BOGГЮIA (buna ei chivernisire) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

BOGГЮIA (buna ei chivernisire)



 

„Bogгюia nu-i de vreun folos, dacг nu-i un suflet care sг єtie sг chiverniseascг bogгюia aєa cum se cuvine”. (Omilii la Facere, omilia XLVIII, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 157)

 

„Cu ce ochi ne vom uita la Judecгtorul, a Cгrui poruncг, atвta de uєoarг o dispreюuim? Ne-a poruncit, oare, sг aruncгm toate averile noastre? Nu! Foloseєte-te, dar, оn toatг voia de averile tale! Оmplineєte-юi cu ele nevoile tale! Dar fг de folos ceea ce-юi prisoseєte, ceea ce stг fгrг оntrebuinюare оn casa ta! Оmparte-le celor sugrumaюi de foame, celor оngheюaюi de frig. Trimite-le prin mвinile acestora оn patria ta, оn care te vei duce nu dupг multг vreme. Sгracii, mai cu seamг, vor putea sг-юi aducг averile tale оn patria ta, ca sг le gгseєti pe toate pregгtite cвnd te vei duce acolo. Te vei bucura cвnd vei vedea cг averile tale au crescut, vгzвndu-le оnmulюite de cel ce le-a adus acolo, dar mai bine spus de iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Trebuie, oare, sг te osteneєti ca sг faci lucrul acesta? Оюi dг, oare, bгtaie de cap єi grijг? Nu! N-ai nevoie de animale de jug ca sг-юi duci averile acolo! N-ai nevoie de paznic, nici de un altul asemenea acestuia! Pe drumul care duce acolo nu umblг nici tвlharii, nici spгrgгtorii, ca sг fure cele ce trimiюi. Averile pe care le pui оn mвinile sгracilor, le pui оntr-o vistierie sigurг, оn mвna lui Dumnezeu. Mвna lui Dumnezeu оюi va da averile оnapoi, оntregi єi bine pгzite; iar cвnd te vei duce оn patria ta, odatг cu primirea averilor tale, vei fi lгudat, vei fi оncununat єi pe deplin mulюumit єi fericit. Sг vгrsгm, dar, vг rog, оn pвntecele sгracilor tot prinosul nostru! Sг semгnгm cвt e оncг timp de semгnat, ca sг secerгm la vreme potrivitг! Sг nu pierdem prilejul de acum, ca sг ne cгim mai tвrziu fгrг de folos! Crezi, oare, cг Stгpвnul cel iubitor de oameni pentru asta юi-a dat юie mai multг bogгюie, ca sг o cheltuieєti numai pentru trebuinюa ta, ia ceea ce-юi rгmвne sг o оncui оn cufere єi lгzi? Nu pentru asta, ci pentru ca, dupг оndemnul apostolic, prisosul tгu sг оmplineascг lipsa celorlalюi (II Cor., 8, 14). Poate cг cheltuieєti mai mult decвt ai nevoie. Cheltuieєti mulюi bani cu petrecerile, cu hainele, cu luxul; cheltuieєti mulюi bani єi cu slugile єi animalele. Sгracul nu-юi cere sг cheltuieєti atвta cu el. Оюi cere numai sг-i potoleєti foamea; оюi cere sг-i dai atвta cвt оi este de neapгratг trebuinюг, sг-i dai pвinea cea de toate zilele ca sг-єi юinг zilele єi sг nu piarг. Єi nici atвta nu vrei sг faci, nici nu te gвndeєti cг, dacг mori pe neaєteptate, laєi aici tot ce ai adunat, iar uneori toatг averea ta trece оn mвinile duєmanilor єi vrгjmaєilor tгi, iar tu, la plecarea de aici, iei cu tine toate pгcatele pe care le-ai fгcut, adunвndu-юi averea”. (Omilii la Facere, omilia XX, V, оn col. PSB, vol. 21, pp. 242-243)

 

„Un оnюelept spunea: Bunг este bogгюia la cel ce nu are pгcat (Оnю. Sir., 13, 29). Avraam a fost bogat, Iov a fost tot bogat; єi nu numai cг bogгюia nu le-a adus vreo pagubг, ci dimpotrivг, i-a fгcut mai strгluciюi.

– Pentru ce?

– Pentru cг n-au folosit bogгюia numai pentru folosul єi desfгtarea lor, ci єi pentru ajutorarea celorlalюi. Au uєurat sгrгcia celor nevoiaєi, au deschis casa lor oricгrui strгin. Ascultг ce spune unul din ei! N-am lгsat pe nimeni sг iasг din casa mea cu sвnul deєert (Iov. 31, 35); iar pe cei neputincioєi, dacг erau оn nevoi, nu i-am dezamгgit (Iov. 31, 16). Єi nu i-a ajutat numai cu bani pe cei nevoiaєi, ci єi cu purtarea sa de grijг. Eram, spune Iov, picior єchiopilor єi ochi orbilor (Iov. 29, 15); dintre dinюi am scos prada (Iov. 29, 17). Iatг-l pe Iov, cг avea grijг єi de cei nedreptгюiюi, dar юinea єi betegilor loc mгdularelor lor betejite”. (Omilii la Facere, omilia LXVI, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 329-330)

 

„Bunurile noastre sunt ale noastre mai ales atunci cвnd le vom agonisi pe ele nu nouг оnєine, ci sгracilor, єi cum anume, o sг vг spun оndatг.

