Dumnezeu Fiul (hristos - Dumnezeu adevгrat єi om adevгrat)

 

„Sг se ruєineze Marcion[200], sг se ruєineze Pavel din Samosata[201], care nu vor sг vadг ce-au vгzut magii, strгmoєii Bisericii![202] Nu mi-i ruєine sг-i numesc strгmoєi ai Bisericii! Sг se ruєineze Marcion, cвnd vede cг Dumnezeu este оnchinat оn trup! Sг se ruєineze Pavel, cвnd vede cг nu este оnchinat numai ca simplu om! Cг este Dumnezeu оn trup o aratг scutecele єi ieslea; iar cг magii nu I s-au оnchinat ca unui simplu om aratг darurile acelea atвt de bogate aduse de ei lui Hristos, pe cвnd era оncг Prunc, daruri care de obicei se aduc numai lui Dumnezeu. Sг se ruєineze єi iudeii оmpreunг cu Marcion єi Pavel, cвnd vгd cг le-o iau оnainte barbarii єi magii єi cвnd nici dupг aceєtia nu оnюeleg sг vinг sг se оnchine lui Hristos! Cг tot ce s-a fгcut atunci a fost o preоnchipuire a celor viitoare! Chiar de la оnceput, de la naєterea lui Hristos, s-a arгtat cг neamurile pгgвne o vor lua-o оnaintea poporului iudeu”. (Omilii la Matei, omilia VII, IV оn col. PSB, vol. 23, pp. 95-96)

„Dupг ce, prin minunile pe care le-au fгcut, ucenicii au luat dovada puterii Lui, nu cвnd L-au vгzut fгcвnd minuni, ci cвnd ei оnєiєi au putut face atвtea minuni оn numele Lui”. (Omilii la Matei, omilia XXXVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 468)

 

„… iarгєi S-a suit оn corabie, deєi putea sг treacг marea cu piciorul; cг nu voia sг facг totdeauna minuni, ca sг nu se creadг cг e numai Dumnezeu, єi nu єi om deplin”. (Omilii la Matei, omilia XXIX, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 362)

 

„Prin aceste fapte ale Sale, Hristos n-a оmplinit numai profeюiile, nici n-a sгdit numai dogmele adevгrului, ci ne-a оndreptat єi viaюa, dвndu-ne reguli pentru cele de neapгratг trebuinюг, ca prin toate sг desгvвrєeascг viaюa noastrг. De aceea cвnd a fost sг Se nascг, n-a cгutat casг strгlucitг, nici mamг bogatг єi de neam bun, ci sгracг, logoditг cu un dulgher; S-a nгscut оntr-o colibг єi a fost aєezat оntr-o iesle; nu Єi-a ales ca ucenici retori єi оnюelepюi, nici bogaюi єi nobili, ci sгraci, nгscuюi din familii sгrace єi neоnsemnate; cвnd оntindea masa, uneori punea pe masг pвini de orz, alteori, la vremea mesei, trimitea pe ucenici єi cumpere de-ale mвncгrii din piaюг (Ioan 4, 8), cвnd Оєi fгcea patul, Єi-L fгcea din fвn; cвnd Se оmbrгca, Se оmbrгca cu haine ieftine, оntru nimic deosebite de ale majoritгюii oamenilor; casг nu avea. Dacг trebuia, de la un loc la altul mergea cu piciorul; єi cгlгtorea atвt de mult pe jos cг єi obosea (Ioan 4, 6). Cвnd stгtea jos n-avea nevoie de scaun, nici de perniюe la picioare, ci stгtea pe pгmвntul gol, fie pe munte, fie lвngг o fвntвnг; iar la fвntвnг n-a stat pentru altг pricinг, ci numai ca sг vorbeascг cu samarineanca (Ioan 4, 7). Pune apoi mгsuri supгrгrii; cвnd trebuia sг plвngг, lгcrima potolit (Ioan 11, 35); pune, dupг cum am spus, reguli єi hotare pвnг unde trebuie sг mergi, єi nu mai departe. Pentru aceea єi acum, pentru cг se оntвmpla ca unii oameni mai slabi sг aibг nevoie de animale, єi aici a pus o mгsurг, arгtвnd cг nu trebuie sг fie purtaюi de cai, nici de catвri оnhгmaюi, ci sг se foloseascг de asin; sг nu se meargг mai departe, ci totdeauna sг se mгrgineascг la ceea ce au nevoie”. (Omilii la Matei, omilia XLVI, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 763)

 

„Cгci El voia sг se creadг deodatг єi оn smerenia Lui єi оn оntruparea Lui єi оn vrednicia єi оn mгreюia divinitгюii Sale. Iatг pentru ce se apгrг El acum ca Dumnezeu. Оn sfвrєit, dacг El le-ar fi vorbit totdeauna omeneєte, ei totdeauna ar fi avut despre El sentimente de jos єi groase; deci pentru a-i scoate din pгrerea lor єi pentru a-i lumina, Оl numeєte El pe Tatгl Sгu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIII, 3, p. 182)

