APOSTOLII (propovгduirea lor)

 

„Єi sigur, noi vedem cu ochii noєtri aceastг schimbare minunatг: aceєti ucenici, care erau оnainte atвt de timizi єi de fricoєi, dupг ce au primit apoi Duhul Sfвnt, aruncвndu-se оn mijlocul pericolelor, al nгpastelor, al fiarelor sгlbatice, pe mare єi expunвndu-se cu оndrгznealг la orice chinuri; oameni fгrг carte єi fгrг studii, oameni din poporul obiєnuit vorbeau cu atвta tгrie єi siguranюг (…) Duhul Sfвnt оi face de fier, оi face vulturi єi nu permite ca ceva omenesc sг-i rгstoarne.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXV, 5, p. 389)

 

„Ucenicii, оnainte de a оnvгюa ceea ce trebuiau sг єtie, оnainte de a fi primit harul Duhului Sfвnt, erau extrem de timizi; dar dupг aceea, au fost mai curajoєi decвt leii. Petru оnsuєi, pe care singure ameninюгrile unei slujnice au fost оn stare sг-l оnfricoєeze, expus apoi la mii de pericole, lovit cu lovituri de bici, rгstignit pe cruce cu capul оn jos, nu mai pгstreazг tгcerea; єi ca єi cum le-ar fi suferit оn vis aceste chinuri, el vorbeєte cu libertate destul de mare єi cu siguranюг, dar nu оnainte de crucea єi moartea dumnezeiescului Mвntuitor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXVI, 1, p. 391)

 

„ Spre ascultarea credinюei, adicг: nu Apostolii erau cei ce aveau merite, ci darul care lucra prin ei єi-i predispunea la aceasta. Treaba lor era ca sг umble prin lumea оntreagг єi sг predice, оnsг cel ce-i convingea pe ascultгtori єi-i fгcea sг creadг era harul lui Dumnezeu, care lucra prin ei, precum zice єi Luca: A deschis inima lor (Faptele Apostolilor 16, 14); єi iarгєi: Cгrora s-a dat a asculta cuvвntul lui Dumnezeu. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia I, p. 23)

 

,,Sг rumegгm оn noi acest fapt de cгpetenie, care nu este mic єi de puюinг оnsemnгtate, єi sг le spunem totdeauna: Cum s-a putut ca cei slabi єi neputincioєi sг covвrєeascг pe cei tari? Cum s-a putut ca cei doisprezece sг cucereascг lumea оntreagг, folosindu-se nu de aceleaєi arme, ci fгrг nici o armг luptвndu-se cu cei оnarmaюi? Cгci, spune-mi: Dacг doisprezece bгrbaюi, fгrг nici o pricepere оn meєteєugul rгzboinic, s-ar arunca оntr-un єir nemгrginit de ostaєi оnarmaюi pвnг-n dinюi єi dacг cei doisprezece ar fi lipsiюi nu numai de arme, ci оncг єi slabi cu trupul, єi cu toate acestea chiar de li s-ar arunca din rвndul oєtirii mii de sгgeюi, ei n-ar pгtimi nimic, єi deєi ar avea оn trupurile lor оnfipte toate sгgeюile, ei n-ar suferi nici o vгtгmare, єi la urmг ar оnvinge єi ar zdrobi cu desгvвrєire оntreaga oaste, fгrг ca dвnєii sг se foloseascг de arme, ci apгrвndu-se numai cu mвinile, єi pe unii i-ar sfвєia, iar pe alюii i-ar lua оn robie, fгrг ca vreunul din ei sг fi cгpгtat vreo ranг – oare ar putea zice cineva cг ceea ce s-a petrecut aici a fost ceva omenesc? Cu toate cг biruinюa apostolilor a fost cu mult mai minunatг decвt a acestora, fiindcг dacг pare lucru minunat a nu fi cineva strгpuns de sгgeюi, deєi este gol єi dezarmat, apoi cu mult mai minunat este sг vezi pe pescar, pe prost єi necгrturar covвrєind pe cel оnvгюat єi plin de toatг єtiinюa omeneascг, sг-l vezi cг poartг cu sine o aєa de mare iscusinюг, оncвt sг nu poatг fi оmpiedicat оn drumul sгu nici de nimicnicia lui, nici de sгrгcie, nici de primejdii, nici de obiceiurile ce le avea mai оnainte, nici de asprimea cea mare a poruncilor ce se dau оmpotriva lui, nici de miile de morюi ce-i stau оn faюг, nici de vrednicia celor ce оnєelau pe alюii єi nici de mulюimea celor оnєelaюi!” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia III, pp. 29-30)

 

,,Ceea ce vameєii єi pescarii au putut sг facг cu harul lui Dumnezeu, aceia, filosofii, ritorii, tiranii єi оntreaga lume, nici mгcar n-au putut sг-єi оnchipuie.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, p. 38)

 

