FECIORIA (оndemn la trгirea оn feciorie)

 

„Dar dacг corintenii nu l-ar fi оntrebat despre feciorie, Pavel n-ar mai fi aєteptat dorinюa lor, ci, luвndu-le-o оnainte, le-ar fi vorbit el; nu le-ar fi impus fecioria ca lege, nici ca poruncг, ci ca sfat єi оndemn. Pavel оnsг n-a vrut sг fie el iniюiatorul unui asemenea sfat, deoarece єtia cг fecioria are nevoie de multe sudori, de multг bunгvoinюг.

Єi aici Pavel a imitat pe Stгpвnul nostru obєtesc. Mвntuitorul a vorbit despre feciorie atunci cвnd l-au оntrebat ucenicii. Ucenicii au spus: Dacг aєa este pricina omului cu femeia, оi este mai de folos sг nu se оnsoare, iar Hristos a rгspuns: Sunt oameni care s-au fгcut pe ei оnєiєi fameni pentru Оmpгrгюia cerurilor.

Cвnd o faptг ce trebuie sгvвrєitг este deosebit de mare єi nu poюi obliga pe nimeni, prin constrвngerea unei porunci, sг o оndeplineascг, trebuie sг aєtepюi ca sг-єi exprime dorinюa cei care vor sг o facг; iar pentru a le deєtepta rвvna, trebuie sг pregгteєti voinюa єi dorinюa lor оn alt chip, fгrг a da naєtere la bгnuieli.

Aєa a fгcut єi Hristos. N-a deєteptat оn sufletul apostolilor dorinюa de feciorie vorbindu-le despre feciorie; dimpotrivг, le-a vorbit numai despre cгsгtorie єi le-a arгtat greutгюile cгsгtoriei. Єi єi-a oprit aici cuvвntul sгu. Hristos a lucrat cu atвta оnюelepciune, оncвt apostolii, care nu auziserг din gura lui Hristos nici un cuvвnt despre necгsгtorie, spun ei оnєiєi cг este mai de folos omului sг nu se mai оnsoare (I Cor., 7, 7).

Tot pentru acest motiv єi Pavel, imitatorul lui Hristos, spunea: Despre cele ce mi-aюi scris, bine este pentru om ca sг nu se atingг de femeie.

Prin aceste cuvinte Pavel pare a se scuza єi spune: Nu оndrгzneam sг vг urc pe o culme atвt de оnaltг, din pricinг cг fecioria este un lucru foarte greu de оndeplinit. Dar pentru cг voi mi-aюi scris din propria iniюiativг, оmi iau оndrгzneala sг vг sfгtuiesc.

Pentru care pricinг Pavel n-a adгugat niciodatг cuvintele despre cele ce mi-aюi scris оn alte rгspunsuri date corintenilor la multele lor оntrebгri?

Pentru urmгtoarea pricinг: Pavel aminteєte de cele scrise de ei, de оntrebгrile puse lui, pentru ca sfatul sгu sг nu supere pe nimeni.

Chiar dupг ce corintenii i-au dat prilejul sг vorbeascг despre feciorie, Pavel nu-i sfгtuieєte cu asprime, ci cu multг bunгtate. Єi aici imitг pe Hristos. Єi Hristos dupг ce a spus tot ce era de spus despre feciorie, a adгugat: Cel care poate sг o primeascг, sг o primeascг (Matei 19, 12). Pavel ce spune? Despre cele ce mi-aюi scris, bine este pentru om sг nu se atingг de femeie (I Cor., 7, 1).

Dar aє putea fi оntrebat:

- Dacг nu e bine pentru om sг se atingг de femeie, pentru ce a mai lгsat dumnezeu cгsгtoria? Ce trebuinюг mai avem de femei, dacг nu ne sunt de folos nici pentru cгsгtorie, nici pentru naєtere de copii? Cine va putea оmpiedica pieirea оntregului neam omenesc, dacг moartea paєte єi taie оn fiecare zi pe cei din viaюг, єi nu se mai pot ridica alюii оn locul celor cгzuюi? Dacг toюi am оmbrгюiєa acest bine, fecioria, dacг nu ne-am mai atinge de femei, toate se vor prгbuєi: oraєe, case єi ogoare, meserii єi arte, plante єi animale. Dupг cum atunci cвnd cade generalul pe cвmpul de bгtгlie, se stricг buna rвnduialг a trupelor, tot astfel, dacг dispare, datoritг desfiinюгrii cгsгtoriei, omul, оmpгratul tuturor celor de pe pгmвnt, nu va mai rгmвne оn picioare єi оn bunг rвnduialг nimic din tot ce se vede pe pгmвnt. Prin urmare, acest sfat bun al tгu va umple lumea de nenumгrate nenorociri.

