RГUL (nimeni nu poate fi vгtгmat de cineva dacг nu se vatгmг mai оntвi el оnsuєi pe sine)

 

„Omul nu este liber decвt dacг trгieєte оn Hristos. Atunci e mai presus de dureri єi de necazuri. Dacг (omul – n.n.) nu vrea singur sг-єi facг rгu, nu va suferi nici un rгu, cгci nici un alt om nu va fi оn stare sг-i facг vre-unul.” (C гtre acelaєi Teodor, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 386)

 

„Dacг tu nu te vei vгtгma, o omule, nici prietenul, nici vrгjmaєul, nici diavolul nu te va putea vгtгma.” (Cuvвnt cum cг este primejdios a merge la teatre imorale care provoacг la desfrвnгri; cum cг David, оn cele ce a fгcut lui Saul, a covвrєit оntru totul virtutea iertгrii; єi cum cг a suferit cu blвndeюe nedreptatea este la fel cu a da milostenie, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 128)

RГUL (lupta оmpotriva rгului)

 

„Nimic nu este mai slab decвt rгutatea, єi nimic nu este mai uєor de a rгzboi, decвt rгul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, p. 398)

RГUL (ferirea de rгu єi sгvвrєirea binelui)

 

„Laudг єi admiraюie se cuvin numai celor ce sгvвrєesc binele, nu celor ce se feresc de a face rгul. Acestora le e de-ajuns cinstea cг scapг de pedeapsг єi de suferinюг.” (Despre Feciorie, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 6)

RГUL (biruirea lui)

 

„Sг ne fie, dar, ruєine nouг (…) care ca lupii ne nгpustim asupra duєmanilor noєtri! Dacг ne purtгm ca oile, оnvingem; оnvingem, biruim, chiar dacг ne-ar оnconjura haite de lupi; dar dacг ne facem lupi, suntem biruiюi, cг se depгrteazг de la noi ajutorul Pгstorului. Cг Pгstorul nu pгstoreєte lupi, ci oi; iar Pгstorul te pгrгseєte єi pleacг de la tine cг tu nu-i оngгdui sг-Єi arate puterea Sa. Dacг suferind rгul, оюi arгюi blвndeюea єi birui, atribuie-I Pгstorului оntreaga biruinюг; dar dacг rгspunzi cu lovituri єi pumni, оi оntuneci biruinюa”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 407)

 

„Nimeni nu ne poate face vreun rгu dacг avem grijг de noi оnєine”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 913)

 

„ Biruieєte rгul cu binele, fiindcг єi aceasta este o biruinюг. Єi cel ce se luptг fizic, atunci mai cu seamг biruieєte, cвnd nu se aruncг asupra adversarului, spre a cгpгta rгni, ci cвnd apгrвndu-se оєi face adversarul sг-єi consume puterile оn aer. Єi astfel nici el nu va fi rгnit оn acea luptг, totodatг єi puterea adversarului va fi cu totul doborвtг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXII, p. 427)

RГUTATEA (definiюia)

 

,,… rгutatea este un lucru ce destramг єi nimiceєte neamul nostru omenesc.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIV, p. 365)

RГUTATEA (- boalг gravг a sufletului)

 

„Єi ceea ce este pentru trup boala, febra, hidropizia sau altceva de unele ca acestea, єi ceea ce este rugina pentru fier, molia pentru lвna єi cariul pentru lemn, aceasta este rгutatea pentru suflet. Cгci оl face sclav єi neliber; єi ce spun sclav єi neliber? Оl face un suflet de animal necuvвntгtor, fгcвndu-l suflet de lup, de cвine, de єarpe, de viperг sau de altг fiarг.” (Scrisori din exil, 17 scrisori cгtre Olimpiada, scrisoarea XIII, 3b, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 218-219)

RГUTATEA (manifestarea ei)

 

„Aєa e rгutatea! Nu poate оndura оn liniєte fericirea altora”. (Omilii la Facere, omilia XXII, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 261)

„E firesc ca atunci cвnd rгutatea nu mai poate fi stгpвnitг оnгuntrul sufletului sг izbucneascг оn afarг prin cuvintele rostite cu gura. Deci cвnd auzi pe un om spunвnd cuvinte rele, nu socoti cг numai atвta rгutate are оn el cвt o aratг cuvintele, ci gвndeєte-te cг izvorul e cu mult mai mare. Rгutatea rostitг cu cuvвntul numai prisosul rгutгюii dinгuntru.

