RUGГCIUNEA (оnsoюitг de lacrimi)

 

„Spune-mi, sunt, oare, ochi mai frumoєi decвt aceia plini necontenit de lacrimi, оmpodobiюi ca de niєte mгrgгritare?” (Omilii la Facere, omilia XXX, VI, оn col. PSB, vol. 21, pp. 392-393)

RUGГCIUNEA („Оn numele Tatгlui єi al Fiului єi al Sfвntului Duh”)

 

„Dacг tu zici: Оn numele Tatгlui єi al Fiului єi al Duhului Sfвnt cu credinюг, totul ai fгcut.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia IX, p. 113)

RUGГCIUNEA („Tatгl Nostru”)

 

„ Deci aєa vг rugaюi: Tatгl nostru, Care eєti in ceruri (Matei 6, 9).

Vezi cг оndatг a deєteptat luarea aminte a ascultгtorilor, amintind, chiar, prin cel dintвi cuvвnt al rugгciunii, de toate binefacerile lui Dumnezeu. Cel care numeєte Tatг pe Dumnezeu, prin aceastг singurг numire, a mгrturisit: iertarea pгcatelor, ridicarea pedepsei, dreptatea, sfinюenia, rгscumpгrarea, оnfierea, moєtenirea, оnsuєirea de frate cu Unul-Nгscut, dгruirea Duhului. Cг nu-i cu putinюг sг numeєti Tatг pe Dumnezeu, dacг n-ai dobвndit toate aceste bunгtгюi. Hristos, deci, deєteaptг luarea aminte a ascultгtorilor Lui prin douг lucruri: єi prin vrednicia Celui pe Care оl numesc Tatг, єi prin mгreюia bunгtгюilor de care se bucurг. Cвnd spune: Care eєti оn ceruri, nu o spune ca sг оnchidг pe Dumnezeu оn cer, ci ca sг оndepгrteze de pгmвnt pe cel ce roagг єi sг-l ridice la locurile cele оnalte єi la locaєurile cele de sus. Tot prin aceste cuvinte, ne mai оnvaюг sг facem rugгciune de obєte pentru toюi fraюii. Cг n-a spus: Tatгl meu care eєti оn ceruri, ci: Tatгl nostru, poruncindu-ne sг оnгlюгm rugгciuni pentru toюi oamenii єi sг nu urmгrim niciodatг folosul nostru, ci totdeauna folosul aproapelui. Prin asta stвrpeєte duєmгnia, doboarг mвndria, alungг invidia, aduce dragostea, mama tuturor bunгtгюilor, izgoneєte inegalitatea dintre oameni, aratг cг este de aceeaєi cinste єi оmpгratul єi sгracul, pentru cг participгm cu toюii, оn comun, la cele mai mari єi la cele mai necesare bunuri. Ce pagubг avem de pe urma obвrєiei noastre de jos, cвnd, de pe urma obвrєiei noastre de sus, toюi suntem la fel, nimeni nu are ceva mai mult decвt altul, nici bogatul mai mult decвt sгracul, nici stгpвnul mai mult decвt sluga, nici domnul mai mult decвt supusul, nici оmpгratul mai mult decвt ostaєul, nici filozoful mai mult decвt barbarul, nici оnюeleptul mai mult decвt prostul? Tuturor ni s-a dгruit aceeaєi nobleюe, оnvrednicindu-ne pe toюi la fel sг-I zicem lui Dumnezeu: Tatг ”. (Omilii la Matei, omilia XIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 250)

 

„ Sfinюeascг-se numele Tгu (Matei 6, 9).

Rugгciunea, vrednicг de cel ce-L numeєte pe Dumnezeu Tatг, este a nu cere nimic оnainte de a slгvi pe Tatгl, ci de a socoti pe toate оn urma laudei aduse Tatгlui.

Sfinюeascг-se оnseamnг: Slгveascг-se.

