BEЮIA (manifestarea acestei patimi)

 

„Vom vedea pe cel оmbгtat de vin umblвnd pe cгrare єi оmpletecindu-єi picioarele оn toate pгrюile, cu ochii deschiєi, fгrг оnsг sг vadг pe cineva, izbind pe cel ce-l оntвlneєte, bolborosind din gurг cuvinte fгrг єir, vгrsвnd bгutura din el, gol єi sluюit оntr-un mod bestial, chiar de s-ar gгsi оn faюa lui femeie, sau fatг, sau slugг, sau oriєicine s-ar nimeri. Aюi rвs de ajuns?” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 253)

 

„Aєa este beюia. Pune stгpвnire pe sufletul beюivilor cum pune desfrвnata pe sufletul tвnгrului stricat, le robeєte mintea, оi sileєte sг verse fгrг socotealг єi fгrг chibzuinюг toatг bogгюia gвndurilor lor. Beюivul nu єtie ce trebuie sг spunг єi ce nu trebuie sг spunг. Beюivul nu єtie sг-єi rвnduiascг vorbele lui cu judecatг, nu єtie sг-єi gospodгreascг bogгюia minюii, nu єtie sг-єi pгstreze unele gвnduri, iar pe altele sг le dea la ivealг, ci toate le socoteєte єi le risipeєte.” (Cuvвnt la Оnviere, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 138)

 

„Beюivul are aceleaєi suferinюe ca єi оndrгcitul. La fel umblг pe douг cгrгri, la fel оєi iese din minюi, la fel cade pe jos, la fel оєi оnvвrte ochii, la fel zvвrle din picioare atunci cвnd este la pгmвnt. Scote bale la gurг, aruncг cu scuipat putrezit єi оi este plinг gura de duhoare nesuferitг. Un asemenea om este dezgustгtor prietenilor, de batjocurг duєmanilor, uєor de dispreюuit de slugi, neplгcut soюiei, оmpovгrгtor tuturor, mai neplгcut chiar decвt animalele. Animalele beau cвt le este sete, li se terminг pofta o datг cu trebuinюa. Beюivul оnsг, din pricina neоnfrвnгrii, depгєeєte pofta єi ajunge mai fгrг de judecatг decвt animalele. Єi ceea ce e mai grozav, e cг boala asta, plinг de atвtea rele єi de atвtea nenorociri, nici nu se socoteєte a fi un pгcat. Dimpotrivг, la mesele bogaюilor oaspeюii se iau la оntrecere єi se luptг pentru aceastг mвrєгvie, se оntrec unul pe altul, cine va ajunge pildг de mare bгutor, cine va оnveseli mai mult masa cu bгutul lui, cine-єi va slгbi mai repede nervii, cine-єi va slei puterea, cine va mвnia mai mult pe Stгpвnul tuturor. Atunci poюi sг vezi, la mesele bogaюilor, stadion єi оntrecere drгceascг.” (Cuvвnt la Оnviere, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 138-139)

 

,,Ia uitг-mi-te la beюiv cum rabdг aceleaєi chinuri ca un оndrгcit, dacг nu chiar mai cumplite. Dupг cum cel оndrгcit scoate spume din gurг єi cade pe jos єi rгmвne adesea nemiєcat la pгmвnt, nemaifiind conєtient de cele din jur, ci privind cruciє, tot aєa єi cel beat – fiindcг o datг cu lipsa de mгsurг a vinului єi-a vгtгmat єi puterea de judecatг a minюii – este asemenea cu acela: nu numai cг scoate spume din gurг єi zace mai rгu ca un mort, ci adeseori varsг putreziciunea din gura sa. Єi pentru aceasta se face єi neplгcut prietenilor, єi nesuferit femeii, єi de batjocurг copiilor, єi uєor de dispreюuit slugilor; оntr-un cuvвnt, se face tuturor celor ce-l vгd pildг de necuviinюг єi prilej de chicotealг.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 86)

BEЮIA (gravitatea)

 

