APOSTOLII (despre Sfвntul Apostol Petru)

 

„Petru era оnconjurat de mulюimi єi umbra lui alunga bolile, оi оndepгrta pe diavoli єi-i оnvia pe morюi. Acesta a оnconjurat lumea, tгind buruienile necredinюei єi semгnвnd seminюele evlaviei cu plugul cel mai bun, plugul оnvгюгturii. Єi la cine a venit? La traci, la sciюi, la inzi, la mauri, la sardinieni, la goюi, la fiarele sгlbatice, єi i-a schimbat pe toюi.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 49)

 

,,Petru, verhovnicul cetei apostolilor, gura ucenicilor, stвlpul Bisericii, tгria credinюei, temelia mгrturisirii, pescarul lumii, cel a ridicat neamul nostru din adвncul rгtгcirii la cer, cel ce totdeauna fremгta de оnsufleюire єi оndrгznire, dar, mai bine spus, mai mult de dragoste decвt de оndrгznire.” (Cuvвnt la pilda celui ce datora zece mii de talanюi, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 227)

APOSTOLII (dupг moartea lor au fost mai cinstiюi decвt оmpгraюii)

 

„Cei duєi єi purtaюi de colo-colo, cei dispreюuiюi, cei оnlгnюuiюi, cei ce-au suferit nenumгrate chinuri au ajuns dupг moartea lor mai cinstiюi decвt оmpгraюii. Єi ca sг afli cum, uitг-te la cele ce spun. Оn Roma, cetatea cea prea оmpгrгteascг, оmpгraюii, voievozii єi generalii pгrгsesc totul єi aleargг la mormintele pescarului єi fгcгtorului de corturi, iar оn Constantinopole cei cu coroane pe cap au socotit cг este o fericire sг le fie оngropate trupurile lor nu alгturi de apostoli, ci afarг, оn pridvoarele bisericii lor. Оmpгraюii au ajuns deci portari la pescari, nu le este ruєine cu moartea lor; dimpotrivг, se оmpodobesc cu ea; єi nu numai ei, ci єi urmaєii lor”. (Cгtre iudei, 9, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 219)

ASCEZA

 

„Bine este єi ceea ce faceюi acum, adicг bune sunt єi postul, єi culcarea jos pe pгmвnt, єi cenuєa pe cap, оnsг cвnd celelalte (virtuюile sufleteєti – n.n.) nu sunt de faюг, nici un folos nu aveюi din acestea.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IV, p. 54)

 

„Pentru ca sг afli cг bogгюia nu este nimic, nici sгnгtatea, nici slava, eu оюi voi arгta pe mulюi care puteau sг se оmbogгюeascг єi totuєi nu s-au оmbogгюit, care puteau sг fie sгnгtoєi, єi cu toate acestea єi-au slгbit trupurile lor prin nevoinюe, care puteau sг se bucure de slavг, єi totuєi se strгduiesc sг fie dispreюuiюi.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia I, p. 24)

 

„ Cгci deprinderea trupeascг la puюin foloseєte (4, 8). Unii zic cг aceste cuvinte sunt spuse pentru gimnastica trupeascг. Sг nu оnюelegeюi aceasta! Nu pentru exerciюiul trupului vorbeєte el aici, ci pentru al sufletului, pentru gimnastica duhovniceascг. Cгci dacг ar fi trupeascг, desigur cг l-ar hrгni pe trup; dar cвnd оl topeєte aєa-zicвnd, cвnd оl subюiazг єi cвnd оl slгbeєte de tot, nu mai este atunci gimnasticг trupeascг. Aєadar, el nu vorbeєte aici de exerciюiul trupesc, ci de cel sufletesc, de care avem nevoie. Gimnastica aceea nu are folos, ci doar numai cг a folosit cu ceva trupului, оn timp ce exercitarea оn evlavie, sau dupг cum zice apostolul obiєnuinюa spre dreapta-credinюг ne aduce folos єi aici єi оn viaюa viitoare.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XII-a, p. 125)

