DUMNEZEU (judecгюile lui Dumnezeu - neоnюelegerea lor de cгtre noi)

 

„Pavel, omul acesta atвt de mare єi atвt de valoros, a spus cг judecгюile Lui, adicг rвnduielile єi conducerea Lui, sunt cu neputinюг de cercetat, єi n-a spus neоnюelese, ci cu neputinюг de cercetat, cг nu primeєte nici cercetare sг fie, iar urma cгilor Lui spune el cг este de negгsit – cг numeєte cгi hotгrвrile єi poruncile Lui...” (Omilii la Facere, omilia IV, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 63)

 

„Cвnd lucreazг Dumnezeu ceva, nu оncerca, iubite, sг cercetezi cu mintea ta omeneascг cele fгcute de El! Faptele Lui depгєesc оnюelegerea noastrг, iar mintea omeneascг nicicвnd nu va putea sг le cuprindг sau sг оnюeleagг pricina celor create de El”. (Omilii la Facere, omilia XXV, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 310)

 

„... noi nu trebuie sг ne neliniєtim, nici sг pгtrundem cu curiozitate mai оncolo decвt оi place Lui sг ne descopere.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVIII, 2, p. 472)

 

,,Nu este Dumnezeu atвt de sгrac оncвt sг facг numai de acelea pe care le poюi tu cuprinde cu judecata ta cea slabг. Dacг tu de multe ori nu pricepi treaba meєterului, apoi cu atвt mai mult nu vei pricepe pe a lui Dumnezeu, care este meєterul cel mai strгlucit.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 176)

 

,,Nu ne оmpotrivim deloc cвnd un doctor ne prescrie de multe ori reюete ce par potrivnice оnsгnгtoєirii noastre, cвnd ne porunceєte, de pildг, sг ne bгgгm picioarele sau mвinile degerate оn izvoare reci ca gheaюa, sau cвnd ne spune sг facem alte lucruri tot atвt de ciudate; ba, dimpotrivг, pentru cг suntem convinєi mai dinainte cг doctorul prescrie aceste reюete оntemeiat pe єtiinюa sa medicalг, оl ascultгm cu dragг inimг, deєi de multe ori se оnєalг. Iscodim оnsг faptele lui Dumnezeu, cu toate cг El ne este superior nouг, cu toate cг este Оnsгєi Оnюelepciunea, cu toate cг nu se оnєalг niciodatг оn hotгrвrile Sale! Оl credem fгrг sг spunem vreun cuvвnt pe doctor, pe care ar trebui sг-l оntrebгm de ce face aєa, єi nu altfel, iar pe Cel pe Care ar trebui sг-L credem cu adevгrat, pe Dumnezeu, pe El оl оntrebгm pentru ce єi cu ce scop sгvвrєeєte faptele Sale єi ne supгrгm dacг nu putem cunoaєte cauzele lor! Poюi spune cг o astfel de purtare porneєte dintr-un suflet credincios? Nu! Ci mг rog, fierbinte mг rog, sг nu cгdem оntr-o nebunie atвt de grozavг! Оn faюa tuturor оntвmplгrilor ce vin peste noi, оnaintea cгrora suntem nedumeriюi, sг spunem єi noi cuvintele Scripturii: Judecгюile Tale sunt foarte adвnci (Psalmi, 35, 6). Tot оnюelepciunea lui Dumnezeu este єi aceasta, ca noi sг nu cunoaєtem bine cauza tuturor celor ce ni se оntвmplг.

