Dumnezeu Fiul (preоnchipuirea jertfei lui Hristos pe cruce)

 

„Trebuie apoi a adeveri cг Dumnezeu va preda pe Fiul Sгu Cel Unul nгscut, iar minunea aceasta o a preоnchipuit mai оnainte un om, Avraam patriarhul, оn jertfa unicului sгu fiu Isaac.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, p. 66)

DUMNEZEU FIUL (pгtimirile Domnului – meditarea noastrг la acestea)

 

„Dar noi, fraюii mei, sг nu ne mulюumim sг cinstim istoria patimilor Mвntuitorului; ci s-o purtгm continuu оn sufletul nostru єi оn inima noastrг; sг avem оn faюa ochilor noєtri cununa de spini, hlamida, trestia, scuipгrile, lovirile care I s-au dat peste ochi, bгtгile, derвderile єi bгtaia de joc.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXIV, 3, p. 445)

DUMNEZEU FIUL („Pгrinte, de este cu putinюг, sг treacг de la Mine acest pahar, dar nu precum Eu voiesc, ci precum voieєti Tu”)

 

„ Acum sufletul Meu este tulburat, єi ce voi zice? Pгrinte, izbгveєte-Mг pe Mine de ceasul acesta. Dar pentru aceasta am venit оn ceasul acesta. (27) Dar acesta nu este limbajul celui ce trebuia sг convingг cг El mergea la moarte оn mod voluntar? Acela este, dimpotrivг, sensul acestor cuvinte. Mвntuitorul, ca sг nu se zicг, cг fiind lipsit de durerile omeneєti, Lui оi era uєor sг filosofeze asupra morюii, єi cг El оi оndemna pe alюii la aceasta, neavвnd de suferit nimic El оnsuєi, face sг se vadг aici cг cu toate cг se temea, totuєi n-a refuzat-o, fiindcг ea trebuia sг ne fie foarte folositoare єi utilг. Оntr-un cuvвnt, aceste cuvinte оi aparюin trupului pe care l-a luat El єi nu dumnezeirii Sale. Iatг pentru ce zice El: Acum sufletul Meu este tulburat. Dacг El nu era aєa, ce urmare ar mai fi fost оntre aceste cuvinte єi cele urmгtoare: Pгrinte, izbгveєte-Mг pe Mine de ceasul acesta? Dumnezeiescul Mвntuitor este atвt de tulburat, оncвt оi cere Tatгlui sгu sг-L scape de moarte, dacг ar putea s-o evite.

Aceste cuvinte aratг slгbiciunea naturii omeneєti. Dar, Eu nu pot alege nimic, zice El, pentru a cere sг fiu scгpat de moarte, cгci pentru aceasta am venit оn ceasul acesta; este ca єi cum ar zice: oricвt de mare ar putea fi tulburarea єi оntristarea noastrг, sг nu fugim de moarte; oricвt aє fi Eu de tulburat, tot nu voi fugi de moarte. Trebuie sг suferim ceea ce ni se оntвmplг; dar: Pгrinte, preaslгveєte numele Tгu (28). Cu toate cг tulburarea оn care Mг gгsesc, Mг face sг pronunю aceste cuvinte, Eu spun contrarul: Preaslгveєte numele Tгu, adicг: du-Mг la cruce, ceea ce aratг o slгbiciune omeneascг єi neputinюa firii care nu vrea sг moarг єi face sг se vadг cг Iisus Hristos nu era lipsit de sentimente omeneєti. Precum nu se socoteєte ca pгcat cвnd ne este foame, sau de a dori sг dormim, de asemenea nu este o dorinюг viaюa prezentг. Ori, Iisus Hristos era lipsit de orice pгcat, dar nu de instinctele naturale, altfel trupul Lui n-ar fi fost un trup adevгrat. Prin aceste cuvinte, Dumnezeiescul Mвntuitor ne-a mai оnvгюat un lucru. Єi care? Cг dacг ni se оntвmplг sг fim оnecaюi єi оn fricг, nu trebuie sг ne lгsгm pentru aceea оntristaюi єi sг ne schimbгm hotгrвrea.