 

„Cг dacг Iisus Hristos foloseєte de cвteva ori expresii cu totul omeneєti, nu vг miraюi. Precum evreii, pentru cг au auzit vorbindu-se оn termeni prea оnalюi, Оl persecutau єi Оl luau drept al lui Dumnezeu, El оncepe sг se exprime puюin mai jos єi mai оngroєat, numai dupг expresii; apoi se ridicг, vorbeєte оntr-un fel mult mai sublim, apoi iar coboarг, reducвnd tonul; modificвnd aєa vorbirea Sa єi оnvгюгturile Sale, ca cei mai оnvвrtoєaюi sг poatг crede uєor оn El. Vedeюi, dupг ce a zis: Tatгl Meu pвnг acum lucreazг; єi Eu lucrez, єi S-a arгtat egal cu Dumnezeu, El zice оncг: Fiul nu poate face nimic de la Sine, dacг nu va vedea pe Tatгl fгcвnd. Atunci se pronunюг оn cuvinte mai оnalte, єi zice: Cгci cele ce le face Acela, acestea le face єi Fiul оntocmai. Dupг care, El Se coboarг din nou: Cгci Tatгl iubeєte pe Fiul єi-I aratг toate cвte face єi lucruri mai mari decвt acestea оi va arгta, ca voi sг vг miraюi (20). Se poate vedea o mai mare coborвre? Nu, desigur...” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXVIII, 4, p. 185)

 

 

„Cвnd zice: El n-avea putere, El vorbea despre Iisus ca despre un om care face mai multe lucruri оntr-un mod omenesc; dar atunci cвnd spune cг fiind оn mijlocul lor, nimeni n-a оndrгznit sг punг mвna pe El ca sг-L prindг, El aratг puterea divinitгюii Sale. Cгci se retrгgea ca un om, apгrea ca Dumnezeu, reprezentвnd una єi alta оn mod adevгrat. Оn sfвrєit, atunci cвnd fiind оn mijlocul celor care оntindeau curse pentru a-L prinde, nu este prins, El face sг se cunoascг atunci puterea Sa de neоnvins, dar atunci cвnd se retrгgea, El statornicea adevгrul оntrupгrii Sale, ca nici Pavel de Samosata, nici Marcion, nici cei ce sunt atacaюi de boala lor, sг nu poatг sг contrazicг. Prin aceastг purtare El оnchide gura tuturor ereticilor acestora.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVIII, 1, p. 233)

 

„... ce оnseamnг fгcвndu-Se asemenea oamenilor (Flp., 2, 7)? Multe a avut El comune cu noi, dar au fost multe єi necomune, ca de pildг: El nu S-a nгscut din unirea bгrbatului cu femeia, a fost fгrг pгcat єi altele. Acestea, care nu aparюin oamenilor, Оi aparюineau Lui. El nu a fost numai оn aparenюг, ci єi оn realitate Dumnezeu. S-a arгtat оn chip de om, оnsг оn multe nu a fost la fel cu omul, deєi ca realitate a trupului a fost la fel. Apostolul spune, pentru a arгta cг nu a fost un simplu om: fгcвndu-Se asemenea oamenilor (Flp., 2, 7). Noi suntem din trup єi suflet, Acela оnsг e Dumnezeu, suflet єi trup; de aceea zice: fгcвndu-Se asemenea oamenilor. Єi ca nu cumva, auzind cг S-a deєertat pe Sine, sг-юi оnchipui vreo prefacere oarecare sau vreo schimbare, el adaugг aici cг rгmвnвnd ceea ce era, a luat ceea ce nu era, єi fгcвndu-Se trup, a rгmas Dumnezeu, fiind Cuvвnt. Aєa cг sub acest raport El a fost asemenea oamenilor єi de aceea zice Apostolul єi la оnfгюiєare aflвndu-se ca un om (Flp., 2, 7). Nu cг natura lui s-ar fi schimbat, sau cг s-ar fi produs vreo contopire, ci la оnfгюiєare aflвndu-se ca un om. Zicвnd cг a luat chip de rob a avut curajul sг spunг єi acest lucru, pentru ca astfel sг astupe gurile tuturor. De altfel єi cвnd spune оntru asemгnarea trupului pгcatului (Rom., 8, 3) nu vrea sг spunг cг nu avea trup, ci cг acel trup nu pгcгtuise, deєi era la fel cu al pгcгtosului. Оn ce constг, deci, egalitatea? Оn natura trupului єi nicidecum оn pгcat. Precum acolo se spune оntru asemгnarea, deєi nu era egal оntru totul, la fel єi aici se spune asemenea deєi nu e оntru totul egal (de exemplu: cг S-a nгscut fгrг sгmвnюг bгrbгteascг, sau cг a fost fгrг de pгcat, sau cг n-a fost om simplu). De altfel, bine a zis: ca un om (Flp., 2, 7), fiindcг nu a fost unul dintre cei mulюi, ci ca unul dintre cei mulюi. Dumnezeu Cuvвntul nu S-a prefгcut оn om єi nici natura Lui nu s-a schimbat, ci ni S-a descoperit ca om, nu pentru a ni se arгta ca o nгlucг, ci pentru a ne da pildг de smerenie. Deci cвnd spune ca un om acest lucru trebuie sг-l оnюelegem. La fel оl numeєte om єi оn altг parte, cвnd spune: Cгci unul este Dumnezeu, unul este єi Mijlocitorul оntre Dumnezeu єi oameni: omul Hristos Iisus (1 Tim., 2, 5).” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VIII-a, pp. 133-135)