 

,,… trebuie sг ne deprindem оn fiecare zi cu postul, cu traiul aspru, cu hrana ieftinг, cu masa simplг, alungвnd din toatг viaюa noastrг luxul. Altfel, nu este cu putinюг sг bineplгcem lui Dumnezeu.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 90)

ASCEZA (folosul)

 

,,Plгcut lucru este a vedea pe acei ce-єi chinuiesc trupul, оl strвmtoreazг єi suferг mii de necazuri, fiindcг aceєtia se vor оnvrednici de acele bunгtгюi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLII, p. 457)

ATEISMUL

 

„... necredinюa care nu este urmatг de pocгinюг este ea оnsгєi un chin: cгci a fi оn afarг de luminг, este оn sine un mare chin.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXVIII, 1, p. 131)

 

„Dupг cum a crede este dovada unui suflet оnalt єi оnюelept, tot astfel cel ce nu crede dг dovadг de un suflet lipsit de bunul simю, iraюional єi coborвt оn rвndul dobitoacelor.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 140)

 

„Cгci dacг оnceputul оnюelepciunii este frica de Dumnezeu, evident cг оnceputul nebuniei este a nu cunoaєte pe Dumnezeu. Deci dacг a cunoaєte pe Domnul este оnюelepciune, iar a nu-L cunoaєte nebunie, atunci a nu-L cunoaєte provine din оngвmfare єi mвndrie diavoleascг; pentru cг оnceputul mвndriei este a nu cunoaєte pe Domnul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, p. 403)

 

,,… sг nu оnvinovгюeascг nimeni pe Dumnezeu. Nu din partea celui ce cheamг se оntвmplг a nu crede, ci din partea celor ce fug cвnd sunt chemaюi. Darг, zici tu, trebuia ca єi fгrг voia lor sг-i tragг la sine. Sг nu fie! El nu sileєte pe nimeni, cгci cine oare, chemвnd la cinste, la cununi, ospeюe єi serbгri, trage la sine pe cei chemaюi, legaюi єi fгrг voia lor? Nici unul nu face aєa, cгci un asemenea fapt este al celui ce batjocoreєte. Dumnezeu trimite fгrг voie оn gheena, оnsг оn Оmpгrгюia Cerurilor cheamг pe cei ce vor. Оn focul cel veєnic el trimite pe pгcгtoєi legaюi єi vгicгrindu-se, оnsг cвnd este vorba de miile de bunгtгюi, nu aєa; fiindcг dacг firea celor buni nu este aєa оncвt ei sг alerge spre ele de bunгvoie єi sг cunoascг harul cel mare, apoi atunci sila оntrebuinюatг cu oamenii defaimг оnseєi acele bunгtгюi, Dar pentru ce, zici tu, nu voiesc oamenii aceste bunгtгюi єi nu aleargг dupг ele? Din pricina neputinюei sau, mai bine zis, din pricina slгbiciunii lor. Єi pentru ce atunci nu vindecг slгbiciunea lor? Dar cum єi оn ce fel trebuia sг vindece aceastг slгbiciune? Oare n-a fгcut el fгptura оntreagг, care оnvaюг pe om єi-i aratг puterea єi iubirea de oameni a lui Dumnezeu? Cerurile, zice, spun slava lui Dumnezeu (Ps. 18, 2). Oare nu a trimis єi pe Proroci? Nu i-a cinstit? Nu a fгcut cu dвnєii minuni? Nu le-a dat lege scrisг єi lege fireascг? Nu a trimis єi pe Fiul sгu? Nu le-a trimis єi pe apostoli? Nu a fгcut cu dвnєii semne? Nu i-a ameninюat cu gheena? Nu le-a fгgгduit Оmpгrгюia Cerurilor? Nu оn fiecare zi rгsare soarele sгu peste cei buni єi peste cei rгi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atвt de uєoare єi lesne de оmplinit, оncвt mulюi covвrєesc poruncile lui prin prisosinюa filosofiei lor? Ce trebuia sг facг viei sale, єi n-a fгcut? (Is. 5, 4). Darг, zici tu, pentru ce nu ne-a insuflat оn chip firesc cunoaєterea єi virtutea? Deci cine zice acestea, Elinul sau Creєtinul? Amвndoi o zic, оnsг nu pentru aceleaєi lucruri, ci unul se ceartг pentru cunoaєtere, iar celгlalt pentru viaюг. Aєadar, noi vom vorbi mai оntвi cгtre Creєtin, cгci nu atвt оmi este vorba de mгdularele dinafarг, pe cвt de ale noastre proprii.

