bogat; aici nu-i aєa; ci єi cel ce plгteєte оєi sporeєte cu asta mai mult bogгюia, dar єi cei ce primesc ajung mai bogaюi”. (Omilii la Facere, omilia XV, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 166)

 

„Aєa e natura acestei datorii duhovniceєti! Cu cвt o plгteєti cu atвt оюi sporeєte mai mult avuюia. Оnmulюeєte nespus єi averea celui care-єi plгteєte datoria, єi averea celor ce-o primesc. Ai vгzut ce nou fel de datorie єi ce neobiєnuit fel de platг a datoriei? Aєa sunt cele duhovniceєti! Cresc mai mult cвnd se оmpart; avuюia aceasta se оnmulюeєte mai mult cвnd e оmpгrюitг la mai mulюi; cel ce plгteєte datoria nici nu simte cг a plгtit ceva, ba dimpotrivг, i se sporeєte bogгюia, iar cei ce o primesc ajung єi mai bogaюi”. (Omilii la Facere, omilia XXII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 257)

 

,,Aєa e natura bogгюiei duhovniceєti: se aseamгnг cu izvoarele apelor; dar, mai bine spus, оntrece chiar belєugul de ape al izvoarelor, cгci atunci e mai оmbelєugatг bogгюia aceasta, cвnd sunt mulюi cei care iau din ea. Nu se оmparte, nici nu se micєoreazг cвnd intrг оn suflete, ci, odatг intratг, rгmвne оn fiecare suflet necontenit оntreagг єi nefuratг; cгci bogгюia aceasta niciodatг nu poate pieri.” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 272-273)

BOGГЮIA (materialг єi bogгюia duhovniceascг)

 

„Nu vedeюi cг fiecare din aceєtia оєi dau toatг silinюa ca оn fiecare zi sг adauge ceva la banii adunaюi mai оnainte єi nu se saturг niciodatг? Dimpotrivг, cu cвt le creєte averea, cu atвt li se mгreєte єi pofta єi rвvna. Deci dacг acolo unde rвvna este fгrг folos, iar banii aduc adeseori multг vгtгmare mвntuirii sufletului, este atвta sвrguinюг, cum sг nu avem noi mai multг siguranюг aici, unde rвvna e de folos, rгsplata nespusг, iar cвєtigul nemгsurat? Dincolo, pe lвngг toate cele spuse, este єi multг nestatornicie: stгpвnirea de bani e nesigurг, nu numai pentru cг banii rгmвn aici cвnd vine moartea єi nu mai sunt de nici un folos celui ce i-a adunat, dar i se mai cere neapгrat cu multг asprime єi socotealг de banii care au rгmas aici. De multe ori, оnsг, se mai оntвmplг ca, chiar оnainte de moarte, dupг multe osteneli, dupг multe sudori єi necazuri, оmprejurгrile vieюii ca o furtunг sг loveascг pe cel ce a strвns avere multг єi sг rгmвnг dintr-o datг mai sгrac decвt cei mai sгraci. Єi vezi cг asta se оntвmplг оn fiecare zi. Cu bogгюia duhovniceascг, оnsг, nu te poюi teme de aєa ceva. Ea e sigurг єi statornicг; aici mai cu seamг ne este de folos, iar dincolo ne dг multг mвngвiere.

Aєadar, cвt avem timp, sг arгtгm, rogu-vг, pentru neguюгtoria aceasta duhovniceascг mгcar aceeaєi rвvnг care o au bogaюii pentru bani!” (Omilii la Facere, omilia XI, II-III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 130-131)

 

„Nu rгpiюi aurul, ci rгpiюi aceste bogгюii care vг vor оnvгюa sг priviюi aurul ca єi pe tinг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LIV, 4, p. 268)

 

„Numai acelea sunt ale noastre, pe care le vom trimite mai dinainte acolo, iar cele de aici nu sunt ale noastre, ci ale celor vii, sau, mai drept vorbind, chiar єi pe cei vii оi pгrгsesc. Numai cele ale sufletului: milostenia єi iubirea de oameni sunt ale noastre. Celelalte sunt оn afara noastrг, dupг cum zic єi cei profani, fiindcг оntr-adevгr cг sunt оn afara noastrг.

Sг facem, deci, cele ce sunt оnгuntrul nostru. Nu este cu putinюг a lua cu noi averile єi a pleca de aici, ci cu putinюг este a pleca cu milostenia, єi, mai drept vorbind, de a o trimite mai dinainte acolo, ca sг ne pregгteascг sгlaє оn locaєurile cele veєnice. Se numesc bani fiindcг ne folosim de ei, iar nu pentru cг suntem stгpвni, оntrebuinюarea lor sau folosinюa lor o avem numai, nu оnsг єi stгpвnirea. Cгci, spune-mi, te rog: fiecare proprietate оn parte, єi fiecare ogor, ale cвtor stгpвni au fost pвnг acum? Єi ale cвtor stгpвni vor mai fi de acum оnainte? Se vorbeєte chiar єi оntr-un proverb foarte оnюelept, cгci noi nu trebuie a dispreюui proverbele din popor, dacг au оn ele ceva оnюelept: ogorule, zice, al cвtor stгpвni eєti, єi al cвtor vei fi? Aceasta sг o vorbim єi despre bani, єi despre case. Numai virtutea obiєnuieєte a cгlгtori оmpreunг cu noi acolo, numai virtutea trece оn viaюa cea de acolo.