„Cumplit lucru, iubite, cumplit lucru e beюia! E оn stare sг betejeascг simюurile, sг оntunece mintea! Face mort єi fгrг de putere pe omul оnzestrat cu raюiune, pe omul care a primit stгpвnirea peste toate, оl doboarг la pгmвnt, legвndu-l cu lanюuri de nedezlegat. Dar mai bine spus omul beat e mai rгu decвt omul mort. Omul mort nu poate face nici rгu, nici bine; omul beat, оnsг, bine nu poate face, ci numai rгu; face de rвs pe toюi: єi pe femeie єi pe copii єi chiar pe slugi. Prietenii se ascund єi se ruєineazг, gвndindu-se la ruєinea lui; duєmanii se bucurг, оєi bat joc de el, оl blestemг єi aproape cг оi spun aceste cuvinte: Trebuie, oare, sг mai trгiascг? Vita! Porcul! Se rostesc єi alte cuvinte mai grele ca acestea. Beюivii sunt оntr-o stare mai rea decвt cei ce se оntorc din bгtгlii cu mвinile mвnjite de sвnge єi purtaюi pe sus. Probabil cг pe aceia mulюimea оi laudг din pricina trofeelor, a victoriilor, a rгnilor єi a loviturilor de moarte primite; pe beюivi, оnsг, оi nefericesc, оi numesc ticгloєi єi-i blestemг оn fel єi fel de chipuri. Poate fi, oare, om mai ticгlos ca beюivul, care e mereu cu capul ameюit de bгuturг, care toarnг vin оn el оn fiecare zi, de-єi stricг judecata gвndurilor? De aceea un bгrbat оnюelept sfгtuia, zicвnd: Temeiul vieюii omului este pвinea єi apa єi haina єi casa, ca sг-i acopere urвюenia (Оnю. Sir., 29, 24); pentru ca omul, atunci cвnd se оmbatг, sг nu se arate, sг nu fie vгzut de lume, ci sг stea оn casa lui, ca sг nu ajungг de rвsul tuturora єi sг fie temei de urвюenie”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 368)

 

„Voi, beюivilor, sunteюi mai rгi chiar decвt animalele cele necuvвntгtoare; nu numai oamenii treji vг socotesc aєa, ci chiar voi оnєivг. Cг voi оnєivг vг socotiюi mai rгi decвt cвinii єi mгgarii se va vedea din cele ce voi spune. Pe animalele acestea nu le sileєti sг mгnвnce peste mгsurг; iar dacг cineva te-ar оntreba: Pentru ce?, i-ai rгspunde: Ca sг nu se оmbolnгveascг! De tine оnsг n-ai niciodatг aceastг purtare de grijг! Vezi cг te socoteєti a fi de mai puюin preю decвt animalele acelea? N-ai nici o grijг de tine, deєi eєti necontenit оn mijlocul furtunii. Nu te simюi rгu din pricina beюiei numai оn ziua оn care te-ai оmbгtat, ci єi a doua zi. Єi dupг cum unui om, care scapг de friguri, оi mai rгmвne оn trup slгbiciunea pricinuitг de friguri, tot aєa єi юie, dupг ce юi-a trecut beюia, se mai оnvвrte оn sufletul єi trupul tгu mahmureala pricinuitг de beюie”. (Omilii la Matei, omilia LVII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 669)

 

„Unul ca acesta nu se deosebeєte de un оndrгcit: este tot atвt de neruєinat, tot atвt de furios. De оndrгcit ne este milг, pe acesta оl urвm, оi оntoarcem spatele.

- Pentru ce?

- Pentru cг de buna lui voie aduce asupra sa nebunia asta єi face canaluri de hazna din gurг, din ochi, din nas, оntr-un cuvвnt, din toate mгdularele sale. Dacг ai putea sг te uiюi acum єi оnгuntrul lui, ai vedea cг sufletul lui e оngheюat єi amorюit ca оn vreme de iarnг єi de ger, iar din pricina furtunii prea mari cвrma sufletului nu-i mai poate fi de vreun folos. Mг ruєinez sг spun cвte rele suferг - bгrbaюi єi femei - din pricina beюiei єi a оmbuibгrii; o las pe seama conєtiinюei acelora care cunosc, pe propria lor piele, relele acestea. Ce poate fi mai ruєinos decвt o femeie beatг sau numai ameюitг? Cu cвt vasul e mai slab, cu atвt єi naufragiul e mai mare, fie cг e femeie liberг, fie cг e roabг. Femeia liberг se face de rвs оn faюa cetelor ei de roabe; roaba iarгєi la fel, оntre roabe. Єi fac - єi una єi alta - sг fie hulite de oamenii fгrг de minte darurile lui Dumnezeu.” (Omilii la Matei, omilia LVII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 670)

 

„Єi dupг cum o corabie, naufragiatг de furtunг, dupг ce a trecut furtuna, rгmвne cu paguba pricinuitг de furtunг, tot aєa єi cu beюivul. Єi dupг cum corгbierii, оn timpul furtunii, aruncг оn mare mгrfurile din corabie, aєa єi beюivul aruncг de la el toate faptele lui bune. De-ar fi cu trupul єi cu sufletul curat, de-ar fi ruєinos, priceput, blвnd, smerit, beюia le aruncг pe toate acestea оn oceanul fгrгdelegii. Dar dupг ce a fost aruncat totul afarг, nu mai este nici o asemгnare оntre corabie єi beюiv. Corabia se uєureazг dupг ce a aruncat оncгrcгtura, dar beюivul se оngreuiazг єi mai mult. Оn locul bogгюiei aceleia primeєte nisip, apг sгratг єi toate gunoaiele beюiei, care оneacг оndatг corabia cu cгlгtor єi cu cвrmaci cu tot”. (Omilii la Matei, omilia LVII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 670)