Rгsplata noastrг n-ar fi mare єi nici n-ar fi o dovadг de credinюг dacг am asculta de Dumnezeu pentru cг am єti cauzele tuturor celor ce ni se оntвmplг; dar foarte mare folos sufletesc avem cвnd, fгrг sг cunoaєtem vreuna din pricinile necazurilor ce vin peste noi, ne dгm totuєi silinюa sг ne supunem tuturor poruncilor Lui, sг-l ascultгm cu adevгrat єi sг credem оn El din toatг inima. De un singur lucru trebuie sг fim convinєi, anume cг toate pe care Dumnezeu le aduce peste noi sunt spre folosul nostru. Sг nu cгutгm sг aflгm cauza lor єi nici sг nu ne supгrгm sau sг ne оntristгm dacг n-o cunoaєtem. Nu ne este nici cu putinюг, nici folositor s-o єtim, pe de o parte, pentru cг suntem muritori, iar pe de altг parte, pentru cг am cгdea оndatг оn nebuneascг mвndrie. Pe copii noєtri оi punem sг facг multe treburi ce li se par vгtгmгtoare єi оntru nimic folositoare; copiii nu cer sг le afle pricina єi nici noi nu-i punem la lucru dupг ce mai оntвi i-am convins cг treburile pe care le fac sunt spre folosul lor; dimpotrivг, оi оnvгюгm sг asculte de poruncile pгrinюilor lor єi sг nu caute sг afle mai mult. Dacг noi, pe cвnd suntem copii, ne purtгm astfel faюг de pгrinюii noєtri, care au aceeaєi fire ca єi noi, єi nu ne rгzvrгtim, ne vom supгra oare pe Dumnezeu, de Care ne deosebim atвt de mult cвt se deosebeєte Dumnezeu de oameni, pentru cг nu cunoaєtem toate pricinile celor ce ni se оntвmplг? Ce poate egala aceastг necredinюг?” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 144-145)

 

„Cвnd vezi cг un doctor оюi taie uneori rana, alteori юi-o arde, iar alteori aceeaєi ranг o єi taie, o єi arde, nu-l iscodeєti pe doctor de ce face aєa єi nu altfel, cu toate cг de multe ori nici tгietura, nici arderea єi nici amвndouг la un loc nu te vindecг. Pe doctor, deci, tu nu-l iscodeєti; dar, om fiind, Оl iscodeєti pe Dumnezeu, Care nu greєeєte niciodatг, Care-юi rвnduieєte toate treburile tale оntr-un chip vrednic de оnюelepciunea Sa, єi-I cere sг-юi dea socotealг de ce dг o poruncг sau alta єi nu te pleci nemгrginitei Sale оnюelepciuni. Nu-i aceasta, oare, cea mai cumplitг nebunie?” (Despre Feciorie, 17, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 31)

 

„Apostolul Pavel, care a cunoscut atвtea taine negгite єi a urcat la al treilea cer, оn vreme ce cerceta voile єi judecгюile lui Dumnezeu, a simюit o ameюealг, ca єi cвnd ar fi privit оntr-un abis. Strгduindu-se sг caute adвncimea оnюelepciunii lui Dumnezeu, s-a tulburat. S-a tulburat єi a оncetat imediat cercetarea, spunвnd: Cгci cine a cunoscut gвndul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui? (Romani 11; 34).

Dacг Apostolul a оntвmpinat оn felul acesta voile lui Dumnezeu, noi de ce ne strгduim оn zadar sг le cercetгm єi sг le pгtrundem pe cele nepгtrunse? Sг nu ajungem, rogu-vг, la un asemenea nivel de nebunie. Ci la fiecare nelгmurire a noastrг sг ne aducem aminte єi sг repetгm cuvвntul psalmistului: Adвnc nepгtruns sunt judecгюile Tale ” (Psalm 35, 6). (Din vol. Problemele vieюii, p. 9)

 

„Vedem un tгietor de lemne fгcвndu-єi treaba єi nu-i cerem socotealг pentru asta. Vedem un doctor arzвnd rгni, tгind mгdulare, chinuind cu regim istovitor vreun bolnav, єi nu-1 оntrebгm de ce face toate acestea. Tгietorului de lemne, doctorului єi altor oameni le arгtгm оncredere єi primim tгcut, fгrг sг cercetгm єi fгrг sг cвrtim ceea ce fac ei. Оnsг nemuritorului єi preaоnюeleptului Dumnezeu nu-I arгtгm оncredere єi vrem sг-I punem la оndoialг minunatele Sale lucrгri, de multe ori оndrгznind chiar sг-L acuzгm de nedreptate! Iar sг dгm bani sгracilor sau sг-i apгrгm pe cei nedreptгюiюi nu ne hotгrвm uєor, cercetгm оnsг cu stгruinюг — єi din pгcate, aproape mereu cu dispoziюie de rea-credinюг — de ce Dumnezeu оngгduie ca unul sг fie bogat, altul sгrac, iar altul sгrac lipit pгmвntului. Nu ne plecгm mai bine capetele, nu ne osвndim pe noi оnєine, nu punem frвu limbii noastre, nu ne adunгm mintea єi nu ne оntoarcem curiozitatea asupra vieюii єi lucrгrilor noastre? Sг cercetгm cu atenюie faptele noastre єi sг ne preocupгm de pгcatele pe care le-am sгvвrєit. Dacг suntem cercetгtori єi puєi pe fapte mari, sг cerem de la sinele nostru socotealг pentru cвte rele am spus єi am fгcut, оnsг оn loc sг facem aєa, оl aєezгm pe Dumnezeu оn scaunul acuzaюilor єi-L judecгm, adгugвnd astfel єi un alt pгcat mulюimii de pгcate pe care le-am sгvвrєit єi pregгtindu-ne osвndirea veєnicг, de care mг rog sг fim izbгviюi.”(Din vol. Problemele vieюii, pp. 180-181)