,,Cum cг propovгduirea este Dumnezeiascг se vгdeєte din urmгtorul fapt: Cum le-a venit оn minte celor doisprezece oameni simpli ca sг sгvвrєeascг astfel de lucruri, petrecвndu-єi timpul оn pustietгюi, pe eleєtee єi rвuri, єi niciodatг cugetвnd a se duce оndatг оn cetate sau оn tвrguri? Cum le-a venit lor оn minte ca sг se оmpotriveascг lumii оntregi? Cum cг ei erau fricoєi єi nerгbdгtori, o aratг cel ce a scris despre dвnєii (Luca), care nu s-a dat оn lгturi єi nici nu a putu sг sufere a le ascunde cusururile lor, ceea ce єi este o mare dovadг de adevгr. Deci ce spune el despre dвnєii? Cг Hristos, fiind dus de ostaєi, dupг atвtea minuni unii au fugit, iar cel ce a rгmas pe lвngг dвnsul, care era єi verhovnicul apostolilor, s-a lepгdat de dвnsul! Cum oare cei doisprezece, care chiar trгind Hristos, nu puteau suferi furia iudaiceascг, iar dupг ce el a murit, s-a оnmormвntat єi nu a mai оnviat, dupг cum ziceюi, nici nu a mai vorbit cu dвnєii єi nici nu le-a insuflat curaj, cum, zic, aceєti oameni s-au pus de-a curmeziєul lumii оntregi? Oare nu єi-au fi zis оntr-оnєii: Dar ce va sг zicг aceasta? Pe sine nu s-a mвntuit, єi va putea ajuta nouг? Trгind, el nu a putut sг se apere pe sine, єi fiind mort, ne va оntinde nouг o mвnг de ajutor? Fiind оn viaюг, el nu a supus nici un neam, єi noi sг оnduplecгm o lume оntreagг numai cu numele lui? – Єi cum s-ar putea nu doar sг facem aceasta, dar chiar sг єi cugetгm? Deci de aici se vгdeєte cг dacг ei nu l-ar fi vгzut оnviat єi n-ar fi luat dovada cea mare a puterii lui, nu s-ar fi azvвrlit оntr-un joc atвt de primejdios. Chiar de ar fi avut ei mii de prieteni, oare nu оndatг i-ar fi fгcut duєmani, punвnd оn miєcare obiceiuri vechi єi strгmutвnd hotarele pгrinteєti? Dar iatг cг dвnєii acum єi-au fгcut duєmani єi pe ai lor, єi pe cei strгini. Chiar de ar fi fost ei foarte cinstiюi de cгtre cei din afarг (adicг de neamuri), totuєi, oare nu i-ar fi dispreюuit cu toюii pentru cг aduceau o viaюг nouг єi nevгzutг pвnг atunci? Acum оnsг ei erau strгini de toatг lumea єi era firesc ca sг fie urвюi єi dispreюuiюi de toюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IV, p. 39)

 

,,… sг vedem cum le-a venit lor оn minte єi оn ce s-ar fi bizuit sг covвrєeascг lumea, dacг nu ar fi vгzut pe Hristos оnviat. Nu cumva єi-au ieєit din minюi, ca sг se gвndeascг la aєa ceva, cum s-ar оntвmpla? – Fiindcг оntr-adevгr covвrєeєte orice nebunie ca ei sг aєtepte de a sгvвrєi un asemenea lucru fгrг harul Dumnezeiesc. Cum de l-au sгvвrєit, dacг au fost nebuni єi ieєiюi din minюi? Єi dacг au fost cu mintea оntreagг – dupг cum au dovedit lucrurile – cum acei doisprezece oameni, fгrг ca sг ia vreo chezгєie vrednicг de crezare din ceruri, єi fгrг ca sг se bucure de ajutorul de sus, s-au azvвrlit оn atвtea єi atвtea primejdii grozave? Cum de s-au luptat vitejeєte cu pгmвntul єi cu marea, spre a schimba obiceiurile оntregii lumi, ce erau atвt de оnюepenite оn trecerea timpurilor, єi cum au putut ei sг stea оn luptг cu o aєa bгrbгюie? Єi ceea ce este mai mult оncг, cг ei, chemвnd omenirea la cer єi la bunгtгюile de acolo, cereau pe de altг parte dispreюuirea bunгtгюilor de aici; dar atunci оn ce se bizuiau ei ca sг оncredinюeze pe ascultгtori? Єi cel puюin dacг ar fi fost crescuюi оn slavг, bogгюie, оn stгpвnii єi оnvгюгturг, єi poate cг nici aєa nu le-ar fi fost оngгduit a se оncumeta la un lucru atвt de greu – dar cel puюin aєteptarea lor ar fi avut oarecare cuvвnt – dar acum iatг cг unii dintr-оnєii se оndeletniceau cu pescuitul pe bгlюi, alюii cu cusutul pieilor єi facerea de corturi, iar alюii cu slujbe la vamг. Dar nici una din aceste оndeletniciri nu era atвt de оndemвnaticг spre filosofie, єi spre a оncredinюa pe cineva de a-єi оnchipui lucruri mari, єi mai cu seamг cвnd nu are pilde.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia V, p. 48)

 

,,… dacг propovгduirea nu a fost vestitг prin оnюelepciunea omeneascг, apoi aceasta nu este o оmpuюinare sau o micime a ei, ci оncг o mare podoabг єi o mare laudг. Aceasta tocmai cг o aratг a fi dumnezeiascг єi cг rгdгcinile ei le are de sus din ceruri.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VI, p. 56)

 