Dumnezeu are deplinг slava Sa єi este totdeauna aceeaєi; totuєi Hristos porunceєte ca acela ce se roagг sг-L slгveascг pe Tatгl, ca Tatгl sг fie slгvit єi prin viaюa noastrг. Acelaєi lucru оl spunea Domnul єi mai оnainte: Aєa sг lumineze lumina voastrг оnaintea oamenilor, ca sг vadг faptele voastre cele bune єi sг slгveascг pe Tatгl vostru cel din ceruri (Matei 5, 16);cг єi serafimii, cвnd slгvesc pe Dumnezeu, spun la fel: Sfвnt, Sfвnt, Sfвnt. Prin urmare, Sfinюeascг-se оnseamnг: Slгveascг-se. Cu alte cuvinte, Hristos spune aєa: Оnvredniceєte-ne sг ducem o viaюг aєa de curatг, оncвt prin noi sг Te slгveascг toюi oamenii ”. (Omilii la Matei, omilia XIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 251)

 

„ Vie оmpгrгюia Ta! (Matei 6, 10).

Єi aceste cuvinte sunt iarгєi cuvintele unui copil recunoscгtor, care nu-єi lipeєte sufletul de cele ce se vгd, nici nu socoteєte mare lucru pe cele din lumea aceasta, ci se grгbeєte cгtre Tatгl єi doreєte cu оnfocare pe cele viitoare. Toate acestea se nasc dintr-o conєtiinюг curatг єi dintr-un suflet desprins de lucrurile de pe pгmвnt”. (Omilii la Matei, omilia XIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 251)

 

„ Facг-se voia Ta, precum оn cer єi pe pгmвnt (Matei 6, 10).

Ai vгzut ce urmare minunatг! Ne poruncise sг dorim bunгtгюile viitoare єi sг ne grгbim pentru plecarea noastrг dincolo; dar atвta vreme cвt nu se оntвmplг asta єi locuim aici, ne porunceєte sг ne dгm toatг silinюa ca sг vieюuim ca оngerii din cer. Hristos ne-a spus: Trebuie sг doriюi cerurile єi cele din ceruri!; dar a poruncit ca, оnainte de a ajunge оn cer, sг prefacem pгmвntul оn cer; sг trгim pe pгmвnt, ca єi cum am trгi оn cer; sг ne grгbim sг facem aєa totul. Єi pentru acestea sг-L rugгm pe Stгpвnul nostru. Nimic nu ne оmpiedicг sг ajungem la viaюa desгvвrєitг a puterilor celor de sus, chiar dacг locuim pe pгmвnt; cг e cu putinюг ca acela care trгieєte aici sг facг totul ca єi cum ar єi fi acolo.

Cererea aceasta vrea sг spunг: Dupг cum acolo sus оn cer toate se petrec fгrг de nici o piedicг, iar оngerii nu оmplinesc numai unele porunci, iar pe altele le calcг, ci pe toate le fac єi cu toюii se supun - cг sunt puternici оn virtute, spune psalmistul fгcвnd cuvвntul Lui (Ps., 102, 21) -, tot aєa оnvredniceєte-ne єi pe noi oamenii sг nu facem pe jumгtate voinюa Ta, ci sг o оmplinim оn оntregime, aєa cum Tu voieєti!

Ai vгzut cг ne-a оnvгюat sг fim modeєti, arгtвndu-ne cг virtutea nu se datoreєte numai rвvnei noastre, ci єi harului de sus? Єi iarгєi, ne-a poruncit ca fiecare din noi, cвnd ne rugгm, sг ne rugгm єi pentru binele оntregii lumi. Cг Domnul n-a spus: Facг-se voia Ta оn mine sau оn noi, ci: Facг-se voia Ta pretutindeni pe pгmвnt, ca sг disparг оnєelгciunea, sг se sгdeascг adevгrul, sг se stвrpeascг orice pгcat, sг se оntoarcг din nou virtutea, sг nu mai fie nici o deosebire оntre pгmвnt єi cer. Dacг s-ar face asta, spune Domnul, nu s-ar mai deosebi cele de jos de cele de sus - deєi prin firea lor sunt deosebite unele de altele -, pentru cг pгmвntul ne-ar arгta alюi оngeri ”. (Omilii la Matei, omilia XIX, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 252)

 

„ Pвinea noastrг cea de toate zilele dг-ne-o nouг astгzi (Matei 6, 11).

Ce оnseamnг cuvintele: Pвinea noastrг cea de toate zilele? Оnseamnг: pвinea noastrг cea din fiecare zi.