 

„Dacг ceva din cele ce se petrec, covвrєesc mintea noastrг, sг nu socotim, din aceasta, cг suntem lipsiюi de purtarea de grijг a lui Dumnezeu, ci, оnюelegвnd pe cele neоnюelese, sг le lгsгm оnюelepciunii Lui celei neurmate. Єi dacг meєteєugul omenesc nu este cu putinюг omului neiscusit sг-l оnюeleagг, cu atвt mai mult va fi cu neputintг minюii omeneєti sг оnюeleagг nemгrginirea purtгrii de grijг a lui Dumnezeu (Rm., 11, 33). Cгci neоnюelese sunt judecгюile Lui єi neurmate cгile Lui. Dar оnsг luminвndu-ne din aceste puюine cuvinte, sг mulюumim Domnului pentru toate cele ce se fac. Putem єi оn alt fel sг mulюumim lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijг, cгruia nimeni nu-I va putea grгi оmpotrivг.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 33)

 

„ Cвt de cu neputinюг de cercetat sunt judecгюile Lui єi cвt de neadulmecate sunt cгile Lui (Rm., 11, 33). N-a spus numai necuprinse, ci єi cu neputinюг de cercetat judecгюile Lui. Fiindcг nu numai cг le poate cuprinde cineva, dar nu poate nici mгcar sг facг оnceputul cercetгrii, astfel оncвt nu numai cг nu va putea veni cineva la capгtul ei, dar nu va putea adulmeca nici mгcar оnceputul economiilor Lui.

Iar dupг ce a spus: Cвt de cu neputinюг de cercetat sunt judecгюile Lui єi cвt de neadulmecate sunt cгile Lui minunвndu-se єi uimindu-se a оncetat cuvвntul printr-o doxologie adгugвnd єi spunвnd aєa: Cine a cunoscut minunea Domnului sau cine a fost sfгtuitorul Lui? Sau cine I-a dat Lui mai оnainte єi va lua оnapoi de la El? pentru cг de la El єi prin El єi pentru El sunt toate. A Lui fie slava оn veci. Amin. (Rm., 11, 33-36).” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, II, 7-8, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 266)

 

„Nu spune, aєadar: De ce asta? Pentru ce asta?, ci оn cazul economiilor єi creaturilor lui Dumnezeu oferг єi tu lui Dumnezeu Care te-a creat tгcerea pe care o oferг olarul lutului.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, IV, 17, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 274)

 

„Єtiind deci toate acestea, atвt cele prin care S-a arгtat, cвt єi cele pe care le-a fгcut єi cele pe care le va face, nu iscodi nimic cu curiozitate єi indiscreюie, nici nu spune: De ce aceasta? Pentru ce aceasta? Cгci cum nu e un lucru foarte nebunesc єi plin de ultima demenюг єi nebunie atunci cвnd nu iscodim niciodatг cu indiscreюie un medic care taie, arde, aplicг leacuri amare, chiar dacг ar fi un simplu slujitor, iar stгpвnul zace tгcut pгtimind acestea єi-i este recunoscгtor pentru ardere, tгiere єi leacuri, єi acestea оn faюa unui viitor neclar – cгci mulюi doctori au omorвt pe mulюi fгcвnd acestea – єi-i cedeazг cu multг supunere cвnd face acestea, єi la fel face єi cu marinarul єi cu constructorul єi cu cei pricepuюi оn celelalte оndeletniciri.