,,… nu le-ar fi venit оn minte apostolilor sг propovгduiascг ceea ce au propovгduit, dacг nu s-ar fi bucurat de harul Dumnezeiesc, єi cг fгrг de ajutorul harului nu numai cг nu ar fi izbutit, dar chiar nici nu s-ar fi gвndit la aєa ceva. Haideюi оncг єi astгzi sг ne оndreptгm cuvвntul tot la aceasta єi sг dovedim cг era cu neputinюг chiar a se gвndi la aceasta, dacг nu ar fi avut pe Hristos cu dвnєii; єi nu numai din pricinг cг se puneau cei slabi оmpotriva celor tari, cei puюini оmpotriva celor mulюi, cei sгraci оmpotriva celor bogaюi, cei proєti оmpotriva celor оnюelepюi, ci єi pentru cг se оmpotriveau unor mari prejudecгюi care stгpвneau cu mare tгrie pe oameni. Voi єtiюi cг nimic nu este atвt de puternic printre oameni ca tirania unor deprinderi vechi. Оncвt chiar de n-ar fi fost ei numai doisprezece, єi nici aєa de obiєnuiюi ca aceєtia, chiar de-ar fi fost pe atunci o altг lume, єi ei ar fi avut cu dвnєii mulюime nenumгratг, totuєi єi atunci ar fi fost greu un asemenea fapt, fiindcг cu aceia era obiєnuinюa care оi оndгrгtnicea (…) Nimic nu tulburг atвt de mult sufletul, chiar dacг ceea ce se face este ceva folositor, ca a i se pune оnainte оnnoiri єi ceva cu totul strгin de el, єi mai cu seamг atunci cвnd este vorba de slujba lui Dumnezeu єi de slava cuvenitг lui. Єi cвt de mare este puterea acestui fapt, eu vг voi face-o оnvederatг spunвnd mai dinainte aceea cг єi o altг greutate se mai adaogг faюг de Iudei. Оn adevгr, cu elinii le-a fost mult mai uєor a se lupta, fiindcг оn scurt timp le-au doborвt єi zeii, єi credinюele lor cele mincinoase, pe cвnd nu tot aєa s-a putut face єi cu Iudeii, єi nu tot aєa vorbeau cu dвnєii, cгci pe cвnd, pe de-o parte, multe din dogmele lor le desfiinюau, pe de altг parte porunceau a se оnchina lui Dumnezeu care a legiuit acele dogme. Ziceau, cu alte cuvinte, cг trebuie a cinsti pe legiuitor, єi оn acelaєi timp оnsг sг nu asculte de legea pusг de dвnsul, ca de pildг юinerea Sвmbetei, pгzirea tгierii оmprejur, aducerea jertfelor sau єi celelalte de acest fel. Оncвt nu numai obiceiul era o piedicг aici, ci єi faptul cг ei porunceau a se оnchina lui Dumnezeu, оn acelaєi timp оnsг porunceau єi a desfiinюa multe legi date de el.

Dar chiar єi printre Elini оncг era mare tirania obiєnuinюei, cгci deєi dupг zece ani numai – єi nu spun de un timp оndelungat – deєi un popor mic – nu spun de lumea оntreagг – totuєi apostolii s-au dus оn Elada, printre niєte oameni stгpвniюi de prejudecгюi puternice, aєa cг єi aici a fost grea оntoarcerea lor la Creєtinism. Cгci єi aici sofiєtii єi ritorii, pгrinюii єi bunicii єi strгbunicii lor, єi cei cu mult mai оnainte de aceєtia, cu toюii erau stгpвniюi de prejudecгюi єi de amгgire. Aєadar rгtгcirea era de obєte; єi pгmвntul, єi marea, єi munюii, єi vгile, єi toate neamurile varvarilor, єi toate obєtile Elinilor, єi оnюelepюii, єi proєtii, єi stгpвnitorii, єi stгpвniюii, єi femeile, єi bгrbaюii, єi cei tineri, єi cei bгtrвni, єi stгpвnii, єi robii, єi muncitorii de pгmвnt, єi meєteєugarii, єi cu un cuvвnt toюi cari locuiau prin cetгюi єi prin sate. Era firesc dar ca sг zicг catehumenii: Dar ce este aceasta? Oare toюi cвюi locuiesc pe pгmвnt au fost оnєelaюi? Oare au fost оnєelaюi єi sofiєtii, єi ritorii, єi filosofii, єi scriitorii cei din vremea de acum, ca єi cei mai dinainte, ca cei de pe lвngг Pitagora єi Platon, єi generalii, єi consulii, єi оmpгraюii, єi cetгюenii cei de demult ai cetгюilor, єi locuitorii, єi varvarii, єi elinii? Єi cei doisprezece pescari єi fгcгtori de corturi єi vameєi, oare sunt mai оnюelepюi decвt toюi? Єi cine ar putea sг sufere aceasta? Dar iatг cг nimeni nu a spus aєa, nici s-au gвndit mгcar sг facг astfel de оntrebгri, єi nici cг ar fi suferit sг le audг, ci cu toюii au cunoscut cг cei doisprezece au fost mai оnюelepюi decвt toюi, pentru care pe toюi i-au stгpвnit.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 73-74)

 

,,… dar apoi cвnd obiєnuinюa este єi оn dogme sau credinюe religioase, atunci se face єi mai puternicг, єi toate le-ar rгbda cineva mai uєor, afarг de cele atingгtoare de religie. Єi a fi ruєinaюi de cei mai proєti, precum єi a se crede cг ei au оnvгюat altceva оn locul celor ce єtiau, єi оncг оn adвnci bгtrвneюe, toate acestea erau de-ajuns de a-i оmpiedica оmpreunг cu obiceiul.