(…) prin cererea aceasta, face pogorгmвnt slгbiciunii firii omeneєti, pentru cг grгieєte oamenilor оmbrгcaюi cu trup, supuєi nevoilor firii omeneєti, care nu pot avea aceeaєi nepгtimire ca оngerii. Vг cer єi vouг, oamenilor, spune Domnul, sг-Mi оndepliniюi poruncile Mele оn chip desгvвrєit ca єi оngerii, dar nu vг cer nepгtimirea оngerilor, pentru cг nu vг оngгduie tirania firii omeneєti, pentru cг aveюi nevoie de hrana cea de toate zilele!

Uitг-mi-te cвtг duhovnicie este єi оn cele trupeєti! Nu ne-a poruncit sг ne rugгm nici pentru averi, nici pentru desfгtгri, nici pentru haine luxoase, pentru nimic din unele ca acestea, ci numai pentru pвine, anume pentru pвinea cea de astгzi, ca sг nu ne оngrijim de ziua cea de mвine! De aceea a єi adгugat: Pвinea cea de toate zilele, adicг pвinea care ne trebuie astгzi pentru hrana noastrг. Єi nu S-a mulюumit numai cu acest cuvвnt, ci a adгugat єi un altul dupг acesta, spunвnd: Dг-ne-o nouг astгzi, pentru ca sг nu ne mai zdrobim capul mai dinainte cu grija zilei de mвine. Pentru ce sг te оngrijeєti de ea, odatг ce nu єtii de vei vedea ziua de mвine? Porunca aceasta a dat-o єi mai tвrziu, spunвnd: Nu vг оngrijiюi de ziua de mвine (Matei 6, 34). Hristos vrea ca noi sг fim sprinteni єi оntr-aripaюi єi sг-i dгm atвta firii cвt nevoia firii o cere de la noi”. (Omilii la Matei, omilia XIX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 252-253)

 

„ Єi ne iartг nouг greєelile noastre, precum єi noi iertгm greєiюilor noєtri (Matei 6, 12).

Ai vгzut ce covвrєitoare iubire de oameni? Dupг ce prin botez ne-a єters atвt de multe pгcate єi ne-a dat nespusa mгreюie a darului Sгu, ne оnvredniceєte iarгєi de iertare dupг ce pгcгtuim! Cг rugгciunea aceasta se cuvine sг o spunг numai cei botezaюi, o aratг єi legile Bisericii, dar єi cuvintele de la оnceputul rugгciunii - cг cel nebotezat nu poate sг numeascг pe Dumnezeu Tatг! Aєadar, dacг rugгciunea aceasta se cuvine sг fie rostitг numai de cei botezaюi, iar ei se roagг pentru cг au nevoie sг li se ierte pгcatele, urmeazг cг nici dupг botez n-a pierit cвєtigul pocгinюei. Dacг Domnul n-ar fi vrut sг arate asta, nu ne-ar fi poruncit sг ne rugгm aєa. (…) Astfel, pentru cг ne pomeneєte de pгcate, ne оnvaюг sг fim smeriюi; pentru cг ne porunceєte sг iertгm altora greєelile, оndepгrteazг din sufletul nostru duєmгnia; pentru cг ne fгgгduieєte єi nouг iertarea greєelilor dacг iertгm pe cei ce ne greєesc, ne dг bune nгdejdi єi ne оnvaюг sг filozofгm despre nespusa iubire de oameni a lui Dumnezeu.