Deci ce zice Creєtinul? Trebuia, zice, ca sг ne insufle оnsгєi cunoaєterea virtuюii. Dar ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, cгci de nu ne-ar fi insuflat-o, cum am putea cunoaєte cele vrednice de fгcut, cum єi cele ce nu trebuia a le face? De unde atunci єi pentru ce sunt legile єi judecгюile? Deci el ne-a insuflat aceastг cunoaєtere, sau mai bine zicвnd, nu atвt cunoaєterea, pe cвt оnsгєi fapta. Dar pentru ce atunci ar trebui ca sг primeєti rгsplata, dacг totul ar fi al lui Dumnezeu? Cгci, spune-mi, rogu-te, oare Dumnezeu te pedepseєte la fel cu Elinul, pгcгtuind? Nicidecum, cгci tu ai cu tine libertatea izvorвtг din cunoaєtere. Dar ce? Dacг юi-ar spune cineva acum cг єi tu, єi Elinul vг veюi оnvrednici aceloraєi bunгtгюi pentru cunoaєtere, oare nu te-ai neliniєti? Eu cred cг da, cгci ai zice cг Elinul, putвnd afla cunoaєterea prin sine, n-a voit totuєi sг o afle. Єi dacг єi el ar zice cг Dumnezeu trebuia sг insufle оn noi cunoaєterea оn chip firesc, oare nu ai rвde єi nu ai spune Dar pentru ce n-ai cгutat-o? Pentru ce nu te-ai silit ca sг o afli, precum am aflat-o eu? - єi ai sta cu multг оndrгznealг оmpotriva lui, spunвndu-i cг este cea mai de pe urmг prostie a оnvinovгюi pe Dumnezeu cг nu ne-a insuflat єi cunoaєterea odatг cu firea. Acestea le-ai zice fiindcг tu singur cercetвnd, ai cгpгtat cunoaєterea, єi tot aєa ai putea izbuti sг capeюi o viaюг curatг, dacг nu ai ispiti єi nu ai cere totul; dar fiindcг te оngreuiezi spre fapta bunг, pentru aceea єi pui оnainte astfel de vorbe prosteєti. Cum ar fi putut sг facг ca binele sг fie silit, adicг оndeplinit prin silг? Dar atunci ne-ar fi tгgгduit virtutea multe dintre dobitoacele necuvвntгtoare, fiindcг multe dintre ele sunt mai cumpгtate оn viaюг decвt noi. Darг, zici tu, aє fi voit mai bine sг fiu bun din silг єi sг fiu lipsit de orice platг, decвt sг fiu rгu prin dorirea єi voirea mea, єi apoi sг mг osвndesc єi sг mг pedepsesc. Оnsг niciodatг binele nu este silit, єi nici cг s-a auzit vreodatг cг sila este mama binelui. Dacг nu єtii ce trebuie sг faci, aratг, єi atunci vom spune ce trebuie; dar dacг cunoєti singur cг desfrвnarea, de pildг, este un lucru rгu, pentru ce atunci nu fugi de rгu? Nu pot, zici tu. Оnsг te vor оnvinui єi-юi vor оnchide gura alюii cari au izbutit a face cele mai mari fapte. Tu poate avвnd єi femeie nu te оnfrвnezi, pe cвnd un altul єi fгrг femeie оєi pгstreazг оntreaga-cugetare. Deci ce cuvвnt de оndreptгюire vei avea, nepгzind mгsura cumpгtгrii, pe cвnd acela sare peste primejdie? Nu sunt aєa, zici tu, din pricina firii trupului, єi nu din pricina voirii. Nu eєti aєa fiindcг nu voieєti, єi nu cг n-ai putea.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia II, pp. 18-19)