Єi pentru ce te minunezi cг se оntвmplг astfel de lucruri cu sufletul omului, cвnd obiєnuinюa are o mare putere єi asupra trupului chiar? Pe timpul apostolilor era єi o altг piedicг cu mult mai puternicг decвt cele spuse, aceea cг nu numai se schimbau niєte obiceiuri atвt de vechi єi оnrгdгcinate, ci оncг єi trecerea оn Creєtinism era оnsoюitг de primejdii – cгci nu treceau cum s-ar оntвmpla dintr-un obicei оn alt obicei, ci dintr-un obicei care avea multг liniєte, la niєte оmprejurгri care ameninюau primejdii la fiecare pas. Cгci ce nu aєtepta pe cel ce credea? De оndatг averea lui trebuia a fi ridicatг, el a fi alungat din patria lui єi a suferi cele mai mari rele, a fi urвt de toюi ca un duєman obєtesc atвt al casnicilor sгi, cвt єi al strгinilor. Оncвt chiar de ar fi fost chemaюi de la o оnnoire la un obicei, єi totuєi lucrul ar fi fost greu, dar atunci cвnd ei erau chemaюi de la un obicei vechi la o оnnoire єi cвnd li se mai adгogau єi atвtea rele, apoi poюi pricepe singur cвte piedici le stгteau оn faюг. Pe lвngг cele spuse, iarгєi nu puюinг piedicг mai era єi altceva, care le fгcea anevoioasг trecerea lor la Creєtinism. Оn adevгr, pe lвngг obicei єi pe lвngг primejdii, chiar єi poruncile date de apostoli erau cu mult mai grele, pe cвnd cele de care se depгrtau erau mai uєoare, єi plгcute оn acelaєi timp. Li se poruncea a pгrгsi curvia єi a оmbrгюiєa оnfrвnarea, erau chemaюi de la beюie la post aspru, de la rвs la lacrimi єi smerenie, de la lгcomie la lipsirea de averi, de la iubirea vieюii la morюi zilnice, de la liniєte la primejdii, ba оncг li se cerea cea mai de pe urmг strгєnicie оn toate aceste porunci. Єi mгscгriciunea, zice, єi vorba nebuneascг sг nu iasг din gura voastrг (Efes. 5, 4), iar acestea le spuneau apostolii acelora cari nimic alt nu єtiau decвt sг bea, sг se оmbuibe, celor ce la feluritele serbгri de-ale lor nu se tгvгleau decвt оn murdгrii, оn rвsuri єi оn comedii de tot felul. Оncвt cele vorbite lor, nu pentru cг erau adevгrate filosofii li se pгrea greu de оmplinit, ci pentru cг se spuneau unor oameni trгiюi оn dezmierdгri, оn vorbe nebuneєti, оn rвs єi comedii.

Cine dintr-acei care vieюuiau pe atunci auzind: Cela ce nu va lua crucea sa, єi sг vie dupг mine, nu este mie vrednic єi: Nu am venit sг pun pace, ci sabie, cг am venit sг despart pe om de tatгl sгu, єi pe fiicг de mama sa (Mt. 10, 38; 10, 34-35) nu ar fi amorюit? Cine auzind cг: Cela ce iubeєte pe tatг, sau pre mumг mai mult decвt pre mine, nu este vrednic mie (Mt. 10, 37) nu ar fi deznгdгjduit єi n-ar fi єovгit a intra оntr-o religie atвt de asprг? Єi cu toate acestea nici cг amorюeau єi nici cг fugeau auzind astfel de porunci, ci оncг alergau оn goanг, sгreau pe deasupra relelor єi sorbeau, aєa zicвnd, cele poruncite de apostoli. Cine auzind: Cг pentru tot graiul deєert vom da rгspuns (Mt. 12, 36) єi Cel ce se mвnie оn zadar, vinovat va fi judecгюii (Mt. 5, 22), єi: Tot cel ce cautг la femeie a o pofti pre ea, iatг cг a preacurvit cu dвnsa оn inima sa (Mt. 5, 28), nu ar fi fugit; єi pe cine nu ar fi оndepгrtat niєte astfel de porunci aspre? Єi cu toate acestea, toюi alergau єi mulюi chiar sгreau pe deasupra tuturor primejdiilor ce le stгteau оn cale!

Deci ce oare оi ajuta pe dвnєii? Oare nu se vгdeєte cг puterea celui propovгduit? Єi dacг n-ar fi fost aceasta, ci dacг ar fi fost cu totul dimpotrivг, єi dacг aceia ar fi fost оn locul apostolilor, iar apostolii ar fi fost оn locul lor, apoi oare ar fi fost atвt de uєor de a atrage pe aceia? Nu se poate spune una ca aceasta. Deci din toate acestea se vede lгmurit cг numai puterea Dumnezeiascг a fost care a fгcut totul. Cum de au convins ei pe cei seci єi nestatornici de a-єi lua o viaюг atвt de grea єi asprг?