 

„Nu poюi vedea оmpгrгюia cerurilor dacг eєti beюiv. Nu vг оnєelaюi, spune Pavel, nici beюivii, nici hulitorii nu vor moєteni оmpгrгюia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 10). Dar pentru ce vorbesc eu de оmpгrгюia cerurilor? Dacг eєti beюiv nu poюi vedea nici lucrurile de pe lumea asta. Beюia face din zi noapte єi din luminг оntuneric. Beюivii au ochii deschiєi, dar nu vгd nici ceea ce le stг оnaintea picioarelor. Grozгvia nu-i numai atвta, ci, pe lвngг asta, beюivii mai оndurг o altг pedeapsг єi mai cumplitг: sunt triєti fгrг pricinг, furioєi, bolnavi, luaюi necontenit оn rвs єi ocгrвюi. Ce iertare mai pot avea aceєti oameni, care оєi pricinuiesc singuri atвtea nenorociri? Nici una!”. (Omilii la Matei, omilia LVII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 670)

 

„Unde-i beюie, acolo-i diavolul”. (Omilii la Matei, omilia LXX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 809)

...........................................................................................................

„Un om beюiv este un mort оnsufleюit, o voinюг diavoleascг, o boalг ce n-are iertare, ruina lipsitг de scuzг, ruєinea neamului omenesc.” (Primele patru omilii despre statui, omilia I, p. 15)

 

„Vrei sг vezi cг beюivul este mai rгu ca un оndrгcit? Tuturor ne e milг de un оndrгcit, pe cвnd pe beюiv оl urвm. Pe оndrгcit оl plвngem, pe beюiv ne mвniem єi ne supгrгm.

- Pentru ce?

- Pentru cг оndrгcitul suferг din pricina bolii, pe cвnd beюivul, din pricina trвndгvelii lui. Оndrгcitul suferг de pe urma atacului dracilor, pe cвnd beюivul, de pe urma atacului gвndurilor lui.” (Cuvвnt la Оnviere, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 138)

 

„Beюivul este mai ticгlos decвt un mort. Mortul zace оn nesimюire єi nu poate face nici bine, nici rгu; beюivul оnsг este destoinic pentru sгvвrєirea relelor. Оєi оngroapг sufletul оn trup ca оntr-un mormвnt єi-єi poartг trupul mort de ici-colo.

Ai vгzut cг beюivul este mai de plвns decвt un оndrгcit, cг este mai nesimюitor decвt morюii?

Vrei sг-юi spun ceva mai grozav decвt toate acestea? Iatг! Beюivul nu poate intra оn Оmpгrгюia cerurilor.” (Cuvвnt la Оnviere, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 139)

 

„Оn afarг de pгcat, beюia este cea mai mare ocarг, cea mai mare nesocotire, cel mai mare dis­preю aruncat cuvintelor dumnezeieєti.” (Omilie la Mucenici, p. 474)

 

,,Cг cel care ajunge sг-єi treacг toatг ziua оn beюie, оn chefuri єi оmbuibare este sub tirania diavolului.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 23)

 

,,De unul оndrгcit adesea ni se face milг. Dar asupra beюivului ne oюгrвm єi ne mвniem. De ce? Fiindcг acolo este blestemul diavolului, aici оnsг este vгditг delгsarea єi multa neоnfrвnare; acolo este potrivnicia diavolului, aici potrivnicia propriei minюi.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 85)

 

,,Cгci beюivii sunt mai lipsiюi de minte decвt necuvвntгtoarele. Cum? Оюi spun eu. Dobitoacele cвnd оnseteazг оєi оmplinesc pofta doar cвt este nevoie єi s-ar ruєina sг depгєeascг trebuinюa. Dar oamenii cei cuvвntгtori nu юin seama cum sг-єi potoleascг setea, ci cum sг se bгlгceascг mai tare оn vin єi aєa se aruncг оntr-o cumplitг pierzanie. Cгci dupг cum o corabie foarte оncгrcatг se cufundг degrab, tot aєa єi omul care trece peste hotarul trebuinюei єi adaugг stomacului o povarг mai mare оєi оneacг mintea єi desfigureazг gingгєia sufletului.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 87)