Dacг оєi pune cineva banii la pгstrare оn dreapta sгracului, nu оl primejduieєte pвrвtorul, nu vede ochiul cel pizmaє, nu-i єterpeleєte hoюul, nu-i furг spгrgгtorul, nu fuge cu ei sluga - cгci vistieria asta nu poate fi prгdatг; iar de оngropi banii acasг, оi supui primejdiei din partea hoюului, єi spгrgгtorului, єi pizmaєului єi pвrвtorului, єi slugii, єi tuturor vгtгmгrilor. De multe ori au scгpat, оndгrгtul a mii de uєi єi de zгvoare, de primejdiile cele dinafarг, dar n-au scгpat de оnєiєi paznicii lor, ci aceєtia, luвndu-i, au fugit cu ei. Vezi cг suntem mai stгpвni ai avuюiilor tocmai atunci cвnd le depunem оn banca sгrгcimii? La ei, averile stau mai bine nu doar din pricina pazei, ci єi fiindcг acolo e temei de cвєtig єi venit mai mare: cг dacг оmprumuюi unui om, iei dobвndг unu la sutг; dar dacг dai cu оmprumut lui Dumnezeu prin sгrac, vei primi nu a suta parte, ci de o sutг de ori mai mult. Dacг vei semгna o юarinг roditoare, vei culege оnzecit, de va fi un an bun; iar de vei semгna оn cer, dupг ce cг se va оnmulюi оnsutit semгnгtura ta, vei primi єi viaюг veєnicг єi neоmbгtrвnitoare єi fгrг moarte. Єi aici multг e osteneala celor ce seamгnг, оn timp ce dincolo semгnгtorilor le rгsare roadг fгrг ca ei sг fi folosit plug єi boi єi lucrгtori єi fгrг nici o altг ostenealг, єi ei nu au vreodatг a se teme de secetг, nici de ploi, nici de rugina grвului, nici de grindinг, nici de nгvala lгcustelor, nici de viituri, nici de vreo altг nгpastг oarecare - ci seminюele semгnate dincolo rгmвn mai presus de orice vгtгmare. Aєadar, de vreme ce semгnгtorii culeg fгrг nici o ostenealг, nici primejdie, nici temere, nici neizbвndг, єi оncг оnsutit mai mult decвt au semгnat, єi le odrгslesc lor atвtea bunгtгюi cвte ochiul nu a vгzut, urechea nu a auzit єi la inima omului nu s-au suit (1 Cor., 2, 9), cum sг nu fie o uєurгtate fгrг seamгn a lгsa ceea ce e mai mult pentru a alerga dupг mai puюin єi a arunca ceea ce este sigur pentru a urmгri ceea ce este nestatornic єi plin de primejdii єi cu sorюi mari de neizbвndг?” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul оntвi, pp. 20-22)

 

„Dacг doreєti оntr-adevгr bogгюiile, atunci mutг-le acolo unde pot rгmвne оntregi єi nevгtгmate. Ce faci acum nu-i fapta unui om care iubeєte averile, ci a unuia care iubeєte robia, asuprirea, paguba єi necontenita suferinюг.

Dacг un om юi-ar arгta pe pгmвnt un loc neєtiut de nimeni єi юi-ar fгgгdui cг acolo este cel mai sigur loc pentru pгstrarea banilor, n-ai pregeta, n-ai єovгi, chiar dacг te-ar duce оn pustie, ci te-ai оncrede оn cuvвntul lui єi юi-ai pune acolo banii. Cвnd, оnsг, оn locul unui om оюi fгgгduieєte Dumnezeu acelaєi lucru, propunвndu-юi nu pustia, ci cerul, tu faci tocmai contrariul. Chiar dacг locul acela de pe pгmвnt ar fi fost sigur, totuєi niciodatг n-ai fi lipsit de griji. Dar dacг-юi pui averile tale оn cer, aceste griji nu te mai frгmвntг. Ba, ceva mai mult, nu-юi оngropi banii, ci-i rгsгdeєti”. (Omilii la Matei, omilia XX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 269-270)

 