Iar dacг e ridicol a crede cг un om simplu єi priceput poate cere meєterului sг-i spunг cauzele tuturor celor fгcute de el, e la fel de ridicol єi a iscodi indiscret acea оnюelepciune negrгitг, inexprimabilг єi necuprinsг єi a cгuta de ce s-a fгcut aceasta єi aceea єtiind bine cг aceastг оnюelepciune nu greєeєte, cг bunгtatea Lui e multг, cг pronia Sa este negrгitг, cг toate cele fгcute de El pentru noi trimit spre un sfвrєit bun, cu condiюia sг nu se interpunг cele ale noastre, fiindcг El nu vrea sг piardг pe nimeni, ci sг mвntuiascг. Cum nu este atunci o nebunie covвrєitoare a iscodi indiscret de la оnceput єi numai decвt pe Cel ce vrea єi poate sг mвntuiascг pe toюi, єi a nu aєtepta sfвrєitul celor fгcute?” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 13-14, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 289-290)

 

„... iar dacг eєti atвt de curios єi indiscret, aєteaptг sfвrєitul єi observг unde duc acestea єi nu te frгmвnta, nici nu te tulbura de la оnceput. Pentru cг un om nepriceput cвnd оl vede la оnceput pe topitorul de aur topind aurul єi amestecвndu-l cu cenuєг єi paie, dacг nu aєteaptг sfвrєitul, va socoti cг aurul este pierdut; iar cineva nгscut єi crescut pe mare, mutat dintr-o datг pe uscat fгrг sг fi auzit vreodatг nimic de cultivarea pгmвntului, dacг vede grвul depozitat єi pгzit sub zгvoare єi ferit de umiditate, scos afarг de югran єi risipit, aruncat єi pus оn brazde оn vгzul trecгtorilor єi nu numai ferit de umiditate, dar predat lutului єi nгmolului єi neavвnd nici o pazг, nu va crede oare cг grвul e pierdut єi nu-l va condamna oare pe югranul care a fгcut acestea? Dar aceastг condamnare nu юine de natura locului, ci le lipsa de experienюг єi de prostia celui ce nu judecг bine, care formuleazг de la оnceput o judecatг pripitг. Cгci dacг ar aєtepta vara, ar vedea holdele unduind, secera ascuюitг єi grвul odinioarг risipit єi rгmas fгrг pazг, putrezit єi stricat, predat lutului, acum оnгlюat єi оnmulюit, arгtвnd mai frumos, dezbrгcat de vechimea lui єi оndreptat cu multг vigoare, avвnd alai єi pazг, оnгlювndu-єi tulpina оn sus єi оncвntвnd pe privitor, hrгnindu-l єi aducвndu-i mult cвєtig, єi atunci va fi єi mai uimit pentru cг trecвnd prin unele ca acestea rodul a fost adus la o asemenea оnflorire єi strгlucire.

Aєadar, єi tu, omule, nu-L iscodi indiscret pe Stгpвnul comun, al nostru al tuturor; iar dacг eєti atвt de ambiюios єi оndrгzneю sг boleєti de aceastг nebunie, aєteaptг єi sfвrєitul celor ce se fac. Cгci dacг югranul aєteaptг toatг iarna uitвndu-se nu la cele ce le pгtimeєte grвul оn anotimpul rece, ci spre cele de care are sг se desfгteze mai оncolo, cu atвt mai mult e drept sг aєtepюi єi tu sfвrєitul cвnd este vorba de Cel care cultivг tot pгmвntul єi sufletele noastre; єi numesc sfвrєit nu numai pe cel din viaюa de faюг – cгci de multe ori aceasta va fi оncг de aici –, ci єi pe cel din viaюa viitoare. Pentru cг economia ambelor noastre vieюi priveєte spre un singur sfвrєit: mвntuirea єi slava noastrг. Chiar dacг este divizatг оn timp, unit оn scop; aєa cum acum e iarnг, acum primгvarг, dar miєcarea fiecгrui anotimp priveєte spre un singur lucru: coacerea roadelor, aєa єi cu lucrurile noastre.

Deci cвnd vezi Biserica risipitг, pгtimind cele de pe urmг, pe cei ce strгlucesc оn ea alungaюi, bгtuюi, pe оntвistгtгtorul ei dus foarte departe, nu te uita doar la acestea, ci єi la cele ce vor ieєi din acestea: rгsplгtirile, recompensele єi premiile; cгci cel ce va rгbda pвnг la sfвrєit, acesta se va mвntui (Mt., 10, 22). Fiindcг оn Vechiul Testament, cвnd cuvвntul оnvierii nu era cunoscut оncг, ambele se fгceau оn viaюa de faюг; dar оn Noul Testament nu este peste tot acest lucru, ci uneori aici sunt cele оntristгtoare, iar cele bune aєteaptг plecarea noastrг de aici.