Dacг aceste cuvinte ar fi rostite numai de duєmanii creєtinismului єi de necredincioєi, nici n-aє юine seamг de ele. Sunt оnsг mulюi oameni care оn aparenюa aparюin Bisericii єi care rostesc aceleaєi cuvinte; din pricina slгbiciunii voinюei au pгrгsit sudorile єi ostenelile pentru pгzirea fecioriei; osвndesc fecioria, declarг cг e de prisos, cu intenюia de a-єi acoperi propria lor trвndгvie, pentru a apгrea оn ochii lumii cг nu оndepгrteazг de la ei aceste nevoinюe din pricina nepгsгrii lor, ci din pricina unei drepte judecгюi.

Sг lгsгm deci la o parte pe duєmanii declaraюi ai creєtinismului – cгci omul firesc nu primeєte cele ale Duhului, cгci sunt nebunie pentru el (I Cor., 2, 14) – єi sг-i оnvгюгm pe cei care оn aparenюг sunt alгturi de noi douг lucruri: оntвi, cг fecioria nu este de prisos, ci, dimpotrivг, este foarte folositoare єi foarte necesarг; al doilea, cг оnvinuirea ce-o aduc fecioriei este spre paguba lor єi aduce pe capetele lor tot atвtea primejdii cвtг rгsplatг єi laudг aduce celor ce trгiesc оn feciorie.” (Despre Feciorie, 13-14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 23-25)

 

„Pentru care pricinг, deci, Pavel, atunci cвnd dг sfaturi celor necгsгtoriюi, se dг pe el ca pildг?

N-o face fгrг rost єi nici la оntвmplare. Pavel оєi dгdea seama cг va spori єi mai mult rвvna corintenilor pentru sгvвrєirea faptelor bune, dacг vor avea оn faюa ochilor lor pilda dascгlului lor. Dupг cum cel care оnvaюг numai cu cuvвntul, fгrг sг оnveюe prin faptг, nu-i este de mare folos celor care-i оnvaюг, tot astfel cel care pune оn practicг mai оntвi el sfaturile ce le dг, reuєeєte, tocmai prin pilda sa, mai mult decвt prin orice altceva, sг оnduplece pe ascultгtori sг-i urmeze sfaturile. Оn afarг de aceasta, Pavel aratг prin cuvintele sale cг-i sunt strгine sufletului atвta invidie, cвt єi mвndria. El vrea ca aceastг virtute extraordinarг, fecioria, sг fie оmbrгюiєatг de toюi ucenicii sгi; nu pretinde cг el are ceva mai mult decвt ei, ba, dimpotrivг, vrea ca toюi sг fie оn toate la fel ca el. Pot sг mai adaug єi o a treia pricinг pentru care Pavel a rostit acele cuvinte. Care-i aceasta? Traiul оn feciorie pгrea un lucru greu; nu pгrea un lucru uєor pentru majoritatea credincioєilor. Voind оnsг sг arate cг traiul оn feciorie este un lucru uєor, dг ca pildг pe un om care pune оn practicг aceastг virtute, pentru ca nu cumva credincioєii sг socoteascг fecioria un lucru foarte оmpovгrгtor єi pentru ca ei sг depгєeascг cu curaj aceeaєi cale, uitвndu-se la cel care merge оnaintea lor.” (Despre Feciorie, 35, p. 57)

 

„... se dг pildг pe sine, pentru a scoate din sufletul credincioєilor sгi ideea cг este cu neputinюг traiul оn feciorie.