(…) limba, de multe ori, se ruєineazг єi nu varsг toatг rгutatea; inima оnsг, neavвnd nici un martor, zгmisleєte fгrг teamг oricвte rele vrea; cг de Dumnezeu nu se sinchiseєte. Aєadar, оntrucвt cuvintele sunt rostite оnaintea tuturora єi cercetate de oameni, iar gвndurile inimii ascunse, de aceea rгutatea limbii e mai micг, iar a inimii mai mare. Cвnd mulюimea gвndurilor interioare ajunge nespus de mare, atunci tainele inimii ies afarг cu mult zgomot. Dupг cum cei ce varsг la оnceput se silesc sг-єi юinг оnlгuntru sucurile care le dau asalt, dar cвnd sunt biruiюi scot pe gurг multг murdгrie, tot aєa єi oamenii care au оn inimile lor gвnduri rele єi vorbesc de rгu pe semenii lor.

Omul cel bun din comoara cea bunг scoate pe cele bune, iar omul rгu din comoara cea rea scoate pe cele rele (Matei 12, 35).

Sг nu socotiюi, spune Hristos, cг lucrul acesta se оntвmplг numai cвnd e vorba de rгutate, ci єi cвnd e vorba de bunгtate. Bunгtatea dinгuntrul unui om e mai mare decвt o aratг cuvintele”. (Omilii la Matei, omilia XLII, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 501-502)

 

„Aєa este оn sfвrєit rгutatea: orice se zice єi orice se face, ea nu se schimbг deloc, ea оєi pгstreazг оntotdeauna veninul ei.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLI, 2, p. 203)

 

,,De multe ori mulюi din cei ce par buni sunt mai rгi decвt toюi oamenii.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 152)

RГUTATEA (nu este ontologicг)

 

„Rгutatea e contra legilor naturii, dupг cum sunt boala єi sгnгtatea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia II, p. 20)

 

„Оntr-adevгr, nimic nu este atвt de vrгjmaє naturii noastre ca єi rгutatea.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 257)

RГUTATEA (este pricinг de pieire pentru cei cuprinєi de ea)

 

„Dupг cum virtutea este temei de mвntuire pentru cei ce sгvвrєesc virtutea, tot aєa rгutatea este pricinг de pieire”. (Omilii la Facere, omilia XLII, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 96)

 

„Aєa e rгutatea! Cade оn groapa sгpatг de ea оnsгєi”. (Omilii la Matei, omilia VII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 93)

 

„… duєmanii nu vatгmг cu nimic pe cei duєmгniюi, ci оi fac mai strгluciюi”. (Omilii la Matei, omilia XXIV, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 315)

 

„Cine loveєte оn diamant se rгneєte; cine dг cu pumnul оn bold se оnюeapг єi-єi face ranг mai mare; iar cel care prigoneєte pe cei virtuoєi se primejduieєte singur. Cu cвt pгcatul se luptг mai mult cu virtutea, cu atвt ajunge mai slab. Єi dupг cum cel care bagг focul sub hainг nu reuєeєte sг stingг flacгra, ci оєi arde haina, tot aєa єi cel care persecutг pe cei virtuoєi, pe cei care-i prinde єi-i leagг, pe aceia оi face mai strгluciюi, dar pe el se distruge”. (Omilii la Matei, omilia XXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 316)

 

„Rгutatea оl transformг pe om оn animal, rгutatea оnfometeazг sufletul.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XII-a, p. 222)

 

„Оntuneric este rгutatea, iubitule, moarte єi noapte adвncг, оn care nu vedem nimic din cele ce trebuie a vedea, єi nu facem nimic din cele ce trebuie a face. Dupг cum trupurile celor morюi sunt desfigurate єi оmpuюite, tot aєa sunt єi sufletele celor ce trгiesc оn rгutate, єi sunt pline de murdгrii. Ochii lor sunt оnchiєi, gura strвnsг єi stau veєnic pe patul rгutгюii, ba chiar sunt cu mult mai de jelit decвt cei morюi, cгci cel puюin aceєtia sunt morюi єi cгtre fapta bunг, ca єi cгtre fapta rea, pe cвnd aceia trгind pentru rгutate, sunt nesimюitori spre fapta bunг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IX, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 258)