 

„Єi cad din credinюг aceia care aєteaptг totul de la cugetul lor. Cгci, оntr-adevгr, cugetul omului nufragiazг deseori, оn timp ce credinюa lui оi serveєte ca o corabie sigurг. Deci cei ce se depгrteazг de credinюг vor naufragia.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 62)

 

„Cel ce naufragiazг este lipsit єi pustiu de toate, cгci cel ce cade din credinюг nu mai are nimic pe lвngг sine, nu are de ce sг se agaюe. El nu are o viaюг corectг, prin care sг cвєtige ceva de acolo, cгci dacг este stricat capul, ce folos mai are restul trupului? Cгci dacг nu este nimic credinюг fгrг viaюг, cu atвt mai mult viaюг fгrг credinюг. Dacг Dumnezeu dispreюuieєte cele ale Sale pentru noi, apoi cu atвt mai mult єi noi trebuie sг dispreюuim cele ale noastre pentru El. Cвnd cineva cade din credinюг, nicгieri nu stг, ci se scaldг оn toate pгrюile pвnг se scufundг de-a binelea.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 62)

 

„Precum necredinюa zгmisleєte o viaюг stricatг, tot aєa єi sufletul dispreюuieєte, cвnd ajunge оn adвncimea relelor, iar dispreюuind, nu primeєte de a crede, ca sг scape de fricг, dupг cum zice: Cг au zis: nu va vedea, nici va pricepe Dumnezeul lui Iacob, єi iarгєi: Limba noastrг o vom mгri, buzele noastre la noi sunt, cine este nouг Domn? єi iarгєi: Pentru ce a mвniat necredinciosul pe Dumnezeu? Єi iarгєi: Zis-a cel ne­bun оntru inima sa: nu este Dumnezeu, stricatu-sau єi urвюi s-au fгcut оntru meєteєugiri, єi iarгєi: Nu este frica lui Dumnezeu оnaintea ochilor lui, cг a viclenit оnaintea lui, ca sг afle fгrгdelegea lui єi sг urascг (Ps., 93, 7; 11, 5; 9, 34; 13, 1; 35, 2. 3). Chiar єi Christos spune aceasta, zicвnd: Tot cel ce lucreazг rгul, urгєte lumina, єi nu vine la luminг (Ioan 3, 20).” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia VI, p. 114)

 

,,Sг-i оntrebгm pe cei care tгgгduiesc pronia lui Dumnezeu: Este Dumnezeu? Dacг vor spune cг nu este, nici sг nu le mai rгspundem. Dupг cum nu meritг sг rгspunzi nebunilor, tot aєa nici celor care spun cг nu este Dumnezeu.” (Despre mгrginita putere a diavolului, omilia I, 8, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 26)

 

,,Dupг cum noi cвєtigгm din douг pгrюi, tot aєa necredinciosul este vгtгmat din douг pгrюi: єi prin aceea cг are sг fie pedepsit mai tвrziu, din pricinг cг nu crede оn оnviere, єi prin aceea cг a cгzut doborвt de necazurile de aici, din pricinг cг nu aєteaptг dupг acestea nimic bun.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul V, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 117)

 

„Copacul necredinюei este plantat de curiozitatea cea rea a gвndului, este udat ele orgoliu єi este оngrгєat de patima ambiюiei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 361)

 