Dar ceea ce trebuie mai cu seamг observat este cг, оn fiecare din cererile de pвnг acum, Domnul a amintit оntreaga virtute, cuprinzвnd оn ea єi porunca de a nu purta duєmгnie - cг a sfinюi numele lui Dumnezeu оnseamnг a duce o viaюг desгvвrєitг оn toate privinюele; a se face voia Lui aratг iarгєi acelaєi lucru; a putea sг-I spui lui Dumnezeu: Tatг оnseamnг a arгta o vieюuire fгrг patг; оn toate acestea este cuprinsг negreєit єi оndatorirea de a оndepгrta din sufletul nostru orice urг faюг de cei ce ne-au greєit -, totuєi Hristos nu S-a mulюumit cu atвta, ci, vrвnd sг arate cвt de mult юine la iertarea duєmanilor, o aminteєte оn chip special; iar dupг ce terminг rugгciunea, nu mai revine asupra nici unei alte porunci decвt asupra acesteia, spunвnd aєa: Cг de veюi ierta oamenilor greєelile lor, vг va ierta єi vouг Tatгl vostru cel ceresc (Matei 6, 14). Prin urmare, noi facem оnceputul iertгrii noastre, noi suntem stгpвnii judecгrii noastre. Єi pentru cг nici unul din cei nesocotiюi, cвnd este judecat, sг nu-I poatг aduce lui Dumnezeu nici o оnvinuire, mare sau micг, Dumnezeu te face pe tine stгpвn, rгspunzгtor al sentinюei єi-юi spune: Dupг cum ai judecat, aєa te judec єi Eu! Dacг ierюi pe aproapele tгu, te voi ierta єi Eu! Cu toate cг nu se potriveєte o iertare cu alta! Tu ierюi pentru cг ai nevoie de iertare; Dumnezeu, оnsг, n-are nevoie de nimic; tu ierюi pe un om de aceeaєi fire cu tine; Dumnezeu, оnsг, iartг un rob; tu eєti vinovat de nenumгrate pгcate; Dumnezeu, оnsг, este fгrг de pгcat. Єi cu toate acestea, єi aєa Dumnezeu оєi aratг iubirea Lui de oameni. Ar putea, chiar fгrг asta, sг-юi ierte toate pгcatele tale, dar vrea, єi pe aceastг cale, sг-юi facг bine, dвndu-юi nenumгrate prilejuri sг fii blвnd єi iubitor de oameni, sг scoatг din tine fiara, sг stingг mвnia єi prin toate sг te оnfrгюeascг cu mгdularul tгu. Ce ai putea sг spui? Cг юi-a fгcut rгu pe nedrept semenul tгu? Dar tocmai aceasta оnseamnг greєealг! Dacг юi-ar fi fгcut rгu pe bunг dreptate, fapta lui n-ar mai fi socotitг greєealг”. (Omilii la Matei, omilia XIX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 253-254)

 

„ Єi nu ne duce pe noi оn ispitг, ci ne izbгveєte de cel rгu. Cг a Ta este оmpгrгюia єi puterea єi slava оn veci. Amin. (Matei 6, 13).

Оn aceste cuvinte Domnul ne aratг lгmurit nimicnicia noastrг єi ne potoleєte trufia, оnvгювndu-ne sг fugim de lupte єi sг nu le cгutгm. Aєa victoria ne va fi mai strгlucitг, iar оnfrвngerea diavolului mai ruєinoasг. Cвnd suntem tвrвюi оn lupte, da, atunci trebuie sг le оnfruntгm cu curaj; dar dacг nu suntem chemaюi, sг stгm liniєtiюi єi sг aєteptгm timpul luptelor, ca sг arгtгm єi cг nu umblгm dupг slavг deєartг єi cг suntem curajoєi.

Cel rгu estenumit aici diavolul. Domnul ne porunceєte sг purtгm cu el rгzboi neоmpгcat єi ne aratг cг diavolul nu-i prin fire aєa. Cг rгutatea nu vine de la fire, ci de la voinюг. Diavolul este numit prin excelenюг aєa din pricina covвrєitoarei lui rгutгюi єi din pricinг cг duce cu noi rгzboi neоmpгcat, fгrг ca noi sг-l fi nedreptгюit cu ceva. De aceea Domnul nici n-a spus: Izbгveєte-ne de cei rгi, ci: de cel rгu, оnvгювndu-ne sг nu purtгm urг semenilor noєtri pentru relele pe care le suferim de la ei, ci sг mutгm ura noastrг de la ei la diavol, pentru cг el este pricina tuturor relelor.

Aєadar, dupг ce prin amintirea duєmanului nostru ne-a pregгtit de luptг єi ne-a stвrpit toatг trвndгvia, ne dг iarгєi curaj єi ne ridicг gвndurile, amintindu-ne de Оmpгratul sub Care suntem rвnduiюi єi arгtвnd cг El este mai puternic decвt toюi, spunвnd: Cг a Ta este оmpгrгюia єi puterea єi slava. Deci dacг a Lui este оmpгrгюia, nu trebuie sг ne temem de nimeni, pentru cг nu este nimeni care sг I se оmpotriveascг єi cu care sг оmpartг stгpвnirea.