„… sг-юi dau ca pildг bogгюia cea mai doritг dintre toate bunurile pгmвntului. S-o punem faюг оn faюг cu orice virtute ai voi єi atunci vei vedea cвt de puюin valoreazг. Sг luгm doi oameni - nu vorbesc de bogгюia strвnsг prin lгcomie, ci deocamdatг de bogгюia adunatг pe cгi cinstite - dintre aceєti doi oameni unul sг strвngг bani, sг facг comerю pe mare, sг cultive pгmвntul єi sг nгscoceascг єi alte multe feluri de negoю, deєi nu єtiu dacг unul, care face atвtea afaceri, poate sг cвєtige bani numai prin muncг cinstitг; dar s-o admitem єi sг ne оnchipuim cг toate cвєtigurile sale sunt dobвndite оn mod cinstit єi cг оєi cumpгrг cu ele moєii, sclavi єi altele de felul acestora; єi оn toate afacerile lui, nici urmг de nedreptate. Celгlalt, care are o avere tot atвt de mare, cвєtigatг tot оn mod cinstit, sг-єi vвndг moєiile, sг-єi vвndг casele єi vasele cele de aur єi de argint єi sг le dea celor nevoiaєi, sг ajute pe cei sгraci, sг vindece pe cei bolnavi, sг dezlege pe cei din nevoi, sг scoatг pe cei din lanюuri, sг elibereze pe cei osвndiюi la muncг silnicг оn mine, sг taie frвnghiile celor ce vor sг se spвnzure, sг dea libertate prinєilor de rгzboi. Te оntreb acum: cu care dintre ei ai vrea sг te asemeni? - Єi n-am vorbit оncг de cele viitoare, ci deocamdatг de cele de aici. - Aєadar, cu care dintre ei ai vrea sг te asemeni? Cu acela care adunг aur sau cu cel care dezleagг suferinюe? Cu cel care cumpгrг moєii sau cu cel care se face pe el оnsuєi liman oamenilor? Cu cel care-i оmbrгcat cu haine de aur sau cu cel care-i оncununat cu laudele nesfвrєite ale celor scгpaюi din nevoi? Nu se aseamгnг unul cu un оnger pogorвt din cer, venit sг оmbunгtгюeascг starea celorlalюi oameni, iar celгlalt cu nici un om nu se aseamгnг, ci cu un copil care adunг оn zadar єi fгrг noimг totul? Dacг unul, care adunг оn chip cinstit bogгюii peste bogгюii, este atвt de vrednic de rвs єi-i un adevгrat nebun, nu va fi, oare, cel mai ticгlos om de pe faюa pгmвntului cel care face avere pe cгi nedrepte? Dacг atвt de mare e batjocura unui astfel de om, de cвte lacrimi nu este vrednic - єi cвt trгieєte єi dupг moarte -, cвnd vine peste el iadul єi pierde оmpгrгюia cerurilor?”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, IX, оn col. PSB, vol. 23, p. 308)

 

„Dacг ai fi epitropul unui copil єi i-ai lua toate averile lui, iar pe el l-ai lгsa оn cea mai cruntг sгrгcie, nu-i aєa cг toatг lumea te-ar acuza єi ai fi pedepsit de legi? Єi nu socoteєti, oare, cг n-ai sг fii tras la rгspundere єi pedepsit cвnd cheltuieєti оn zadar averile pe care le-ai luat de la Hristos?”. (Omilii la Matei, omilia XLVIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 562)

 

„… le spun celor care se bucurг singuri de averea lor, dar nu dau altora, celor care-єi mгnвncг singuri averea moєtenitг de la pгrinюi. Sг se єtie cг nici aceєtia nu sunt scutiюi de vinг. Spune-mi cum ai sг scapi de vinг, cum ai sг fii fгrг de pгcat cвnd parazitul tгu se ghiftuie, cвnd cвinele stг lвngг masa ta, iar Hristos nu Se vede оnvrednicit nici cu atвta; cвnd unul primeєte de la tine atвtea bunгtгюi, pentru cг te face sг rвzi, iar Hristos nu primeєte nici o firimiturг, deєi оюi deschide оmpгrгюia cerurilor; cвnd unul pleacг оncгrcat de bunгtгюi, pentru cг юi-a spus o glumг, iar Hristos, Care ne-a dat niєte оnvгюгturi ca acestea, fгrг de care nu ne-am deosebi nici de cвini, nu-I оnvrednicit de aceleaєi bunгtгюi ca celгlalt? Te cutremuri cвnd auzi cuvintele mele? Dar cutremurг-te єi de faptele tale! Dг afarг din casa ta paraziюii єi cheamг pe Hristos ca sг stea la masг cu tine! Dacг Hristos Se va оmpгrtгєi din mвncгrurile єi din masa ta, te va judeca cu blвndeюe оn ziua cea оnfricoєгtoare. Hristos єtie sг respecte masa. Dacг єtiu lucrul acesta tвlharii, cu mult mai mult Stгpвnul. (…) Dacг Hristos te hrгneєte, cu toate cг tu nu faci lucrul acesta, cu mult mai mult te va rгsplгti dacг оl faci! Nu te uita cг sгracul vine la tine murdar єi оn zdrenюe, ci gвndeєte-te cг prin el Hristos оюi trece pragul casei єi оnceteazг cu cruzimea ta, cu cuvintele neomenoase cu care оmproєti pe sгracii ce bat la uєa ta, numindu-i єarlatani, trвndavi єi cu alte cuvinte mai grele ca acestea. Cвnd le arunci оn obraz aceste cuvinte gвndeєte-te ce fac mгscгricii pe care i-ai invitat la masг! Ce folos оюi aduc casei tale? Оюi fac plгcut ospгюul? Cum pot sг юi-l facг plгcut, cвnd se lasг pгlmuiюi de alюii єi spun mгscгri? Nu-i o ruєine mai mare decвt atunci cвnd loveєti pe cel fгcut dupг chipul lui Dumnezeu, cвnd te distrezi din insulta ce i-o aduci, cвnd faci din casa ta teatru, cвnd umpli ospгюul cu comedianюi, cвnd tu, om de neam bun єi liber, faci ceea ce fac sclavii pe scena”. (Omilii la Matei, omilia XLVIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 563)

 

„Iov nu-єi lipea inima de avuюii cвnd le avea єi nici nu le cгuta cвnd le-a pierdut! Bunurile materiale pentru aceasta se numesc bunuri, pentru ca sг facem bine cu ele, nu pentru ca sг le оngropгm оn pгmвnt. Fiecare meseriaє оєi cunoaєtemeseria sa; bogatul оnsг nu cunoaєte nici o meserie; nu єtie nici sг batг cu ciocanul, nici sг cвrmuiascг o corabie, nici sг юeasг, nici sг zideascг, nici vreo altг meserie asemгnгtoare! Sг оnveюe, aєadar, єi bogatul o meserie! Sг оntrebuinюeze cum trebuie averile sale: sг miluiascг pe cei nevoiaєi! Єi va cunoaєte atunci o meserie mai bunг decвt toate celelalte meserii.