Pгrintele Meu, preaslгveєte numele Tгu. Iisus Hristos face sг se vadг cг El moare pentru adevгr, ceea ce numeєte El slava lui Dumnezeu, єi aceea s-a оntвmplat dupг moartea Sa.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVII, 1-2, p. 344)

 

„-Pentru ce spune оn aceastг rugгciune: ... dacг este cu putinюг?

-Prin aceste cuvinte ne aratг slгbiciunea firii omeneєti, care nu vrea cu una cu douг sг fie smulsг din viaюa aceasta, ci pregetг, єovгie din pricina dragostei pentru viaюa aceasta sгditг de la оnceput de Dumnezeu оntr-оnsa”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 120)

 

„-Pentru ce zice: Nu este cum voiesc Eu, ci precum voieєti Tu?

-Єi de ce te minunezi cг-Єi dг atвta silinюг оnainte de rгstignire ca sг ne оncredinюeze de slгbiciunea trupului Sгu, cвnd єi dupг оnviere vгzвnd cг ucenicul se оndoieєte, nu S-a ferit sг-i arate єi rгnile, єi semnele cuielor, sг supunг rгnile atingerii mвinii єi sг zicг: Cerceteazг єi vezi, cг duhul nu are carne єi oase (Luca 24, 39; Ioan 20, 27)”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 121)

 

„Nu-i o vinг cг trupul nu vrea sг moarг. Doar este o оnsuєire a firii; iar Domnul a arгtat оn El toate оnsuєirile firii, afarг de pгcat, єi chiar cu multг prisosinюг, ca sг оnchidг gurile ereticilor. Cвnd Domnul spune: De este cu putinюг, sг treacг de la Mine paharul acesta єi: Dar nu cum voiesc Eu, ci cum voieєti Tu, nimic altceva nu aratг decвt cг a оmbrгcat cu adevгrat trup care se temea de moarte. Aceasta оnseamnг a se teme de moarte, a єovгi, a fi neliniєtit, a avea trup”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 122)

 

,,… nu s-a оnfгюiєat El deodatг ca un om crescut, ci s-a nгscut єi s-a nutrit de mumг-Sa, a crescut єi a sporit, pentru ca prin toate acestea sг fie crezutг omenirea Lui cea adevгratг. Ba оncг nu s-a oprit la aceastг dovadг, ci a suferit cu trupul Sгu toate slгbiciunile firii omeneєti, a оnsetat єi a flгmвnzit, a dormit єi a ostenit, ba a mers єi la cruce єi a pгtimit atвt de mult, pe cвt poate vreun om pгtimi. De aceea a cгzut de pe faюa Lui sudoarea ca picгturile de sвnge, precum aceea s-a оntristat єi s-a descurajat. Deci, precum El flгmвnzea єi ostenea, dormea єi mвnca єi bea, tot aєa єi pregeta a muri, єi prin aceasta a arгtat adevгrata Sa omenire; cгci dragostea cгtre viaюг este sгditг оn firea omeneascг. Aєadar, spre a arгta cг trupul, pe care El l-a luat, nu este nгlucire, nici pгrere, de aceea El a pus la ivealг оnaintea noastrг patimile Sale.