Cвnd spune: A Ta este оmpгrгюia, Hristos aratг cг єi diavolul, care se luptг cu noi, este supus lui Dumnezeu, chiar dacг pare cг I se оmpotriveєte, Dumnezeu оngгduindu-i deocamdatг aceasta. Cг єi diavolul face parte din robii Lui, din cei cгrora li s-a luat cinstea єi au fost izgoniюi. De altfel diavolul n-ar оndrгzni sг atace pe vreun om dacг n-ar lua mai оntвi putere de la Dumnezeu. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Nici оmpotriva porcilor n-a putut оndrгzni ceva pвnг ce nu i-a оngгduit Domnul, nici оmpotriva turmelor eu oi, nici оmpotriva cirezilor cu vite, pвnг ce n-a luat оngгduinюг de sus.

Єi puterea. Chiar de-ai fi slab de tot, drept este sг ai curaj, pentru cг ai un Оmpгrat ca Acesta, Care poate sгvвrєi, єi prin tine, cu uєurinюг totul.

Єi slava оn veci. Amin.

Dumnezeu nu te scapг numai de necazurile care vin peste tine, dar poate sг te facг єi slгvit єi strгlucitor. Dupг cum puterea Lui e multг, tot aєa єi slava Lui e nespusг; toate ale Lui sunt fгrг de hotar єi fгrг de sfвrєit.

Ai vгzut cum Domnul a pregгtit de luptг pe atletul Sгu єi l-a fгcut sг aibг curaj?” (Omilii la Matei, omilia XIX, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 255-256)

 

„De aceea cвnd ne rugгm Оl numim Tatг, amintindu-ne nu numai de harul Lui dat nouг, ci єi de virtutea Lui, ca astfel sг nu facem nimic nevrednic de o astfel de оnrudire.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, p. 391)

 

 

„Cвnd cel ce stг оn faюг єi se roagг zicвnd: facг-se voia Ta, precum оn cer, aєa єi pe pгmвnt, nimic altceva nu lasг a se оnюelege decвt aceasta. Cum? Оn cer nu este nici un necredincios. Dacг era vorba numai de cei credincioєi, desigur cг cele spuse nu aveau raюiune. Cгci dacг numai credincioєii urmau a face voia Lui, iar cei necredincioєi deloc, atunci voia Lui nu ar mai fi ca оn cer. Оnsг ce? Precum оn cer, zice, nu este nici un rгu, nici pe pгmвnt sг nu fie; ci pe toюi оi atrage spre frica Ta, pe toюi oamenii fг-i оngeri, fie cг ar fi duєmani, fie cг ar fi persecutorii noєtri. ” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 73)

 

,,Din pгmвnt am fost fгcuюi, єi оn pгmвnt ne vom desface iarгєi dupг moarte! Gвndind dar la acestea, spгimвnteazг-te de bogгюia a cгrei urmг nu o poюi gгsi, a bunгtгюii lui Dumnezeu faюг de noi, cг a poruncit sг-L numeascг Tatг cel pгmвntesc pe Cel ceresc, cel muritor pe Cel nemuritor, cel stricгcios pe Cel nestricгcios, cel vremelnic pe Cel veєnic, cel care mai deunгzi era pгmвnt pe Cel ce este оnainte de veci Dumnezeu. Dar nu оn zadar ai fost оnvгюat sг spui acest cuvвnt, ci pentru ca, оnfricoєat de numele de Tatг, rostit de limba ta, sг-I imiюi bunгtatea Lui, aєa precum altundeva spune: Fiюi asemenea Tatгlui vostru Celui din ceruri, Care rгsare soarele Lui єi peste rгi єi peste buni єi plouг єi peste drepюi єi peste nedrepюi (Matei 5, 45). Nu poate sг numeascг Tatг pe Bunul Dumnezeu cel cu gвnd sгlbatic, cel neomenos; cг nu are оn el оnsuєirile bunгtгюii care sunt оn Tatгl cel ceresc, ci s-a prefгcut оn chip de fiarг, a pierdut nobleюea dumnezeiascг, aєa precum spune David: Omul, оn cinste fiind, n-a priceput; alгturatu-s-a dobitoacelor celor fгrг de minte єi s-a asemгnat lor (Psalmi 48, 21).” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 265-266)

 