Da, milostenia este superioarг tuturor meseriilor. Atelierul acestei meserii este fгurit оn ceruri; uneltele ei nu sunt fгcute din fier єi din aramг, ci din bunгtate єi din voinюг”. (Omilii la Matei, omilia XLIX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 572)

 

„Dupг cum tu pui un om ca sг administreze averile tale, tot aєa єi Dumnezeu te-a pus pe tine administrator єi vrea ca sг cheltuieєti averile cum trebuie. De aceea юi-a єi lгsat averile - deєi putea sг юi le ia -, tocmai pentru ca sг ai prilej sг faci fapte bune, pentru ca, punвnd averile spre trebuinюa altora, sг facг єi mai cгlduroasг dragostea dintre oameni”. (Omilii la Matei, omilia LXXVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 880)

 

„Sг nu-юi оnchipui cг averile sunt ale tale, din pricinг cг Dumnezeu, din larga Lui iubire de oameni, юi-a poruncit sг le dai ca din ale tale. Юi le-a dat ca sг poюi ajunge єi tu virtuos. Nu socoti, dar, cг sunt ale tale averile pe care le ai! Nu! Cвnd оi dai sгracului, оi dai averile lui. N-ai spune cг оmprumutвnd pe cineva cu bani, ca sг facг vreo negustorie, cг banii pe care i-ai dat cu оmprumut sunt ai lui. Tot aєa єi cu averile tale. Юi le-a dat Dumnezeu ca sг neguюгtoreєti cerul. Nu face, dar, pricinг de nerecunoєtinюг covвrєitoarea iubire de oameni a lui Dumnezeu”. (Omilii la Matei, omilia LXXVII, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 880-881)

 

„… aruncarea averilor. Aceasta-i fapta mare a apostolului Petru. Spui cг nu poюi sг le arunci? Dimpotrivг, e totul cu putinюг! Dar dacг nu vrei, nici nu te silesc, nici nu te forюez. Un lucru оnsг te rog! Cheltuieєte cвt de cвt cu cei nevoiaєi єi nu cгuta sг ai pentru tine mai mult decвt оюi este de neapгratг trebuinюг”. (Omilii la Matei, omilia XC, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 1006)

 

„Dacг vrei sг-i laєi (pe copii – n.n.) bogaюi єi оn siguranюг, lasг pe Dumnezeu ca datornic al lor, єi Lui оncredinюeazг-I testamentul cu aceastг оnsгrcinare. Dacг ei primesc banii, nu se pricep єi nu єtiu cui sг-i dea, єi vor cгpгtui pe mulюi nerecunoscгtori єi vicleni; dar dacг tu, preоntвmpinвnd rгul, vei оmprumuta banii lui Dumnezeu, tezaurul rгmвne neprimejduit, єi оnapoierea lui va fi оn cea mai mare siguranюг. Dar apoi Dumnezeu are єi mulюumire cг este dator, єi оn acelaєi timp єi pгstreazг tezaurul nostru, privind cu plгcere pe creditorii Sгi care n-au оmprumutat pe alюii, єi unora le este dator, iar pe ceilalюi оi iubeєte mai mult. Nici nu se bucurг mai mult creditorii avвnd datornici, pe cвt se bucurг Hristos avвnd creditori. Unora nu le datoreazг nimic, єi de aceea єi fuge de ei; iar cгrora le este dator, le єi vine оn ajutor.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VII, pp. 123-124)

 

„Toate aceste bogгюii, zic, sг le luгm cu noi, cгci mai buni suntem noi decвt zidurile casei, єi mai оnsemnaюi decвt locul pe care cгlcгm. De ce, lгsвndu-ne pe noi la o parte, ne concentrгm toatг grija оn averi, pe care ducвndu-ne nu le vom putea lua cu noi, ba de multe ori chiar rгmвnвnd aici nu le putem stгpвni, pe cвnd ne stг de faюг mijlocul acesta de a ne оmbogгюi, єi nu numai aici, ci chiar єi acolo a ne arгta mai оmbelєugaюi? Cгci cel ce poartг оn sufletul sгu єi aurul, єi юarina, єi casa, oriunde s-ar arгta el, se aratг оntovгrгєit de aceastг bogгюie. Єi cum ar fi cu putinюг aceasta? Ei bine, este cu putinюг, єi оncг cu multг uєurinюг. Dacг tu strгmuюi toate acestea оn cer prin mвinile sгracilor, toate le vei strгmuta єi le vei depozita pentru sufletul tгu, єi chiar moartea de ar veni la urmг, nimeni nu va putea sг юi le rгpeascг, ci єi acolo ducвndu-te vei fi bogat.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, pp. 284-285)

 