Acesta este un temei. Afarг de aceasta, pot sг vг mai aduc єi un altul, care este tot aєa de оnsemnat; care este acesta? Hristos a voit sг оnveюe pe oameni toate faptele cele bune. Iarг cine voieєte sг dea оnvгюгturг dreaptг, trebuie sг оnveюe nu numai prin cuvinte, ci єi prin fapte. Aceasta este оnvгюarea cea mai bunг. Cвnd cвrmaciul stг lвngг оnvгюгcelul sгu, arгtвndu-i cum sг юinг cвrma, uneєte vorba cu exemplul; el nu numai vorbeєte, nici numai lucreazг, ci le uneєte amвndouг. La fel face єi zidarul. Pune pe оnvгюгcelul sгu lвngг sine єi оi aratг, prin cuvвnt єi prin faptг, cum trebuie sг zideascг. Tot aєa fac єi ceilalюi meєteri. Оnvгюarea єi exemplul sunt pretutindeni legate la un loc. Deci, fiindcг Hristos a venit ca sг ne оnveюe toate faptele cele bune, de aceea El оnvгюa ce trebuie a face, єi totodatг єi El оnsuєi fгcea; cгci El zice aєa: Cine va face єi va оnvгюa aєa, acela mare se va chema оntru оmpгrгюia cerului (Mt. 5, 19). Iatг, El voia ca noi sг fim smeriюi єi blвnzi, єi a оnvгюat aceasta cu cuvintele. Оnsг El a оnvгюat aceasta єi prin faptele Sale, cгci dupг ce a zis: Fericiюi cei sгraci cu duhul, fericiюi cei blвnzi (Mt.5, 3-4), a arгtat prin faptele Sale cum trebuie a оmplini aceastг datorie. El a luat fota, s-a оncins cu dвnsa єi a spгlat picioarele ucenicilor Sгi (In. 13, 4-5). Ce a putu sг fie asemenea acestei smerenii? Aєadar, El a оnvгюat aceastг faptг bunг nu numai cu cuvвntul, ci єi cu fapta. Tot aєa a arгtat El cu fapta blвndeюea єi pгciuirea Sa. Cum? El a fost lovit peste faюг de sluga arhiereului, dar a zis numai atвta: De am grгit rгu, mгrturiseєte de rгu, iarг de am grгit de bine, de ce Mг baюi? (In. 18, 23). El a poruncit a ne ruga pentru vrгjmaєi, dar iarгєi ne-a оnvгюat aceasta prin faptele sale. Cгci cвnd spвnzura pe cruce, a zis: Pгrinte, iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac (Lc. 23, 34). Aєadar, precum El ne-a poruncit nouг sг ne rugгm pentru vrгjmaєi, aєa s-a rugat єi El оnsuєi, mгcar cг єi fгrг de aceasta El putea sг-i ierte, prin propria Sa putere. Iarгєi a poruncit El sг facem bine celor ce ne urгsc, sг binecuvвntгm pe cei ce ne clevetesc. Єi aceasta a fгcut-o cu fapta, izgonind demonii din iudei, mгcar cг ei Оl huleau, ca єi cum ar fi El оnsuєi cuprins de demon. El grгmгdea binefacerile asupra prigonitorilor Sгi єi a introdus оn оmpгrгюia cerului pe cei ce au voit sг-L rгstigneascг. Mai departe zice: Sг nu purtaюi la brвnele voastre nici aur, nici argint, nici aramг (Mt. 10, 9); єi El a оmplinit єi aceasta, precum singur zice despre Sine: Vulpile au vizuini єi pгsгrile cerului cuiburi, iarг Fiul Omului nu are unde sг-Єi plece capul (Mt. 8, 20). El ne-a оnvгюat єi cum sг ne rugгm. Apostolii au zis cгtre Dвnsul: Doamne, оnvaюг-ne sг ne rugгm (Lc. 11, 1); єi de aceea El оnsuєi se ruga, pentru ca ei sг оnveюe de la Dвnsul a se ruga. El оnsг trebuia sг le arate lor nu numai cг trebuia a se ruga, ci оncг єi cum sг se roage. De aceea, El le-a dat єi formula rugгciunii: Tatгl nostru, carele eєti оn ceruri єi celelalte. Fiindcг El ne-a poruncit a ne ruga: єi nu ne duce оn ispitг, adicг оn primejdie, ne оnvaюг aceasta оnsuєi єi cu fapta, cвnd zice: Pгrinte de este cu putinюг, treacг de la mine paharul acesta, prin care оnvaюг pe toюi credincioєii a nu se arunca singuri оn primejdii, ci a aєtepta nгpгdirea vrгjmaєilor, iar atunci a arгta toatг bгrbгюia. Ei nu trebuie a se grгbi оnєiєi єi a se expune primejdiei.