,,Omul care e blвnd єi bun cu semenii sгi єi nu se rгzbunг pe cei care i-au greєit, ci rгsplгteєte rгul cu bine, acela nu-i osвndit de numeєte Tatг pe Dumnezeu. Uitг-te cu luare-aminte la temeinicia cuvintelor! Prin aceste cuvinte ne dг lege sг ne iubim unii pe alюii, sг cuprindem cu dragostea noastrг pe toюi oamenii. Cг n-a poruncit sг spunem Tatгl meu, carele eєti оn ceruri, ci: Tatгl nostru Carele eєti оn ceruri, pentru ca, o datг ce suntem оnvгюaюi cг avem cu toюii un Tatг, sг arгtгm dragoste frгюeascг unii faюг de alюii. Apoi, pentru ca sг ne оnveюe sг lгsгm pгmвntul єi cele de pe pгmвnt єi sг nu rгmвnem muюi de admiraюie оn faюa celor de jos, ci sг luгm aripile credinюei єi sг zburгm prin vгzduh, sг trecem dincolo de vгzduh єi sг cгutгm pe Cel numit Tatг, a poruncit sг spunem: Tatгl nostru Carele eєti оn ceruri; nu pentru cг Dumnezeu este numai оn ceruri, ci ca sг ne facг pe noi, care peregrinгm jos pe pгmвnt, sг ne ridicгm capetele spre ceruri єi, luminaюi de frumuseюea bunгtгюilor cereєti, sг ne mutгm acolo toatг dorinюa noastrг.

Apoi a adгugat al doilea cuvвnt, zicвnd: Sfinюeascг-se numele Tгu (Matei 6, 9). Dar nimeni sг nu se gвndeascг prosteєte cг noi dгruim lui Dumnezeu adaos de sfinюenie cвnd spunem: Sfinюeascг-se numele Tгu. El este sfвnt, prea sfвnt, єi cel mai sfвnt dintre sfinюi. Aceastг cвntare I-o aduc serafimii strigвnd cu netгcute strigгri: Sfвnt, Sfвnt, Sfвnt Domnul Savaot, plin este cerul єi pгmвntul de slava Lui (Isaia 6, 3). Єi dupг cum cei care aclamг pe оmpгraюi єi-i numesc оmpгraюi єi atotstгpвnitori, nu le dгruiesc ce nu au, ci aclamг ce au, tot aєa єi noi, nu-I dгm lui Dumnezeu o sfinюenie pe care n-o are atunci cвnd spunem: Sfinюeascг-se numele Tгu, ci-I slгvim sfinюenia pe care o are, cгci sfinюeascг-se s-a spus pentru slгveascг-se. Aєadar prin cuvintele acestea am fost оnvгюaюi sг ducem viaюг virtuoasг, pentru ca oamenii vгzвnd viaюa noastrг sг slгveascг pe Tatгl nostru cel ceresc.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 267-268)

 

„Dupг acestea, am fost оnvгюaюi sг spunem: Vie оmpгrгюia Ta (Matei 6, 10). Tiranizaюi fiind de patimile sufletului єi loviюi de mii de оncercгri, avem nevoie de оmpгrгюia lui Dumnezeu, ca sг nu оmpгrгюeascг pгcatul оn trupul nostru muritor spre a asculta de el оn poftele lui (Romani 6, 12), nici sг nu facem mгdularele noastre arme de nedreptate pentru pгcat (Romani 6, 13), ci sг le facem arme de dreptate pentru Dumnezeu єi sг luptгm оn oєtirea Оmpгratului veacurilor. Pe lвngг acestea, am mai fost оnvгюaюi sг nu ne zbatem mult pentru viaюa de aici, ci sг dispreюuim cele prezente єi sг dorim cele viitoare, ca unele ce rгmвn, єi sг cгutгm Оmpгrгюia cea cereascг єi veєnicг. Sг nu ne lгsгm prinєi de lucrurile cele оncвntгtoare din lumea asta: nici de frumuseюea trupurilor, nici de mulюimea avuюiilor, nici de cea a moєiilor, nici de strгlucirea pietrelor preюioase, nici de mгreюia caselor, nici de dregгtoriile politice єi militare, nici de purpurг єi de diademг, nici de mвncгrurile pregгtite cu arг єi sosuri alese, nici de luxul de tot felul єi nici de altceva din cele ce ne ademenesc simюurile noastre, ci sг punem capгt tuturor acestora єi sг dorim necontenit Оmpгrгюia lui Dumnezeu.