,,Dacг sufletul nu este al tгu, apoi banii cum pot fi ai tгi? Cum deci cheltuieєti оn ceea ce nu trebuie, cele ce nu sunt ale tale? Nu єtii cг pentru aceasta vom da rгspuns, ca unii ce rгu le-am оntrebuinюat? Deci fiindcг nu sunt ale noastre, ci ale stгpвnului, trebuia ca sг le cheltuim cu fraюii noєtri, fiindcг tocmai pentru aceasta a fost оnvinuit єi bogatul din Evanghelie, precum єi cei ce nu hrгnesc pe Domnul, ca unii ce n-au fгcut aєa. Nu spune cг Eu cheltuiesc din ale mele єi din ale mele mг desfгtez, cгci nu sunt din ale tale, ci din cele strгine, єi zic strгine, fiindcг tu voieєti aєa, pe cвnd Dumnezeu voieєte ca cele оncredinюate юie sг le cheltuieєti pentru fraюii tгi. Cele strгine sunt ale tale numai atunci cвnd tu le cheltuieєti cu cei sгraci, iar dacг tu le cheltuieєti fгrг cruюare numai cu tine singur, apoi atunci strгine s-au fгcut cele ale tale. Fiindcг le-ai оntrebuinюat cu cruzime, єi zici cг: Este drept ca cele ale mele sг le cheltuiesc numai spre mulюгmirea mea, pentru aceea eu zic cг sunt strгine, cгci cele ale tale sunt de obєte tuturor, dupг cum de obєte este єi soarele, єi aerul, єi pгmвntul, precum єi celelalte. Dupг cum se petrece cu trupul nostru, cг оngrijirea sau slujba nu se mгrgineєte numai la unul din mгdularele lui, ci se оntinde asupra fiecгrui mгdular оn parte, iar de nu cumva se mгrgineєte numai la unul din mгdulare, apoi atunci оntregul trup оєi pierde puterea sa – оntocmai aєa se petrece єi cu averile.

Єi pentru ca sг fac mai lгmurit ceea ce voiesc a zice, iatг, de pildг, cг hrana datг trupului pentru toate mгdularele lui nu se оmprгєtie оn chip a mгsurat la toate, ci numai la unul din mгdulare; ei bine, atunci este strгinг cu totul de acel mгdular – єi cum sг nu fie strгinг, dacг nici nu o poate mistui єi nici nu-l poate hrгni? – pe cвnd dacг ea se оmprгєtie la toate de obєte, atunci este a tuturor la un loc єi a fiecгruia оn parte. Tot aєa se petrece єi cu averile: dacг singur te bucuri de ele, atunci le-ai pierdut – cг nu rodesc rгsplata cuvenitг – pe cвnd dacг le оmparюi єi altora, apoi atunci mai cu seamг sunt ale tale єi atunci vor rodi, adicг оюi vor aduce folos. Nu vezi cг mвinile slujesc, gura mestecг єi moaie mвncгrurile єi pвntecele le primeєte? Nu cumva oare zice pвntecele: Fiindcг eu le-am primit, pentru aceea trebuie a le stгpвni pe toate? Deci nu spune astfel de vorbe nici tu оn privinюa averilor, cгci datoria celui ce primeєte este de a оmpгrtгєi єi pe alюii din cele ce a primit. Dupг cum rгutatea pвntecelui este de a stгpвni mвncгrurile numai pentru sine єi a nu le оmpгrюi оn chip amгsurat tuturor mгdularelor, cвnd оntregul trup se єi vatгmг – tot aєa єi rгutatea celor bogaюi este de a stгpвni tot ceea ce au pentru dвnєii, cгci atunci єi pe dвnєii, єi pe alюii pierd. Ochiul de asemenea primeєte оn sine lumina, оnsг pentru aceasta nu este оndreptгюit a stгpвni numai pentru sine lumina, ci lumineazг оntregul trup – cгci nu este dupг fire a o stгpвni singur pentru sine, pe cвt timp ele este ochi. Nasul iarгєi simte mirosul, оnsг nu-l stгpвneєte numai pentru sine, ci-l trimite crierului, єi pune pвntecele оn legгturг cu acel miros plгcut єi, оn sfвrєit, prin el оntregul trup se simte bine. Picioarele cгlгtoresc singure, оnsг nu se poartг numai pe dвnsele singure, ci duc оn acelaєi timp оntregul trup. Tot aєa єi tu, orice юi s-a оncredinюat, nu stгpвni tu singur, fiindcг totul vei vгtгma, єi chiar pe tine оnsuюi mai оnainte de alюii.