„Sг оntrebгm pe cei ce vorbesc оmpotrivг: Oare este Dumnezeu? Єi de vor zice cг nu este, nici sг nu le rгspundem. Cгci precum celor nebuni nu li se cuvine a le rгspunde, aєa nici celor ce zic cг nu este Dumnezeu.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 33-34)

 

„Vai de cel fгrг credinюг, cг se va da la оngeri nemilostivi! Vai de cel ce nu se pocгieєte cг la adevгrat Judecгtor va merge!” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 127)

 

„Оnsг ce va deveni nefericitul care dispreюuieєte, care-єi rвde, care refuzг cu neruєinare sг creadг? Vai! Acest nefericit este pierdut. El refuzг toatг mвntuirea, el respinge orice nгdejde, el se aratг nedemn de orice iertare. Cine nu crede, este judecat. El este pierdut, chiar оnainte de venirea dreptгюii; el este pierdut оn plinul ocean de milг; el este pierdut pentru cг nu vrea mвntuirea pe care i-o prezintг Dumnezeu, єi de la sine оnsuєi el se aruncг оntr-o pierzare fгrг remediu.

Cum vom putea noi explica o nebunie atвt de mare єi sг gгsim cauza unei nemulюumiri atвt de monstruoase?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 155)

 

„Ce-i trebuie necredinciosului mai оnvвrtoєat pentru a-1 forюa sг primeascг, cг adevгrurile noastre de credinюг au o siguranюг absolutг? Trebuie a-i arгta lui cг originea lor este divinг, cг Dumnezeu оnsuєi a venit sг le vesteascг оn lume; cг Iisus Hristos care le predicг este cu adevгrat Fiul lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 162)

 

„Оntre dereglarea vieюii єi necredinюг existг legгturile cele mai strвnse. Viciul are nevoie sг nu creadг оn nimic. Lui nu-i trebuie nici Dumnezeu, nici suflet, nici destin veєnic, nici Providenюг. El nu оmpгrгteєte оn pace decвt pe ruinele acestor dogme mari.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 163)

 

„Cei lipsiюi de credinюг nu sunt оntr-o stare mai bunг decвt cei care locuiesc оn оntuneric; ci, dupг cum cei din оntuneric se izbesc de pereюi, se lovesc de cei cu care se оntвlnesc, cad оn gropi єi оn prгpгstii, єi nu le sunt de nici un folos ochii pentru cг nu au lumina care sг-i оndrume, tot aєa єi cei lipsiюi de credinюг se lovesc unii de alюii, se izbesc de ziduri єi, la urmг, se prгvгlesc singuri оn prгpastia pierzaniei.

Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudг cu оnюelepciunea lumeascг, cei care se fгlesc cu barba lor, cu mantaua єi cu toiagul lor de filosofi. Dupг cuvвntгri lungi, єi adesea repetate, nu vгd pietrele aєezate dinaintea ochilor; cг, dacг ar vedea оn ele pietre, nu le-ar socoti dum­nezei! Se izbesc unii de alюii єi se cufundг оn cea mai adвncг prгpastie a necredinюei, nu din altг pricinг, ci pentru cг оncredinюeazг raюiunii rezolvarea tuturor problemelor. Aceasta a arгtat-o Pavel prin cuvintele: Au rгtгcit оn cugetгrile lor єi s-a оntunecat inima lor cea neоnюelegгtoare; zicвnd cг sunt оnюelepюi au ajuns nebuni (Rom., 1, 21-22). Apoi, ca sг dovedeascг оntunecimea єi nebunia lor, a adгugat: Єi au schimbat slava Dumnezeului Celui nestricгcios оn asemг­narea chipului omului celui stricгcios єi al pгsгrilor єi al celor cu patru picioare єi al tвrвtoarelor (Rom., 1, 23). Dar cвnd a venit credinюa, ea a оmprгєtiat tot acest оntuneric din sufle­tul celui ce a primit-o.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi la <<Crezut-am, pentru aceea am grгit... >>, 2-3, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 268-269)