Deci, iubiюilor, sг stingem din noi pofta de bani, ca astfel sг aprindem pofta de cele de acolo. Nu pot ambele, aceste douг iubiri, sг stгpвneascг sufletul omului, cгci: sau pe unul va urо єi pe celгlalt оl va iubi, sau de unul se va lipi єi pe celгlalt оl va dispreюui. (Matei 6, 24).” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XI-a, p. 117)

 

,,Bogгюia cea materialг este supusг vicleniei hoюilor, gurii calomniatorilor, mвinii spгrgгtorilor єi rгutгюii slugilor. Iar cвnd scapг de toate acestea, atunci atrage asupra stгpвnilor ei prгpгdul cel mai mare: deєteaptг ochii invidioєilor, єi de aici nasc mii єi mii de furtuni. Dar bogгюia cea duhovniceascг scapг de toate aceste primejdii: este mai presus de orice pericol; оєi rвde de hoюi, de spгrgгtori, de invidioєi єi calomniatori, оєi rвde chiar de moarte. La moarte nu se desparte de cei ce o au, ci atunci mai cu seamг, dupг moarte, este mai sigurг stгpвnirea ei; cгlгtoreєte o datг cu stгpвnii ei, se mutг cu ei оn viaюa viitoare, ajunge minunat apгrгtor al celor cu care a pгєit pe celгlalt tгrвm єi-L pleacг pe Judecгtor spre оndurare.” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 272)

BOGГЮIA (pгmвnteascг єi bogгюia cereascг)

 

„Dacг vreunul din voi v-aюi angaja sг faceюi o cгlгtorie оn Persia, pentru a vedea юara єi sг veniюi imediat оnapoi; єi dacг v-ar sfгtui оn acelaєi timp sг construiюi case acolo, nu l-aюi judeca drept nebun cг vг оndeamnг la un lucru nefolositor єi zadarnic? Pentru ce construiюi dar pe pгmвnt, de pe care va trebui sг ieєiюi dupг mai puюine zile?

Dar, veюi zice voi, aceste case pe care le construiesc eu, le voi lгsa copiilor mei. Vai! Copii voєtri trebuie sг vг urmeze, dacг cumva ei nu vг vor depгєi; єi la fel va fi cu urmaєii lor єi chiar оn aceastг lume, este un motiv de оmpovгrare єi de necгjire a se afla moєtenitor. Dar оn оmpгrгюia cereascг n-aveюi sг vг temeюi de aєa ceva: moєtenirea pe care o veюi avea acolo, nu va suferi nici o schimbare, vг va rгmвne оntreagг a voastrг, a fiilor voєtri єi a copilaєilor dumneavoastrг, dacг ei imitг virtutea voastrг. Acesta este Iisus Hristos care construieєte zidul; cu un aєa de priceput arhitect nu mai este nevoie de nici un inspector; este lipsit de orice nedreptate. Dumnezeu se dezbracг de totul єi El se оngrijeєte de toate, de ce ar mai trebui sг vг оngrijiюi voi? El adunг materialele єi ridicг casa. Єi nu numai aceasta este minunat, ci cг El o construieєte dupг dorinюa voastrг, єi оncг єi mai bine ca єi cum aюi dori voi. Cгci El este un arhitect minunat, єi se pune sг vг procure tot felul de comoditгюi єi de foloase. Dacг, fiind sгraci, vreюi sг construiюi aceastг casг, nu vг mai temeюi, ea nu vг va trezi invidie, nici gelozie; invidiosul n-o vede deloc, ci numai оngerii care se bucurг de fericirea voastrг. Nimeni nu va putea spune dinainte care sunt limitele moєtenirii voastre, fiindcг nu veюi avea vecini care sг fie atacaюi de aceastг boalг. Acolo vecinii voєtri vor fi sfinюii, Petru, Pavel, toюi patriarhi, martirii, cetele оngerilor єi ale arhanghelilor. Pentru aceasta dragii mei fraюi, sг dгm bunurile єi bogгюiile noastre sгracilor, ca sг dobвndim aceste locuinюe.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVI, 3, pp. 279-280)

...........................................................................................................

„Cвnd el (Sfвntul Apostol Pavel – n.n.) zice bogгюiile acestui veac, vrea sг arate cг mai sunt єi alte bogгюii, bogгюiile veacului viitor: dupг cum era Lazгr bogat, noi suntem sгraci оn aceastг viaюг, dar bogaюi оn cealaltг: nu оn aur єi argint, nici оn toate aceste obiecte pe care timpul le stricг єi le distruge; dar оn acele averi nespuse pe care ochiul nu le-a vгzut єi nici urechea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit (I Cor., 2, 9). Cгci adevгrata bogгюie constг оn a ne bucura de aceste averi care nu pot primi stricare sau schimbare. Cгci Lazгr nu era aєa cum era bogatul, acel bogat mвndru єi crud, care оl dispreюuia; оn acest mod, el era cel mai sгrac dintre muritori. Aєadar, dupг aceasta, cвnd fu dus оn iad, nu putu obюine nici o picгturг de apг, atвt de mare era sгrгcia оn care se gгsea atunci.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 40)

 

„Cine umblг dupг avere are mereu nevoie de bani. Cel care nu se intereseazг sг dobвndeascг avere are mereu ce оi trebuie. Pentru cг adevгrata avere o dobвndeєti nu atunci cвnd te оmbogгюeєti, ci atunci cвnd nu vrei sг te оmbogгюeєti. Iatг ce vreau sг spun prin aceasta: existг oameni care rгpesc de la toюi, dupг cum existг bogaюi care dгruiesc tuturor. Primii se оmbogгюesc adunвnd, ceilalюi se оmbogгюesc dвnd. Primii seamгnг pe pгmвnt, ceilalюi seamгnг оn cer. Єi cu cвt este mai bun cerul faюг de pгmвnt, cu atвt mai bunг este averea celui care strвnge оn cer faюг de a celui care strвnge pe pгmвnt.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 291)