Dar aceste оmprejurгri nu se vгd petrecвndu-se numai cu mгdularele trupului, ci єi оn toate lucrurile omeneєti. Cгci, de pildг, dacг fierarul n-ar voi sг оmpгrtгєeascг nimгnui meєteєugul lui, apoi atunci єi pe sine, єi pe celelalte meєteєuguri le va dгrгpгna. De asemenea, єi curelarul, єi lucrгtorul de pгmвnt, єi pitarul, precum єi fiecare din cei ce au vreun meєteєug sau vreo lucrare din cele trebuitoare, dacг ar voi sг nu оmpгrtгєeascг pe altul din meєteєug, apoi nu numai pe alюii, ci chiar єi pe sine оnsuєi se va pierde pe lвngг ceilalюi. Єi ce spun eu de cei bogaюi? - Cгci chiar єi cei sгraci dacг s-ar molipsi de rгutatea voastrг a celor lacomi єi bogaюi, apoi atunci pe voi v-ar vгtгma mai mult, fiindcг dacг, de pildг, n-ar voi sг-єi dea braюele lor, curвnd v-ar face sгraci єi pe voi, ba оncг chiar v-ar pierde cu desгvвrєire. De pildг, dacг lucrгtorul de pгmвnt nu єi-ar da munca sa, dacг corгbierul nu ar voi sг-єi ia lucrul sгu pe corabie, dacг ostaєul n-ar voi sг se duca la rгzboi, apoi оnюelegeюi bine cвtг vгtгmare aюi putea avea de aici. Aєa cг chiar de n-ar mai fi nimic alt, cel puюin temeюi-vг єi ruєinaюi-vг de aceasta єi urmaюi оnюelepciunea acelora. Nu оmpгrtгєeєti din avere pe nimeni? Apoi atunci este drept ca nici tu sг nu te оmpгrtгєeєti de ajutorul cuiva. Dar dacг aceasta s-ar petrece, apoi atunci totul s-ar rгsturna pe dos.

Pretutindeni deci a da єi a оmpгrtгєi єi pe alюii din ale noastre este оnceputul multor bunгtгюi, fie cu seminюele, fie cu ucenicii, fie cu meєteєugurile, fie оn sfвrєit cu orice. Dacг, de pildг, cineva ar voi sг stгpвneascг meєteєugul numai pentru sine, apoi єi pe sine єi оntreaga viaюг va rгsturna. Dacг lucrгtorul de pгmвnt ar pгstra seminюele acasг оngropate, ar pricinui o foamete grozavг. Tot aєa єi bogatul dacг face astfel cu banii sгi, mai оnainte de cei sгraci pe sine se va nimici, оngrгmгdindu-єi pe capul sгu flacгra cea mai arzгtoare a gheenei. Dupг cum dascгlii, chiar de ar avea cвt de mulюi ucenici, totuєi pe fiecare оl оmpгrtгєeєte din meєteєugul lor, tot aєa єi tu fг ca sг cвєtigi mulюi cari au primit binefaceri de la tine, ca toюi sг zicг de tine cг pe cutare l-a scгpat de sгrгcie, pe cutare de primejdii єi cг cutare s-ar fi pierdut dacг, dupг darul lui Dumnezeu, nu s-ar fi bucurat de sprijinul lui; єi cг a dezlegat pe cutare de boalг, pe cutare l-a izbгvit de pвrвєii sгi, pe altul, fiind strгin, l-a primit la dвnsul, pe celгlalt, care era gol, l-a оmbrгcat. Cuvintele acestea sunt mai bune decвt mii de bogгюii єi mii de comori, єi pe toюi оi va оntoarce cгtre tine mai mult decвt hainele cele aurite, sau caii cei оmpodobiюi, sau slugile cele nenumгrate ce vin оn urma ta. Acestea chiar te aratг greoi tuturor, єi de toюi vei fi urвt, ca un duєman de obєte pe cвnd acelea te vor vesti ca pe un pгrinte obєtesc, єi ceea ce este mai mult decвt orice, cг єi bunгvoirea lui Dumnezeu оюi va urma pretutindeni оn faptele tale. Spunг atunci cutare cг mie mi-a оnzestrat copila la mгritiє, un altul cг mie mi-a crescut copilul єi l-a fгcut bгrbat desгvвrєit, un altul cг m-a scгpat de nenorocire єi celгlalt cг m-a izbгvit de primejdii.

Asemenea cuvinte sunt mai bune decвt cununile de aur єi au mii de vestitori оn cetate despre iubirea ta de oameni. Aceste glasuri sunt cu mult mai dulci єi mai plгcute decвt glasurile vestitorilor cari merg оnaintea оmpгratului sau a stгpвnitorilor, cгci ele te vestesc drept mвntuitor, binefгcгtor, sprijinitor єi, оn sfвrєit, cu numele pe care le dгm lui Dumnezeu, iar nu lacom, mвndru, nesгюios єi chiюibuєar. Nu, rogu-vг, sг nu dorim a auzi nici unul din aceste cuvinte, ci numai din celelalte. Cгci dacг єi pe pгmвnt asemenea cuvinte rostite fac pe cineva strгlucit єi vestit, dar оncг cвnd sunt scrise єi оn ceruri, єi cвnd оn ziua cea de pe urmг оnsuєi Dumnezeu le va vesti оn auzul tuturor, poюi pricepe singur de cвtг оnsemnгtate єi de cвtг strгlucire te vei bucura atunci.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia X, pp. 102-104)

 

,,Dacг tu, de pildг, оюi baюi joc de averi, el nu are unde sг te loveascг, nu are de unde sг te оnєface, cгci ai scos rгdгcina relelor, єi cвnd ai scos rгdгcina, nici rod rгu nu va mai ieєi de acolo.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 321)

 