Pavel spune: Dar fiecare om are harul sгu, unul aєa, iar altul оntr-alt fel (I Cor., 7, 7). Dupг cum vezi smerenia apostolicг a lui Pavel, departe de a se pierde, strгluceєte pe deplin оn toate оmprejurimile! Pavel numeєte virtutea fecioriei sгvвrєitг de el har al lui Dumnezeu; virtutea pentru care a stors atвta sudoare o atribuie оn оntregime lui Dumnezeu.” (Despre Feciorie, 35-36, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 58)

 

„Оn Epistola cгtre Romani spune: Avвnd haruri diferite, potrivit harului dat nouг (Rom., 12, 6). Prin aceste cuvinte, Pavel merge єi mai departe єi enumerг printre aceste haruri sprijinul dat credincioєilor, milosteniile sale, dгrnicia lui. Oricine єtie оnsг cг aceste fapte nu sunt haruri de la Dumnezeu, ci fapte sгvвrєite prin propria sforюare. Am zis acestea ca nu cumva, cвnd auzi pe Pavel grгind: Fiecare are harul sгu de la Dumnezeu (I Cor., 7, 7), sг-юi pierzi curajul єi sг zici оn sinea ta: Оnfrвnarea, fecioria nu o pot sгvвrєi prin propria mea sforюare. Pavel оnsг a numit-o un har de la Dumnezeu! Dar Pavel vorbeєte aєa nu cu intenюia de a aєeza fecioria оn rвndul harurilor de la Dumnezeu, ci pentru cг vrea sг se smereascг pe sine. Pavel n-ar fi putut sг se gгseascг оntr-o contrazicere atвt de mare nici cu el оnsuєi, nici cu Hristos. N-ar fi putut contrazice pe Hristos, care spune: Sunt fameni care s-au fгcut pe ei оnєiєi fameni pentru оmpгrгюia cerurilor, adгugвnd: Cel care poate sг o primeascг, sг o primeascг (Matei 19, 12). N-ar fi putut sг se contrazicг nici pe el, cгci оnsuєi osвndeєte pe femeile care au ales sг trгiascг оn vгduvie, dar care mai pe urmг nu mai vroiau sг trгiascг оn vгduvie. Dacг оnfrвnarea este un dar de la Dumnezeu, atunci de ce Pavel le mai ameninюг prin cuvintele: Avвnd osвndг, pentru cг au cгlcat credinюa cea dintвi (I Tim., 5, 12). Niciodatг Hristos nu a osвndit pe cai care nu au numite haruri de la Dumnezeu; dar totdeauna Hristos a osвndit pe oamenii care nu duc o viaюг dreaptг єi virtuoasг.” (Despre Feciorie, 36, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 59-60)

 

„Pavel оnsuєi, enumera faptele de virtute sгvвrєite de el, a pomenit, printre aceste fapte de virtute, єi оnfrвnarea. Dupг ce a spus: Оn multг rгbdare, оn necazuri, оn nevoi, оn strвmtorгri, оn bгtгi, оn оntemniюгri, оn osteneli, оn tulburгri, оn privegheri, оn posturi, a adгugat: оn curгюie (II Cor., 6, 4-6). Dacг ar fi fost un har de la Dumnezeu curгюia trupeascг, apoi Pavel n-ar fi rвnduit-o prin aceste fapte de virtute. Mai mult оncг! Pentru ce-i mustrг Pavel pe cei care nu trгiesc оn curгюie, numindu-i neоnfrвnaюi? (I Cor., 6, 13). Pentru ce spune cг face mai bine tatгl care nu-єi cгsгtoreєte fata? (I Cor., 7, 38). Pentru ce pricinг spune cг este mai fericitг vгduva care trгieєte mai departe оn vгduvie? (I Cor., 7, 40). Prin urmare, fericirile sunt adresate nu oamenilor care au sгvвrєit minuni, ci oamenilor care au fгcut fapte de virtute. Acelaєi lucru, єi cu pedepsele. Оntreb оncг o datг: Petru ce Pavel ne sfгtuieєte necontenit sг trгim оn feciorie, оn оnfrвnare, dacг lucrul acesta n-ar atвrna de noi єi nici n-am avea nevoie de vre-o sforюare dupг ce am primit ajutorul de la Dumnezeu? Dupг ce Pavel a spus cuvintele: Vreau ca toюi oamenii sг fie ca єi mine оn оnfrвnare (I Cor., 7, 7), adaugг оndatг: Spun celor necгsгtoriюi єi vгduvelor: Bine este pentru ei, dacг vor rгmвne ca єi mine (I Cor., 7, 6). Se dг din nou pe sine de exemplu, pentru aceeaєi pricinг. Creєtinii aveau оn faюa lor pilda unei astfel de trгiri оn оnfrвnare, iar aceastг pildг le era cunoscutг; de aceea puteau cu atвt mai mult sг aibг оndrгznealг de a lua asupra lor ostenelile fecioriei. Sг nu te minunezi dacг nu adaugг pricina care i-a оndemnat sг se dea pe sine ca exemplu nici cвnd spune: Vreau ca toюi sг fie ca єi mine, єi nici cвnd spune: Bine este pentru ei dacг vor rгmвne ca єi mine. Pavel nu spune aceste cuvinte spre a se lгuda; dimpotrivг, socoteєte o pricinг оndestulгtoare propria lor pгrere, potrivit cгreia a sгvвrєit virtutea оnfrвnгrii.” (Despre Feciorie, 36, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 60-61)