Aєadar, fiindcг El voia sг оnveюe pe ucenicii Sгi a se ruga, se roagг El оnsuєi, dupг firea Sa cea omeneascг, nu оnsг dupг cea dumnezeiascг. Iarг ca om s-a rugat El, pentru ca sг ne оnveюe cг trebuie sг ne rugгm pentru izbгvirea noastrг din primejdii. Iarг dacг izbгvirea noastrг va fi cu neputinюг, atunci sг respectгm hotгrвrea cea dumnezeiascг. De aceea a zis El: Оnsг nu precum voiesc Eu, ci precum voieєti Tu. Aceasta nu trebuie a se оnюelege ca єi cum El ar avea altг voinюг decвt Tatгl; єi cuvintele acestea trebuie sг fie оnvгюгturг pentru oameni, ca ei, chiar cвnd sunt оn necaz єi оn primejdie, cвnd tremurг єi nu le place a muri, totuєi trebuie sг supunг voinюa lor voinюei lui Dumnezeu. Pavel єtia aceasta єi a оmplinit-o. El a rugat pe Domnul ca sг depгrteze ispitele de la dвnsul єi a zis: De trei ori pe Domnul am rugat (II Cor. 12, 8), dar fiindcг aceasta nu era voia Domnului, el a adгugat: de aceea binevoiesc оntru neputinюг, оn nevoi єi оn prigonire (II Cor. 12, 10).

Aєadar, Hristos amвndouг acestea ne-a оnvгюat prin rugгciunea Sa, sг nu ne aruncгm оnєine оn primejdii, ci sг ne rugгm pentru depгrtarea primejdiei. Dacг ea totuєi ne-a ajuns, sг o оntвmpinгm cu bгrbгюie єi cu rгbdare єi sг supunem voinюa noastrг voinюei lui Dumnezeu. Deci, єtiind noi acestea, sг ne rugгm, ca sг nu cгdem оn ispitг; iarг dacг am cгzut оn ea, sг cerem de la Dumnezeu rгbdare єi putere єi totdeauna sг supunem voinюa noastrг voinюei Lui.” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Vineri, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 154-159)

 

,,De aceea, dupг cum a flгmвnzit, dupг cum a dormit, dupг cum a ostenit, dupг cum a mвncat, dupг cum a оnsetat, tot aєa fuge єi de moarte, ca sг arate cг este om; iar slгbiciunea firii omeneєti nu оngгduia sг Se despartг de viaюa aceasta fгrг durere. Dacг Hristos n-ar fi spus nici un cuvвnt cu privire la teama de moarte, ne-am fi putut оntreba: Dacг era om, nu trebuia oare sг sufere cele ale omului?

- Care sunt acelea?

- Cel ce avea sг fie rгstignit se teme, este cuprins de neliniєte, nu se desparte fгrг durere de viaюa de aici. Оn fire e sгditг dragostea de cele din lumea aceasta. De aceea, vrвnd sг arate cг оmbrгcгmintea trupului Lui era adevгratг, vrвnd sг dea оncredinюare despre оntruparea Sa, lasг sг iasг la ivealг patimile Sale cu multг putere de dovedire.

Aceasta-i o pricinг pentru care a rostit Hristos acele cuvinte.” (Cuvвnt la ceea ce s-a spus:,,Pгrinte, dacг este cu putinюг… ”, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 256)

 

,,Pentru aceea a єi spus: Dar nu cum voiesc Eu, ci cum voieєti Tu (Matei 26, 39). Nu pentru cг una e voinюa Lui єi alta voinюa Tatгlui, ci ca sг-i оnveюe pe oameni cг, єi dacг оi cuprinde spaima, єi dacг tremurг, єi dacг e vorba sг vinг peste ei primejdii, єi dacг e vorba sг fie smulєi din viaюa aceasta, sг punг оnaintea voinюei lor voinюa lui Dumnezeu.” (Cuvвnt la ceea ce s-a spus:,,Pгrinte, dacг este cu putinюг… ”, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 259)