Dupг ce ne-a оnvгюat astfel єi aceastг virtute, a poruncit sг spunem: Facг-se voia Ta, precum оn cer єi pe pгmвnt (Matei 6, 10). Deci, dupг ce a pus оn noi dragostea de cele viitoare єi dorinюa dupг Оmpгrгюia cerurilor єi ne-a rгnit cu dorul acela, ne pregгteєte sг spunem: Facг-se voia Ta, precum оn cer aєa єi pe pгmвnt. Cu alte cuvinte, sг spunem aєa: Dг-ne, Stгpвne, sг fim urmгtori vieюuirii celei din ceruri, ca sг voim єi noi ce voieєti Tu. Vino dar оn ajutorul voinюei noastre slabe, care doreєte sг facг cele ale Tale, dar e оmpiedicatг de slгbiciunea trupului. Оntinde-ne mвnг de ajutor nouг, carte ne grгbim sг alergгm la Tine, dar suntem siliюi sг єchiopгtгm. Оntr-aripat ne e sufletul, dar оl оngreuneazг trupul. Sufletul se grгbeєte spre cele cereєti, dar trupul оl trage оn jos, spre cele pгmвnteєti. Dacг am ajutorul Tгu, vor fi cu putinюг єi cele tare cu neputinюг. «Facг-se», dar, «voia Ta, precum оn cer єi pe pгmвnt».

Єi pentru cг a amintit de pгmвnt єi pentru cг cei fгcuюi din pгmвnt єi care trгiesc pe pгmвnt єi sunt оmbrгcaюi cu trup ieєit din pгmвnt au nevoie de o hranг potrivitг, a adгugat neapгrat: Pвinea noastrг cea de toate zilele dг-ne-o nouг astгzi (Matei 6, 11). Ne-a poruncit sг cerem pвinea cea de toate zilele; nu desfгtare, ci hranг, care sг оmplineascг ce lipseєte trupului nostru єi sг оmpiedice moartea pricinuitг de foame. Nu mese pline, nici nгscocirile brutarilor, nici buchetul vinului, nici celelalte toate cвte plac gвtlejului, оmpovгreazг stomacul, оntunecг mintea єi fac sг salte trupul оmpotriva sufletului, ia calul sг nu mai poatг fi strunit de cгlгreю. Cuvвntul nu ne-a poruncit sг cerem acestea, ci pвinea cea de toate zilele; adicг aceea care duce la fiinюarea trupului nostru, care-l poate face sг se pгstreze. Єi nu ne-a poruncit sг cerem pвinea aceasta pentru un numгr mare de ani, ci pe aceea care ne e de ajuns numai astгzi. Nu vг оngrijiюi, spune Domnul, de ziua de mвine (Matei 6, 34). Pentru ce sг ne оngrijim de ziua de mвine, cвnd nu suntem siguri de vom vedea negreєit ziua de mвine, ci оndurгm numai osteneala, dar nu secerгm rodul? Оncrede-te оn Dumnezeu Care dг hranг la tot trupul (Ps., 103, 28). Cum te va lгsa оn pгrгsire Cel care юi-a dat trup, a suflat asupra ta suflare de viaюг (Facere 2, 7), te-a fгcut fiinюг cuvвntгtoare, Care оnainte de a te crea юi-a pregгtit toate bunгtгюile, cum te va lгsa оn pгrгsire pe tine, fгptura Lui, El, Care rгsare soarele Lui peste rгi єi buni єi plouг peste drepюi єi nedrepюi (Matei 5, 45)? оncrezвndu-te dar оn El, cere-I numai hrana de azi єi lasг оn seama Lui grija zilei de mвine, aєa cum spune єi fericitul David: Aruncг spre Domnul grija ta, єi El te va hrгni (Psalmi 54, 25). Astfel, prin aceste cuvinte ne-a оnvгюat sг cugetгm cele оnalte. Domnul оnsг єtia cг este cu neputinюг sг nu greєim, fiind oameni єi оmbrгcaюi оn trup muritor. De aceea, ne-a оnvгюat zicвnd: Єi ne iartг nouг greєalele noastre, precum єi noi iertгm greєiюilor noєtri (Matei 6, 12). Prin aceste cuvinte ni se mijlocesc dintr-o datг trei lucruri bune: cel dintвi, оnvaюг pe cei virtuoєi sг fie smeriюi єi le porunceєte sг nu se оncreadг оn faptele lor bune pe care le sгvвrєesc, ci sг se teamг, sг tremure єi sг-єi aducг aminte de pгcatele lor de mai оnainte.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 268-270)