 

„Pavel pare a spune: Юi se pare grea єi anevoioasг fecioria? O astfel de pгrere este оnsг greєitг, єi din pricina aceasta declar cг trebuie sг оmbrгюiєezi fecioria, pentru cг este atвt de uєoarг, оncвt ne prilejuieєte cu mult mai mici griji decвt cгsгtoria. Vreau sг te cruю! Nu vreau sг ai necazuri оn viaюг! Єi pentru aceasta vreau sг nu te cгsгtoreєti!. ” (Despre Feciorie, 49, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 93)

 

„ Cel оnsurat se оngrijeєte de cele ale lumii (I Cor., 7, 33), iar cel neоnsurat se оngrijeєte de cele ale Domnului (I Cor., 7, 32). Єi оntr-un caz єi оn altul, Pavel vorbeєte de grijг, оn primul caz, grija omului оnsurat este fгrг folos єi zadarnicг, dar, mai bine spus, este оnsoюitг de durere єi necaz, cгci unii ca aceєtia vor avea necaz оn trup (I Cor., 7, 29); оn al doilea caz оnsг, grija este оndreptatг spre bunгtгюi cu neputinюг de zugrгvit prin cuvinte.

Pentru ce, dar, sг nu alegem mai degrabг grija de cele duhovniceєti, nu atвt pentru motivul cг atrage dupг sine atвtea єi atвtea rгsplгюi, cвt pentru motivul cг, prin natura ei, este mai uєoarг decвt grija de cele lumeєti?

De ce se оngrijeєte o fatг care nu se mгritг? Se оngrijeєte, oare, de chivernisirea averilor єi a banilor, de supravegherea slugilor, de юinerea din scurt a administratorilor moєiilor єi de celelalte treburi? Supravegheazг, oare, bucгtarii, юesгtorii єi pe ceilalюi oameni de serviciu? Doamne fereєte! Nu-єi bate capul cu nici una dintre aceste griji. De un singur lucru se оngrijeєte: sг-єi zideascг sufletul ei, sг оmpodobeascг acel templu sfвnt, nu cu оmpletiturile pгrului, nu cu aur єi mгrgгritare, nu cu vopsele єi farduri, costisitoare єi greu de gгsit, ci cu sfinюenia trupului єi a duhului.

Femeia mгritatг, spune Pavel, se оngrijeєte cum sг placг bгrbatului ei (I Cor., 7, 34). Pavel a procedat foarte оnюelept n-a cercetat оn amгnunюime toatг viaюa unei femei cгsгtorite, nici n-a arгtat tot ce suferг o femeie cu trupul єi cu sufletul, pentru ca sг placг bгrbatului ei; n-a spus cum оєi chinuie єi-єi supune trupul la felurite munci, cum оєi terfeleєte sufletul cu slugгrnicii, cu linguєeli, cu fгюгrnicii, cu temeri, cu griji fгrг rost єi zadarnice. Dimpotrivг, printr-un singur cuvвnt, le-a cuprins pe toate acestea єi a lгsat pe seama conєtiinюei fiecгruia dintre ascultгtorii sгi sarcina de a medita asupra lor.

A arгtat astfel cвt e de superioarг fecioria, a ridicat-o pвnг la cer (…)” (Despre Feciorie, 75, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 127-128)