 

„Uneori Domnul lasг trupul Sгu singur єi lipsit de lucrarea Sa ca, arгtвndu-i slгbiciunea sг dea оncredinюare cг este om; alteori Оєi ascunde firea omeneascг pentru ca sг cunoєti cг nu era numai om. Deci, dacг totdeauna ar fi arгtat cele omeneєti, s-ar fi crezut cг este om; iar dacг totdeauna ar fi sгvвrєit cele ale Dumnezeirii, nu ar fi fost crezutг оnvгюгtura despre оntruparea Lui. Din cauza acesta оnvвrsteazг єi amestecг cuvintele єi faptele, ca sг nu dea prilej nici bolii nebuniei єi ereziei lui Pavel al Samosatei, nici celor ale lui Marcion єi Manes. Pentru aceasta Domnul le prezice pe cele viitoare ca Dumnezeu єi єovгie ca om”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 122-123)

 

„Dacг Iisus Hristos nu este decвt om, El nu ne este decвt un obiect de admiraюie, un binefгcгtor оnsemnat de umanitate, foarte presus faюг de ceilalюi fгrг оndoialг, dar nestrгbгtвnd frontierele neantului omenesc. Dacг Iisus Hristos nu este decвt Dumnezeu, El n-a putut trгi ca noi, sг devinг frate оn mijlocul fraюilor Sгi; El n-a putut sг-єi dea lacrimile Sale єi sвngele Sгu pentru mвntuirea lumii. El rгmвne Dumnezeu оn оndepгrtatul infinit al mгreюiei Sale supreme. Noi nu mai avem mijlocitor оntre Dumnezeu єi noi.

De asemenea chiar cu aceeaєi grijг єi cu aceeaєi stгruinюг cu care El fгcea sг aparг deodatг dumnezeirea Sa, Iisus Hristos оєi arгta єi fгcea simюitг realitatea naturii Sale omeneєti.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 53)

 

„Este, оntr-o persoanг divinг, unicг, unirea naturii Dumnezeieєti єi a naturii omeneєti. Este Dumnezeu єi omul оn mod ipostatic unit оmpreunг, Este un Dumnezeu-Om, este Cuvвntul fгcut trup. O belєug! O nespusг minune! Dumnezeul Care оmpгrгюeєte оn cer, оn faюa Cгruia lumile nu sunt decвt ca єi un bob de rouг, оnaintea Cгruia natura omeneascг nu este decвt neant, acest Dumnezeu vine la om, se amestecг cu creaturile Sale, devine ca una din ele! Acesta se оntrupeazг оn carnea omeneascг, se face Fiul Omului, - mai mult! – primeєte nu numai carnea nevinovatг єi plinг de luminг aєa cum era ea la оnceputuri ieєitг din mвinile Creatorului ei, ci o carne pгtimitoare єi muritoare.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 54)

 

„Venit оn aceastг lume la plinirea vremii, Iisus Hristos оєi оnmulюeєte dovezile realitгюii naturii Sale omeneєti. El este conceput оn mod minunat dintr-o fecioarг, оnsг El se naєte ca ceilalюi oameni; El petrece ca ceilalюi cвteva luni de formare єi de creєtere оn pвntecele mamei. Nгscut, El parcurge toate gradele copilгriei єi ale adolescenюei. El se supune la toate condiюiile vieюii omeneєti; El suportг ca єi noi toate pretenюiile alimentaюiei єi ale somnului. Ca єi noi, El оєi asumг toate greutгюile naturii umane decгzute, asprimea timpului, lipsurile sгrгciei, tristeюile sufletului, zdrobirea oboselii. El trece prin toate pretenюiile unei cгrni posibile єi ale unui suflet omenesc оn starea ispгєirii. Оnsг, dovada ultimг a realitгюii naturii omeneєti оn Iisus Hristos este suferinюa єi moartea. Оnspгimвntгtoarele chinuri care precedг rгstignirea, suferinюa supremг, moartea, оnmormвntarea, pun ultima pecete pe dogma Оntrupгrii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 55)