Dar dacг poruncile apostolilor au fost de acest fel, sг vedem dacг nu cumva dogmele lor poate era atrгgгtoare. Оnsг tocmai aceasta era de-ajuns ca sг-i alunge pe necredincioєi, cгci ce spuneau propovгduitorii? Cг trebuie a se оnchina celui rгstignit, єi a crede drept Dumnezeu pe cel nгscut dintr-o femeie iudeucг. Єi cine ar fi crezut aceste vorbe, dacг nu ar fi mers оnainte puterea Dumnezeiascг? Cг el a fost rгstignit єi оngropat, cu toюii єtiau, dar cum cг a оnviat єi s-a ridicat la ceruri, afarг de apostoli nimeni altul nu l-a vгzut. Dar i-au stвrnit, zici tu, fгgгduinюele date de el, єi de la vuietul vorbelor au fost оnєelaюi. Оnsг tocmai aceasta dovedeєte, fгrг a mai avea оn vedere toate cele vorbite pвnг acum, cum cг cele ale noastre nu sunt оnєelгciune, fiindcг toate cele grele єi anevoioase de aici оєi au оnceputul, pe cвnd cele plгcute єi bune trebuia a fi fгgгduite dupг оnviere. Deci tocmai acest fapt, o zic din nou, aratг cг propovгduirea noastrг este Dumnezeiascг. Pentru cг ce nici unul dintre cei ce au crezut nu a spus: Nu mг apropii de aceastг credinюг, єi nici n-o pot suferi, fiindcг aici mг ameninюi cu cele grele єi anevoioase, pe cвnd pe cele bune єi plгcute mi le fгgгduieєti dupг оnviere. Єi de unde se poate оnvedera cг va fi оnviere? Cine dintre cei duєi acolo s-a оntors? Cine din cei ce zac оn morminte a оnviat? Cine ne-a spus despre acestea dupг ducerea lui de aici?

Оnsг nimic din acestea n-au cugetat, ci оєi puneau chiar єi sufletele lor pentru cel rгstignit. Deci tocmai acest fapt ne dovedeєte cг a fost al unei puteri mari, ca cei ce niciodatг nu auziserг, fгrг de veste sг se оncredinюeze pentru niєte fapte atвt de mari єi sг primeascг a suferi cele grele єi anevoioase, iar pe cele bune sг le aibг оn nгdejde. Dar dacг ei voiau sг amгgeascг lumea, apoi cu totul dimpotrivг ar fi fгcut, cгci ar fi putut sг tгgгduiascг aici pe cele bune, iar de cele rele ar fi tгcut cu desгvвrєire, fie ele de faюг, fie viitoare. Aєa fac cei ce оnєalг єi linguєesc; ei nu pun оnainte nimic greu, nimic dezgustгtor, ci toate cele potrivnice. Aceasta este adevгrata оnєelгciune. Оnsг, zici tu, prostia a fгcut pe mulюi sг creadг celor spuse. Ce zici? Cвnd erau оn credinюa Elinilor nu erau proєti, iar acum, cвnd au venit la credinюele noastre, s-au fгcut proєti? Deєi, de altfel, apostolii n-au luat єi nici cг au оncredinюat oameni dintr-o altг lume, єi deєi cei ce se оncredinюau stгpвneau cele ale Elinilor fгrг nici o primejdie, pe cвnd ale noastre le primeau cu primejdii multe. Deci dacг ei stгpвneau credinюele Elinilor оn puterea vreunei raюiuni sгnгtoase, єi trгind atвta timp оn acele credinюe, fireєte cг nu s-ar fi оndepгrtat de ele, єi chiar nu fгrг primejdii s-ar fi putut depгrta. Dar fiindcг au cunoscut din firea lucrurilor cг toate ale lor erau de rвs єi оnєelгtoare, apoi chiar fiind ameninюaюi cu morюile de tot felul, ei au fugit de cele binecunoscute єi au alergat la cele noi, fiindcг dogma religiei creєtine este dupг fire, pe cвnd a religiei Elinilor era оmpotriva firii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 74-76)

 