 

 

„Deci celor mult virtuoєi Hristos le aduce cu temei prin aceste cuvinte trгinicia ce le-o dг smerenia, al doilea, pe cei ce au pгcгtuit dupг ce au primit harul botezului nu-i lasг sг se deznгdгjduiascг de mвntuirea lor, ci оi оnvaюг sг cearг de la Tгmгduitorul sufletelor leacurile iertгrii. Al treilea, pe lвngг cele douг, cuvintele acestea ne dau оnvгюгturг despre iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea sг fim blвnzi cu cei ce-s vinovaюi faюг de noi, sг nu purtгm urг celor ce ne greєesc, ca prin iertarea ce le-o dгm acelora sг ni se dгruiascг єi nouг iertare єi sг aducem asupra noastrг mai dinainte mгsurile iubirii Sale de oameni. Cг atвta cerem sг luгm, cвt dгm єi noi semenilor noєtri, єi cerem sг dobвndim tot atвta iertare cвtг dгruim celor ce ne-au greєit.

Pe lвngг acestea, ni s-a poruncit sг spunem: Єi nu ne duce pe noi оn ispitг, ci ne izbгveєte de cel viclean (Matei 6, 13). Multe necazuri vin peste noi din lucrarea diavolului, multe єi de la oameni, care sau ne fac rгu pe faюг, sau uneltesc pe ascuns оmpotriva noastrг. Uneori trupul se rгzvrгteєte оmpotriva sufletului єi-i face mare pagubг; alteori este cuprins de felurite boli єi ne aduce dureri єi chinuri. Deci, pentru cг multe єi felurite sunt necazurile care vin peste noi din multe pгrюi, de aceea am fost оnvгюaюi de Dumnezeul tuturor sг cerem sг scгpгm de ele. Cвnd ne vine Dumnezeu оn ajutor, toatг tulburarea se stinge, furtuna se preface оn vreme bunг, cel viclean se dг оndгrгt, aєa precum odinioarг a ieєit din oameni єi a intrat оn porci (Matei 8, 28-32); dar nici asta n-a оndrгznit sг o facг fгrг poruncг. Dacг n-a avut putere asupra porcilor, cum va putea birui pe oamenii care privegheazг єi sunt cu mintea treazг, care sunt pгziюi de Dumnezeu єi-L socot pe Dumnezeu Оmpгratul lor? De aceea єi la sfвrєitul rugгciunii a arгtat оmpгrгюia єi puterea єi slava lui Dumnezeu, spunвnd: Cг a Ta este оmpгrгюia єi puterea єi slava оn veci. Amin (Matei 6, 13). Cu alte cuvinte, spunem aєa: Pe acestea le cer de la Tine, pentru cг te єtiu Оmpгratul tuturor; єtiu cг ai putere veєnicг, єtim cг poюi face tot ce voieєti єi ai slavг, care nu se poate lua. Pentru toate acestea Оi mulюumim lui Dumnezeu, care ne-a оnvrednicit cu atвtea bunгtгюi, cг Lui se cuvinte slavг, cinste єi putere, Tatгlui єi Fiului єi Sfвntului Duh, acum єi pururi єi оn vecii vecilor. Amin.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 270-271)

 

,,Nu putem spune Tatг pвnг ce mai оntвi nu ne spгlгm pгcatele оn colimvitra apelor celor sfinte. Cвnd ieєim din ele, lepгdвnd povara aceea rea, atunci spunem: Tatгl nostru Care eєti оn ceruri (Matei 6, 9).” (Omilie la vindecarea slгbгnogului coborвt prin acoperiє, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 288)

 

„Cвnd zici, Tatгl nostru, nostru оnseam­nг mai multe persoane. Aєadar, Domnul este Pгrintele tuturor. Iar noi, pentru cг avem acelaєi Pгrinte, suntem fraюi. De aceea, nu-1 poюi vedea pe fratele tгu ca vrгjmaє, єi, оn acelaєi timp, sг-L numeєti Pгrinte pe preabunul єi iubitorul de oameni Dumnezeu, Care te-a fгcut dupг chipul єi dupг asemгnarea Sa.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 262)