PREOЮIA (sfaturi pentru preoюi)

 

„Cг nu se cade doar a certa, nici doar a mвngвia, ci, оmbinвnd certarea cu mвngвierea, desгvвrєit sг lucrгm folosul: cг dacг totdeauna voi certa, mai neruєinaюi оi voi face; iar dacг totdeauna voi mвngвia, оi voi face mai leneєi. De aceea єi doctorii nu taie doar, ci єi leagг rгnile; nu pun оntotdeauna leacuri aspre, ci adeseori єi plгcute, prin cele dintвi curгюind de putreziciune, iar prin acestea de pe urmг alinвnd durerea pricinuitг de cele dinainte.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 119)

 

 

,,Cг dacг noi suntem luminг, єi aluat, єi luminгtori, єi sarea pгmвntului, apoi atunci trebuie a lumina pe alюii, iar nu a-i оntuneca, a-i юine strвnєi, iar nu a-i dezlega, a trage cгtre noi pe necredincioєi, iar nu a-i lua la goanг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXV, p. 261)

 

„Dascгlii mai ales au nevoie de o mai mare milг.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia I, p. 17)

 

„... sг nu luгm ca nedemne sfгtuirile celor mai mari decвt noi, chiar de am fi єi dascгli, cгci dacг Timotei – de care noi toюi nu suntem vrednici de asemгnare – primeєte porunci, єi оnvгюгturi, fiind єi el оn rвndul dascгlilor, apoi cu atвt mai mult noi.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 61)

 

,,Mai rгu decвt egiptenii єi decвt Faraon s-au purtat cu el tot timpul cei conduєi de el, poporul care primise nenumгrate bunгtгюi. Mai оntвi, l-au atacat pricinuindu-i mari supгrгri; au cerut sг le dea carnea pe care o mвncau оn Egipt (Ieєirea 16, 3); nu erau mulюumiюi cu cele pe care le aveau, ci le doreau pe cele din timpul robiei. Iar acest lucru оl copleєea pe Moise. Ar fi avut oare Moise o situaюie mai fericitг dacг ar fi primit poruncг sг conducг o armatг de nebuni єi de smintiюi? Cu toate acestea, acel fericit bгrbat le suporta pe toate cu bгrbгюie; dacг nu i-ar fi iubit, ar fi suportat cu uєurinюг purtarea lor. S-ar fi supгrat numai de cele ce-i fгceau lui personal; dar pentru cг-i iubea mai mult decвt оi iubiserг pгrinюii lor, a avut din pricina acestei purtгri de grijг єi o altг supгrare, pricinuitг de pгcгtoєenia єi rгutatea lor. Nu-l amгra atвt de mult ocara, cвt stricгciunea єi rгutatea lor. Оnainte chiar de a primi iudeii mana, hrana aceea minunatг (Ieєirea 16, 4), pe Moise l-a amгrвt mult nerecunoєtinюa lor; dupг ce au primit mana, dupг ce au fost оnconjuraюi de noi minuni, ei continuau sг-єi arate rгutatea fгrгdelegea єi lгcomia оn ce priveєte strвngerea hranei25. Nu trecea multг vreme, єi iarгєi murmurau, iarгєi criticau binefacerile lui Dumnezeu. Acel fericit bгrbat plвngea єi se оntrista pentru fiecare dintre ei, mai mult decвt cei ce pгcгtuiau. Cвnd au fгcut viюelul de aur, ei jucau єi chefuiau (Ieєirea 32, 1-6), iar el jelea єi se оntrista; єi s-a blestemat cu acel cumplit blestem (Ieєirea 32, 32). Cu toate acestea, nimic nu l-a fгcut sг оndepгrteze din sufletul lui оn оntregime dragostea ce le-o purta. Cвtг durere, cвte lacrimi nu va fi vгrsat Moise cвnd vedea cг cei atвt de dragi lui ajung din ce оn ce mai rгi! Юi-e viaюa cu neputinюг de trгit cвnd ai un singur copil єi-l vezi cг alunecг spre rгu, chiar dacг tu оnsuюi eєti mai stricat decвt toюi. Ce va fi simюit oare Moise, care avea de оngrijit ca pe niєte copii zeci de mii, dar, mai bine spus, pe care-i iubea mai mult decвt pe copii. Nici un tatг, dacг n-ar fi fгcut nici un pгcat, nu s-ar fi rugat sг moarг оmpreunг cu copilul lui, cum a fгcut Moise. Cвt crezi deci cг a suferit Moise, care avea atвt de mulюi copii, omul care ura rгul єi iubea binele, cвnd a vгzut pe toюi cг se оndreaptг ca o turmг de oi spre prгpastia rгutгюii?” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (III). Cuvвnt cгtre Staghirie, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, pp. 207-208)

 

,,Iatг, eu оmi оmplinesc slujba mea! Iatг, rogu-vг, hirotonia nu dг putere de stгpвn, nu оnalюг, nu duce la tiranie.” (Despre anatemг, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p.375)

 

„Vasile: Socoteєti, oare, оndestulгtoare puterea dragostei, m-a оntrebat Vasile, pentru оndreptarea aproapelui?

Ioan: Mai cu seamг dragostea, i-am rгspuns eu, poate ajuta оn cea mai mare mгsurг la оndreptarea aproapelui nostru.” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 6, оn vol. Despre preoюie, p. 56)

 

„Sг nu-юi pui, dupг harul lui Dumnezeu, оn nimic altceva nгdejdea mвntuirii decвt оn aceea sг nu faci vreo faptг nevrednicг de darul preoюiei єi de Dumnezeu, Care юi l-a dat.” (Tratatul despre preoюie, cartea a patra, cap. 1, оn vol. Despre preoюie, p. 101)

 

„Vicleanul diavol gг­seєte o mulюime de prilejuri ca sг strecoare оn sufletul preotului veninul ispitei sale. Ochiul oricгrei femei aruncг sгgeюi єi tulbu­rг sufletul; nu numai ochiul femeii desfrвnate, ci єi ochiul fe­meii cuminюi; linguєelile lor оl moaie, iar cinstea ce i-o dau оl robeєte. Єi astfel, dragostea clocotitoare de aproapele - aceastг pricinг a tuturor bunгtгюilor - ajunge pricinг a mii єi mii de pг­cate pentru cei care nu єtiu sг o оntrebuinюeze bine.

Оn afarг de asta, necontenitele griji ale preotului оi оntunecг ascuюimea minюii єi, din оnaripatг cum era, o fac mai grea decвt plumbul. Mвnia, apoi, cвnd se nгpusteєte asupra lui, оnvгluie ca fumul tot sufletul.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 8, оn vol. Despre preoюie, pp. 144-145)

 

„Dacг iubirea singurг a putut face sг se nascг preoюia, iubirea singurг poate s-o cгlгuzeascг єi s-o susюinг оn cariera ei cea grea.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 204)