„ Dar zici tu, cei ce au crezut erau robi, femei, doici, moaєe єi fameni. Da, este foarte adevгrat, оnsг Biserica noastrг nu este alcгtuitг numai din aceєtia, єi aceasta este єtiut de toюi; dar dacг este alcгtuitг numai din aceєtia, apoi tocmai acest fapt face propovгduirea minunatг, cг astfel de dogme pe care Platon єi cei de pe lвngг dвnsul nici n-au putut mгcar sг le cugete оn mintea lor, fгrг de veste le-au putut da pescarii aceia, neamul cel mai necгrturar din lume, ca оncredinювnd pe alюii, aceєtia sг le primeascг. Dacг ei ar fi оncredinюat numai pe cei оnюelepюi, faptul nu ar fi fost atвt de minunat – dar acum, cвnd ei au adus la o filosofie atвt de оnaltг pe robi, pe doice, pe fameni єi i-au fгcut asemenea оngerilor, prin aceasta au dat cea mai mare dovadг de insuflare Dumnezeiascг. Dacг ei ar fi poruncit niscaiva lucruri obiєnuite, poate cг s-ar fi putut da ca dovadг de оncrederea gloatei micimea єi neоnsemnгtatea celor spuse de dвnєii; dar cвnd ei filosofau lucruri mari єi оnalte, covвrєind firea omeneascг, єi care aveau nevoie de-o cugetare оnaltг, apoi cu cвt vei arгta mai proєti pe cei ce au crezut, cu atвta vei arгta mai оnюelepюi єi mai plini de harul Sfвntului Duh pe cei ce i-au оncredinюat. Dar, zici tu, ei i-au оncredinюat prin mгrimea fгgгduinюelor. Apoi tocmai de acest fapt tu nu te minunezi? Cum adicг au putut ei оncredinюa pe oameni sг aєtepte dupг moarte rгsplatг єi cununi? Eu tocmai de aceasta mг minunez mai mult. Dar єi aceasta, zici, vine tot din prostie. Єi ce prostie este aci, spune-mi? Cг sufletul este nemuritor, cг dupг durerea noastrг de aci ne vom оnfгюiєa оnaintea judeюului celui nemitarnic, єi cг vom da seama de vorbe, єi de fapte, єi de gвnduri оnaintea lui Dumnezeu, carele єtie єi cele ascunse, єi care va pedepsi pe cei rгi, iar pe cei buni оi va оncununa? Toate acestea nu sunt izvorвte din prostie, ci din cea mai оnaltг filosofie, iar cele potrivnice acestora sunt urmarea prostiei. A dispreюui cele de aici єi a crede virtutea ca ceva mare; a nu cгuta rгsplata faptelor aici, ci a оntinde mai departe nгdejdea; a avea un suflet atвt de puternic єi credincios, оncвt nimic din relele de faюг sг nu-l poatг оmpiedica оn nгdejdile viitoare; apoi оn toate acestea cвtг filosofie oare nu este?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp.76-77)

 

,,Este oare firesc ca cei slabi sг fie biruiюi de cei tari, sau dimpotrivг? Este oare firesc ca sг fie ascultaюi cei ce grгiesc cele mai grele, sau cei ce grгiesc cele mai uєoare? Este oare firesc a asculta de cei ce atrag pe alюii cu primejdii, sau de cei ce-i atrag cu toatг оngгduinюa? De cei ce aduc оnnoiri, sau de cei ce юin cu оndгrгtnicie la obiceiul vechi? De cei ce-i cгlгuzesc pe calea cea asprг, sau de cei ce-i cгlгuzesc pe calea cea uєoarг єi lesnicioasг? De cei ce se depгrteazг de cele pгrinteєti, sau de cei ce nu legiuiesc pe cele strгine? De cei ce fгgгduiesc dupг ducerea de aici toate cele bune єi plгcute, sau de cei ce linguєesc cele ale vieюii de faюг? Este oare firesc ca cei mulюi sг asculte de cei puюini, sau cei puюini sг se plece celor mulюi? Dar, zici tu, єi voi fгgгduiюi оn viaюa aceasta. Єi ce anume fгgгduim noi? Iertarea pгcatelor єi baia naєterii din nou (botezul). Dar єi botezul оєi are оnrвurirea cea mai mare tot оn vremurile viitoare, pentru care єi strigг Pavel zicвnd: Cг aюi murit, єi viaюa voastrг este ascunsг cu Hristos оn Dumnezeu. Cвnd se va arгta Hristos, viaюa voastrг, atunci єi voi cu dвnsul оmpreunг vг veюi arгta оntru slavг (Col. 3, 3-4). Dacг оnsг chiar єi aici оєi are bunгtгюile sale, dupг cum єi are, apoi chiar єi acest fapt este foarte minunat, cгci apostolii au putut оncredinюa pe cei ce sгvвrєiserг mii de rele, ca nimeni altul, cг se vor curгюi de toate acele rele єi nu vor mai da nici un rгspuns pentru greєalele lor. Оncвt chiar pentru aceasta, mai cu seamг, trebuie a ne minuna, cг ei au оncredinюat pe niєte oameni varvari a primi o astfel de credinюг єi a avea nгdejdi bune pentru cele viitoare, єi dupг ce au lepгdat greutatea pгcatelor ce o purtau cu dвnєii mai оnainte, apoi cu multг bunгvoinюг s-au dedat ostenelilor єi necazurilor viitoare pentru sгvвrєirea faptelor bune. La nimic din cele simюite nu se mai gвndeau, ci se fгceau mai presus de toate cele trupeєti, primind darurile cele duhovniceєti. Єi Persul ca єi Sarmatul, Maurul[77] ca єi Indianul, cu toюii au cunoscut de оndatг jertfa єi curгюirea sufletului, puterea єi iubirea de oameni cea negrгitг a lui Dumnezeu, filosofia credinюei, insuflarea Sfвntului Duh, оnvierea trupurilor єi dogmele vieюii veєnice. Pe toate aceste neamuri varvare єi pe multe altele, pescarii aceia aducвndu-le la tainele Creєtinismului prin botez, le-au оncredinюat a filosofa.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VII, pp. 78-79)

 