,,Deci spune-mi: Oare vom mai iubi noi un duєman atвt de grozav? Nu, rogu-vг, iubiюilor, ci sг fugim de dвnsul fгrг sг ne mai uitгm оndгrгt, єi chiar de ne-ar cгdea оn mвni, sг nu-l юinem оn stгpвnirea noastrг, ci sг-l legгm cu mвinile sгracilor. Cгci aceste legгturi pot sг-l stгpвneascг mai mult єi din jitniюa acelora niciodatг nu va dispгrea; єi, оn sfвrєit, acest necredincios va rгmвne credincios, оmblвnzit, numai prin dreapta cea dгtгtoare de milostenii. Deci dacг vreodatг ne-ar cгdea оn stгpвnire niscaiva averi, sг le predгm sгracilor prin dreapta cea dгtгtoare de milostenii, iar de nu ne-ar cгdea, sг nu le cгutгm, nici sг ne strвngem de gвt, єi nici pe cei ce le au sг-i fericim.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXV, p. 383)

 

„Cг dacг averile, nu rгmвn, totuєi cele din ele rгmвn. Єi lucrul cel de mirat este cг dacг sunt pгzite, se pierd, iar dacг sunt оmpгrюite, rгmвn pentru totdeauna!” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 178)

 

„Sг nu cheltuiюi bogгюia оn cele ce nu trebuiesc, ci оn acelea care aduc lui Dumnezeu multг mulюumire, fiindcг El ne-a fгcut moєtenitori a mari daruri єi oprind pentru Dвnsul pe cele mici, nouг ne-a dat pe cele mai mari.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XX, p. 183)

 

„Sau poate nu єtiюi, cг cu cвt cineva are mai mult, doreєte оncг mai mult?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, p. 69)

 

„Cei ce au averi, sг le оntrebuinюeze aєa precum a poruncit Pavel: Cei ce au, zice, sг fie ca cei ce nu au єi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca єi cum nu s-ar folosi (I Cor., 7, 29-31), ca astfel sг ne оnvrednicim bunurilor fгgгduite nouг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, pp. 69-70)

...........................................................................................................

„Dumnezeu te-a fгcut bogat: pentru ce te faci sгrac? Dumnezeu te-a fгcut bogat pentru ca sг ajuюi pe sгraci єi pentru a mвntui pгcatele tale prin dгrniciile faюг de fraюii tгi. El юi-a dat bani, nu pentru ca, оnchiєi оn lгzi, sг nu serveascг decвt la pierirea ta, ci pentru ca, оmpгrюiюi prin dгrnicii folositoare, sг poatг contribui la mвntuirea ta. El юi-a dat o avere nesigurг єi trecгtoare pentru ca sг stingг focul iubirii tale de aceste lucruri pieritoare.” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 47)

 

„Nimic nu-i atвt de оnєelгtor ca bogгюia! Nimic nu-i atвt de schimbгtor ca averea! Aєadar, pentru cг stгpвnirea averilor este nesigurг єi adesea оєi ia zborul de la noi mai iute decвt o pasгre єi fuge cu mai multг nerecunoєtinюг decвt un rob, sг ne folosim de ele atвta vreme cвt suntem stгpвnii lor, ca, оn schimbul unor averi nestatornice, sг luгm bunгtгюi statornice єi sг moєtenim comoara cea gгtitг оn ceruri.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 458)

 

„… aєa se оntвmplг єi cu bogгюia. Dacг se оnchide, atunci ea face zgomot єi se оnfurie mai rгu decвt leul. Iar dacг o scoюi din оnchisoarea cea оntunecoasг єi o оmparюi la sгraci, atunci aceastг fiarг sгlbaticг se face blвndг ca o oaie, vвnzгtorul se face acum apгrгtorul єi mijlocitorul tгu, stвnca cea primejdioasг se preface оntr-un liman sigur єi furtuna оntr-o drгgгlaєг liniєte.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 65)

 

,,Ceva asemenea poюi sг vezi la corгbii. Dacг ele sunt prea оncгrcate cu mгrfuri, se scufundг, iarг dacг povara lor este mгsuratг, atunci ele aleargг cu uєurinюг peste valuri. Aєa ni se оntвmplг єi nouг. De ai grгmгdit prea multг bogгюie, se cere numai o micг furtunг, sau o neizbutire neaєteptatг, єi corabia ta se prгpгdeєte оmpreunг cu oamenii sгi (adicг оmpreunг cu sufletul tгu). Iarг dacг tu strвngi numai atвta avere pe cвt оюi este de trebuinюг, poate sг vie єi o furtunг puternicг, tu vei trece valurile cu uєurinюг. Aєadar, nu dori mai mult decвt ai trebuinюг, ca sг nu pierzi totul; nu aduna mai mult decвt este neapгrat, ca sг nu юi se ia єi cele neapгrate, єi sг nu pгєeєti peste marginile cele cuvenite, ca sг nu te lipseєti de toate. Descotoroseєte-te mai ales de prisosinюг, pentru ca, cel puюin, sг ai de ajuns cele de nevoie. Nu vezi tu cг єi vierii taie viюa, pentru ca puterea ei sг nu iasг prin frunze єi prin curpeni, ci sг rгmвnг оn rгdгcinг, aducвnd cu atвta mai bune roduri. Fг єi tu asemenea. Taie frunzele єi curpenii ce sunt de prisos єi оntoarce toatг puterea la aducerea de roade. Dacг tu nu faci aceasta cвtг vreme eєti norocit, negreєit ai sг te aєtepюi ca nenorocirea sг vie asupra ta. Deєi este оncг liniєte, totuєi tu trebuie sг te temi de furtunг.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 65-66)