Dar chiar єi dacг cele bune din aceastг viaюг s-ar realiza pentru ei оn viaюa de faюг, vrednici de admiraюie ar fi єi cei care nu s-au bucurat de ele, pentru cг, neєtiind lгmurit cuvвntul despre оnviere єi vгzвnd оntвmplвndu-se cele contrare fгgгduinюelor lui Dumnezeu, n-au fost scandalizaюi, nu s-au agitat, nu s-au tulburat, ci s-au lгsat оn seama proniei Lui neоnюelese, nelгsвndu-se smintiюi de nimic din cele оntвmplate оn mod contrar, ci cunoscвnd bogгюia mijloacelor єi iscusinюa оnюelepciunii Lui aєteptau sfвrєitul єi оnainte de acest sfвrєit suportau cu mulюumire tot ce se оndrгznea оmpotriva lor slгvind pe Dumnezeu Care оngгduia sг se facг acestea.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, IX, 1-7, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 290-291)

 

„Cгci drepюii de odinioarг nu cгutau sг afle cum єi оn ce mod vor fi acestea, chiar atunci cвnd vedeau cг dupг raюionamentul omenesc toate mergeau spre disperare, nici nu se frгmвntau, nici nu se tulburau, ci suportau toate cu nobleюe, avвnd drept dovada cea mai mare a bunгtгюilor viitoare puterea Celui ce le-a fгgгduit єi necгzвnd оn disperare pentru cг lucrurile se fгceau оn chip contrar. Cгci єtiau limpede cг El este iscusit єi оnюelept єi va putea, chiar єi dupг ce aceste lucruri au fost interzise, sг le redobвndeascг mai mult decвt оnainte єi sг adauge cu multг uєurinюг sfвrєitul lor la cele fгgгduite.

Aєadar, єi tu, iubite, оn cazul оn care cele triste оєi primesc dezlegarea оncг оn viaюa de faюг, dг slavг lui Dumnezeu; iar оn cazul оn care se ajunge la cele mai rele, mulюumeєte єi atunci єi nu te scandaliza cunoscвnd lгmurit Pronia nesfвrєitг a lui Dumnezeu cu neputinюг de tвlcuit єi cг negreєit toate оєi vor primi sfвrєitul cuvenit fie оn viaюa de faюг, fie оn cea viitoare. Iar dacг auzind cineva vorbindu-se de viitor s-ar grгbi din laєitate sг-l vadг realizat aici, vom spune cг adevгrata viaюг єi lucrurile sigure єi cu neputinюг de miєcat din loc ne aєteaptг atunci. Fiindcг acestea de acum sunt o cale, dar acelea sunt patria; cele de aici se aseamгnг unor flori de primгvarг, dar acelea unor stвnci neclintite: acolo vor fi cununile єi rгsplгtirile care n-au sfвrєit, acolo vor fi premiile єi recompensele, єi tot acolo єi pedepsele, chinurile insuportabile ale celor ce au fгcut astfel de rele.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, XI, 1-3, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 301-302)

 

„Pe doctor cвnd doftoreєte pe bolnavi, unora le taie carnea, pe alюii оi arde єi le lasг sвnge, iar pe alюii оi оnchide оn locuri оntunecoase єi оi chinuieєte cu foame єi cu sete, єi noi acestea vгzвnd fгcвndu-le, nu cercetгm sг zicem pentru ce face acestea, ci numai tгcem; iar оnюelepciunea lui Dumnezeu cea nespusг o iscodim єi o cercetгm. Iar de va vrea cineva sг facг milostenie pentru cei sгraci єi cei ce se aflг оn nevoie, cercetгm cu amгnuntul єi zicem: pentru ce este cutare sгrac єi lipsit? Sau cutare bogat? Dar nu te pleci jos sг te cunoєti pe tine оnsuюi cine eєti? Єi sг pui legгturг limbii tale єi sг-юi opreєti mintea sг nu cercetezi fгrг de lucru, ci numai оюi socoteєte mulюimea pгcatelor tale єi de eєti cercetгtor, cere-юi оntвi юie pedeapsг pentru cercetarea єi pentru cuvintele cele rele ce ai zis, cг se cade sг te cercetezi pe tine iar nu pe Dumnezeu; de ce adaugi spre pгcatele tale єi altele mai grele?” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 137)