„Sг ne minunгm dar de puterea lui Dumnezeu, sг o admirгm єi sг i ne оn­chinгm. Sг оntrebгm pe iudei, sг оntrebгm pe elini, cine anume a оncredinюat оntreaga lume de a se depгrta de obiceiurile pгrinteєti єi a-єi schimba viaюa? Oare pescarul, sau fгcгtorul de corturi? Oare vameєul, sau cel neоnvгюat єi prost? Єi cum s-ar putea oare aceasta, dacг nu ar fi fost la mijloc puterea dumnezeiascг, care toate le-a izbutit prin aceia? Dar єi dacг grгiau, оn ce anume оi оncredinюau? Botezaюi-vг, ziceau, оn numele Celui rгstignit. (…) dвnєii propovгduind єi spunвnd asemenea lucruri оi оncredinюau cг nu sunt dumnezei, deєi ascultгtorii lor credeau оn asemenea zei єi erau predaюi lor de la strгmoєi, iar Cel rгstignit, Hristos pe toюi оi atrгgea la Sine. Deєi, dacг poate era єtiut de toюi cг El a fost rгstignit єi оngropat, totuєi cг a оnviat din morюi nimeni nu єtia, fгrг numai puюini dintre dвnєii. Cu toate acestea оnsг, єi оn aceasta au оncredinюat pe cei ce nu vгzuserг; єi оncг i-au оncredinюat nu numai cг a оnviat, ci cг S-a оnгlюat єi la ceruri, єi cг va veni sг judece viii єi morюii.

Dar oare de unde venea оncrederea оn asemenea vorbe, spune-mi? De ni­cгieri altundeva, fгrг numai de la puterea lui Dumnezeu. Cгci mai оntвi de toate оnsгєi оnnoirea stг ca piedicг tuturor - dar cвnd оncг cineva оnnoieєte atвt de multe, apoi atunci lucrul se face єi mai supгrгtor - cвnd rгstoarnг temeliile unei vechi deprinderi, cвnd prгbuєeєte legi оnrгdгcinate. Pe lвngг toate aces­tea, nici chiar propovгduitorii nu pгreau tocmai vrednici de credinюг, pentru cг se trгgeau dintr-un neam urвt de toюi єi pentru cг erau fricoєi єi necгrturari.

Cum deci de au strгbгtut ei lumea оntreagг? Cum de v-au оncredinюat pe voi єi pe strгmoєii voєtri, care se pгrea cг filosofau, єi i-au biruit оmpreunг cu zeii lor? Oare nu este vгdit cг de acolo, cг aveau cu dвnєii pe Dumnezeu? Cгci toate acestea nu sunt doar izbвnzi de-ale puterii omeneєti, ci ale puterii celei dumnezeieєti єi negrгite. Nu, zici tu, ci a puterii fermecгtoreєti. Dar atunci trebuia a mai spori оncг puterea dracilor єi a se оntinde оncг mai mult оnchina­rea idolilor. Deci dar cum de au fost rгsturnate toate acestea єi prгbuєite, iar cele ale noastre cu totul dimpotrivг, cгci au luat locul acelora? Aєa cг єi de aici se vгdeєte cг cele petrecute erau dupг voia lui Dumnezeu єi cг nu numai prin propovгduire, ci єi prin оnsгєi viaюa acelor propovгduitori. Cum de s-a rгspвndit pe оntregul pгmвnt o feciorie atвt de оntinsг? Cum dispreюul averilor, al vieюii єi al tuturor celorlalte? Cгci fermecгtorii єi cei vicleni nimic din aces­tea nu ar fi putut face, ci cu totul dimpotrivг. Aceєtia оnsг ne-au оnvгюat viaюa оngerilor, єi nu numai cг ne-au оnvгюat, ci єi dвnєii au lucrat-o, єi оn юara noas­trг, єi оn югrile barbarilor, єi chiar la marginile pгmвntului. De unde se vгdeєte cг pe toate le-a sгvвrєit numai puterea lui Hristos, care pretutindeni strгluceє­te єi care lumineazг cugetele oamenilor mai iute decвt orice fulger.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VIII, pp. 91-92)

 

„Trei lucruri a оntrebuinюat apostolul Pavel оn predicг єi anume: bunгvoinюг fierbinte єi mare curaj оn primejdii, adicг spirit gata de a suferi orice, pricepere єi оnюelepciune – cгci nu era deajuns numai de a fi dispreюuitor de primejdii -, puterea duhului, єi viaюa neprihгnitг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia VI, p. 57)

 

„Petru єi Pavel au primit Duhul Sfвnt єi au strгbгtut lumea оntreagг, ca sг izbгveascг pe pгcгtoєi de fгrгdelegi, sг-i оndrepte pe ologi, sг-i оmbrace pe cei goi, sг-i оnvieze pe cei morюi, sг-i curгюeascг pe cei leproєi, sг-i scoatг pe diavoli, sг-i nimiceascг pe demoni. L-au propovгduit pe Dumnezeu, au оntemeiat Biserica, au distrus templele, au ridicat altare, au оnrгdгcinat virtutea, au alungat rгutatea, iar pe oameni i-au fгcut оngeri.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 48)

 