 

„Оngroapг оn cer avuюiile tale, єi vei dobвndi de pe urma lor rod оmbelєugat. Tot ce sгdim оn cer dг roade frumoase; roade mai mari, mai bune decвt cele sгdite оn pгmвnt, roade bogate, aєa cum e єi firesc sг dea tot ce-єi are rгdгcina оn ceruri. Iatг bunгtгюile de care te vei bucura de pe urma unei astfel de fapte: mai оntвi, vei dobвndi viaюa veєnicг єi fгgгduinюele date celor ce iubesc pe Dumnezeu, fгgгduinюe pe care nici ochiul nu le-a vгzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-au suit (I Cor., 2, 9). Оn al doilea rвnd, vei locui оn veci. Оn al treilea rвnd, scapi de toate grijile, temerile, primejdiile, uneltirile, duєmгniile єi ura de aici de pe pгmвnt. Cвtг vreme оюi vei pгstra averile lвngг tine se vor gгsi negreєit unii care sг юi le rгpeascг. Dacг le vei muta оn cer, vei duce o viaюг lipsitг de primejdii, o viaюг sigurг, o viaюг plinг de liniєte desгvвrєitг, cгci credinюa оюi va da tot ce-юi trebuie ca sг trгieєti. N-ar fi oare o prostie sг cauюi ca pгmвntul sг fie roditor, cвnd e vorba sг-юi cumperi o юarinг, dar cвnd e vorba sг cumperi cer оn loc de pгmвnt, єi sг poюi avea юarinг оn cer, sг te mulюumeєti totuєi cu o юarinг pгmвnteascг, sг rгmвi tot pe pгmвnt, sг оnduri toate oboselile legate firesc de pгmвnt єi sг оnduri єi pгcatele acestor oboseli?” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 161-162)

 

,,Bogгюia atunci e bunг celui care o are, cвnd nu se foloseєte de ea numai pentru banchete єi petreceri, nici numai pentru beюii єi plгceri vгtгmгtoare, ci cвnd se desfгteazг de ea cu mгsurг, iar ceea ce rгmвne оmparte ca sг potoleascг foamea sгracilor. Atunci e bunг bogгюia.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VII, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 161)

 

,,Bogгюia nu e rea dacг o оntrebuinюгm cum trebuie.” (Omilie оmpotriva celor care n-au venit la bisericг, (La оnceputul Faptelor Apostolilor – I), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 300)

 

„De юi-e voia sг laєi pe copiii tгi bogaюi, lasг-le pe Dumnezeu datornic, cг, copiii de-юi vor lua banii nu єtiu cum sг-i pгzeascг sau unde оi sг оi dea. Ci de vei apuca tu mai оnainte єi-i vei da оmprumut lui Dumnezeu prin sгraci, le va rгmвne lor comoara avuюiei nefuratг єi va fi plata uєoarг єi оncг оюi vor mulюumi. Datornic ni se face nouг Dumnezeu єi-i iubeєte pe aceia ce-I dau оmprumut єi le este dator decвt pe cei cгrora nu le este dator; de aceea, de юi-e voia sг ai pe Dumnezeu prieten, fг-L datornic copiilor tгi, cг nu se bucurг atвt de mult cel ce оmprumutг pe datornicii sгi, cвt se bucurг Dumnezeu de oameni cвnd le este dator єi de oamenii aceia la care nu le este dator, El fuge єi-i sunt urвюi. Dar pentru ce sг dai avuюia ta celor bogaюi? Cг iatг Hristos, adicг sгracii stau gata єi aєteaptг sг ia banii tгi, sг-i pгzeascг єi sг-i adauge єi cu multг mulюumire sг юi-i plгteascг, cг din mвna lui Hristos nimeni nu poate sг-i apuce. Єi nu pгzeєte numai banii cвюi оi dai, ci оncг pentru ei te izbгveєte єi pe tine din nevoile trupeєti єi sufleteєti ce-юi vin asupra. Pentru cг oamenii cei ce iau avuюia sг ne-o pгzeascг le pare cг ne fac bine cгci o pгzesc, iar Hristos nu face aєa, cг nu-i mulюumeєti tu, ci оncг El оюi mulюumeєte єi mгrturiseєte cг i-a luat de la tine. La fel cel ce-юi pгzeєte avuюia cere platг de la tine, iar Hristos mai mult оюi plгteєte юie.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 70-71)

 

„Bogat te-a fгcut Dumnezeu ca sг ajuюi pe cei sгraci, ca sг risipeєti pгcatele tale cu milostenia pentru mвntuirea altora. Юi-a dat Dumnezeu bani єi avuюie, nu ca sг-i ascunzi pentru rгul tгu, ci ca sг-i оmparюi pentru mвntuirea sufletului tгu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 132)

 

„Ar putea sг ne fie preюioasг aceastг bogгюie a cгrei folosire zgвrcenia o neglijeazг оn mod nebunesc. Ea se face pentru a-i ajuta pe sгraci, a єterge pгcatul, a оnchide iadul, a deschide cerul, a slгvi pe Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 617)

 

„Bogгюia nu are altг siguranюг єi altг rodnicie puternicг, decвt atunci cвnd ea se varsг оn sвnul sгracilor єi prin sгrac i se dг lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 620)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 127; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 18.232.88.17 (0.182 с.)