„David aratг apoi єi chipul puterii lor (al Apostolilor – n.n.), zicвnd: Domnul va da cuvвnt cu putere multг celor ce binevestesc (Ps., 67, 12). Apostolii n-au biruit оnvвrtind arme, nici cheltuind bani; n-au biruit nici prin tгria trupului, nici prin mulюimea oєtirilor єi nici prin altceva asemгnгtor, ci numai prin cuvвnt; prin cuvгntul acela ce are putere multг, facerea de minuni. Aєa au biruit lumea! Predicвnd pe Cel rгstignit єi fгcвnd minuni. De aceea zice Profetul: Domnul va da cuvвnt cu putere multг celor ce binevestesc. Prin aceste cuvinte vorbeєte despre minuni. Putere negrгitг a fost ca pescarul, vameєul єi fгcгtorul de corturi, printr-o simplг poruncг, sг оnvie morюii, sг izgoneascг demonul, sг alunge moartea, sг punг frвu limbii filosofilor, sг coasг gurile retorilor, sг-i biruie pe оmpгraюi, pe domnitori, pe barbari, pe eleni, sг punг stгpвnire pe tot neamul omenesc. Єi bine a grгit Profetul! Cгci pe toate acestea le-au sгvвrєit cu acel cuvвnt єi cu multг putere au schimbat pe morюi оn vii, pe pгcгtoєi оn drepюi, pe orbi оn oameni cu vedere, izgonind bolile din trup єi rгutгюile din suflet.

De unde le-a venit lor puterea aceasta? De la Duhul Sfвnt! Iar aceasta se vede din urmгtoarele: Erau plini de Duhul (Fapte 2, 4), spune Scriptura”. (Cгtre iudei, 5, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 209-210)

 

„-Dar cum i-au atras Apostolii pe toюi aceєtia?, m-ar putea оntreba cineva. Cum i-au convins pe scit, pe indian, pe sarmat єi pe trac, cвnd nu єtiau decвt o singurг limbг, pe cea iudaicг?

-Au luat din darul Duhului harul grгirii оn multe limbi. Єi aceasta оn ceea ce priveєte neamurile; cвt despre Israel, darul limbilor. Єi cг nici darul acesta nu i-a atras pe iudei, ascultг cг o aratг Profetul, zicвnd: Оn alte limbi єi cu alte buze voi grгi poporului acestuia, єi nici aєa nu Mг vor asculta, zice Domnul (Is., 28, 11). Poюi gгsi cuvinte mai lгmurite decвt acestea?

Iudeii nu veneau sг creadг, pe cвnd neamurile aveau sг alerge. Єi acest lucru s-a spus mai dinainte”. (Cгtre iudei, 7, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 213)

 

„Apostolii au zidit totuєi atвtea Biserici pe tot оntinsul lumii, deєi erau tгiaюi bucгюi, оnlгnюuiюi, prigoniюi, fugгriюi, lipsiюi de averi, biciuiюi, junghiaюi, arєi, оnecaюi, єi ei єi ucenicii lor. Єi n-au zidit aceste Biserici din pietre, ci din suflete єi din voinюe, lucru cu mult mai anevoios decвt zidirea din pietre. Nu-i acelaєi lucru sг оntocmeєti un zid єi sг оndupleci un suflet sг se schimbe, dupг ce atвta vreme a fost оnnebunit de diavoli, sг se оndepгrteze de nebunia aceea єi sг vinг la o atвt de mare curгюie sufleteascг єi trupeascг. Cu toate acestea, goi fiind, neоncгlюaюi єi cu o singurг hainг pe ei, au putut sг strгbatг оntreaga lume”. (Cгtre iudei, 14, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 232)

 

,,Aceasta-i cea mai mare minune, cel mai mare semn, cг niєte oameni sгraci, niєte sгrmani, niєte oameni de dispreюuit, niєte neоnvгюaюi, niєte oameni de rвnd єi de nimica, doisprezece la numгr, au atras la ei, fгrг minuni, atвtea oraєe єi neamuri єi popoare єi оmpгraюi єi tirani єi filosofi єi retori, оntr-un cuvвnt, оntreg pгmвntul.” (Cuvвnt despre pricina pentru care se citesc Faptele Apostolilor оn timpul Rusaliilor (La оnceputul Faptelor apostolilor – IV), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 362)

 

„Vedeюi, la porunca lui Iisus Hristos, aceєti doisprezece oameni, aceєti doisprezece sгraci, necunoscuюi, dispreюuiюi, bгtuюi cu vergi, condamnaюi, оnchiєi, traєi la chinuri, priviюi-i оmpгrюindu-єi lumea pentru a o cuceri! Єi ei au cucerit-o! Uimitoare va fi victoria a doisprezece oameni goi єi fгrг arme (…) Dumnezeu era acolo, Dumnezeu transforma forюele lumii оn slгbiciune єi slгbiciunea apostolilor оn forюг de neоnvins. Mгreюia Sa strгlucea оn aceastг transformare minunatг!” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 10)

 

„Iisus Hristos trгieєte оn Biserica Sa. Єi ce viaюг! Ce forюг! Cu ce putere! Cum trгieєte El оn оntemeietorii acestei Biserici! Оn cursul vieюii Sale de patimг єi moarte ucenicii Sгi erau slabi, ezitau, fricoєi. Dupг moartea Sa, iatг-i transfiguraюi. Atunci cвnd totul ar fi trebuit sг-i dezamгgeascг, sг-i оntristeze, sг-i risipeascг, ei apar deodatг hotгrвюi sг оntreprindг cucerirea lumii.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 52)