FECIORIA (оn creєtinism єi оn alte religii)

 

„Iudeii privesc cu dezgust frumuseюea fecioriei єi nu e de mirare, o datг ce n-au cinstit nici pe Hristos, nгscut din Fecioarг. Pгgвnii o admirг єi se minuneazг de ea. Dar numai Biserica lui Dumnezeu, numai creєtinii o pun оn practicг єi o rвvnesc.

Au єi ereticii fecioare, dar n-aє putea sг le numesc fecioare. Mai оntвi pentru cг nu sunt curate, cгci nu sunt logodite cu un singur bгrbat, aєa cum vrea fericitul nuntaє al lui Hristos, Pavel, cвnd zice: V-am logodit cu un singur bгrbat, ca sг vг оnfгюiєez fecioarг curatг lui Hristos (II Cor., 11, 2). Deєi cuvintele lui Pavel sunt spuse despre Bisericг luatг оn оntregime, totuєi ele se adreseazг єi fecioarelor.

Pot fi, oare, curate fecioarele acestea ale ereticilor, o datг ce nu iubesc pe singurul bгrbat vrednic de iubire, pe Hristos, ci оl оnlocuiesc cu altul, care nu-i Dumnezeu? Aceasta este prima pricinг pentru care nu putem sг le numim fecioare. A doua pricinг e urmгtoarea: au renunюat la cгsгtorie pentru cг socotesc un lucru rгu cгsгtoria. Iar o datг ce au legiuit cг este rea cгsгtoria, s-au lipsit prin оnsгєi aceastг legiuire de cununiile fecioriei. Cei care se abюin de la rгu n-au dreptul la cununi; singurul lor drept este de a nu fi pedepsiюi. Aєa privesc lucrurile atвt legile creєtine, cвt єi legile civile. Legea porunceєte: Ucigaєul sг fie omorвt, dar nu adaugг: Sг fie cinstit cel care nu ucide. Legea porunceєte: Hoюul sг fie pedepsit, dar nu porunceєte sг i se facг daruri celui care nu se atinge de bunurile altuia.” (Despre Feciorie, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 5)

FECIORIA (ereticilor)

 

„Mi s-ar putea spune:

- Faюa fecioarelor ereticilor este palidг, mвinile єi picioarele uscate, оmbrгcгmintea asprг єi de proastг calitate, privirea ochilor potolitг.

- Ei єi? Ce folos, cвnd privirea lгuntricг este obraznicг єi оndrгzneaюг? Poate fi ceva mai obraznic єi mai оndrгzneю decвt privirea aceea lгuntricг a sufletului, care convinge єi privirea ochilor trupului sг socoteascг rele fгpturile lui Dumnezeu? Toatг slava fiicei оmpгratului vine din lгuntru, spune David. Fecioara ereticilor a cгlcat оn picioare aceste cuvinte profetice; este оnconjuratг pe dinafarг cu slava unei fecioare, dar pe dinгuntru este plinг de necinste. Aceasta-i grozгvia, cг faюг de oameni aratг multг bunгtate єi bunг-cuviinюг, iar faюг de Dumnezeu, Creatorul ei, se poartг ca o nebunг. Nu оndrгzneєte sг se uite оn faюa omului – dacг mai sunt astfel de fecioare printre eretici –, dar se uitг cu ochi neruєinatг оn faюa Stгpвnului oamenilor єi grгieєte cuvinte nelegiuite оmpotriva mгreюiei lui Dumnezeu. Оntr-adevгr, faюa lor e galbenг ca lemnul de meriєor єi seamгnг cu faюa unui mort. Dar sunt vrednice de lacrimi єi de mult plвnset nu numai pentru cг-єi chinuiesc єi-єi istovesc оn zadar trupurile lor cu postul єi cu fecioria, dar єi pentru cг fac acestea spre propria lor pierzare.

Оmbrгcгmintea lor e asprг єi de proastг calitate? Fecioria оnsг nu stг оn оmbrгcгminte єi оn culoarea hainelor! Fecioria stг оn trup єi оn suflet! N-ar fi o prostie sг numeєti pe cineva filosof dupг barbг єi pгr, dupг bastonul de filosof ce-l are оn mвini єi dupг mantia de filosof aruncatг pe umeri, єi nu dupг purtгrile sale, dupг sufletul sгu? N-ar fi o prostie sг numeєti pe cineva ostaє dupг hlamidг єi dupг centurг, єi nu dupг vigoarea trupului єi dupг curajul sгu? Tot aєa єi cu fecioara. N-ar fi, oare, o prostie sг dгm cuiva iute єi degrabг numele de fecioarг – nume atвt de minunat ce depгєeєte tot ce-i omenesc – pentru cг are pгrul neоngrijit єi faюa mohorвtг, pentru cг poartг haine cernite, fгrг a-i cerceta cu de-amгnuntul sufletul, fгrг a cunoaєte bine starea sufletului ei? Pavel care a rвnduit legile acestei mari nevoinюe, legile fecioriei, nu ne оngгduie sг procedгm aєa. Pavel ne porunceєte sг recunoaєtem pe cei care intrг оn aceastг luptг dupг credinюa lor, dupг sufletul lor, єi nu dupг haine. Pavel spune: Oricine se luptг se оnfrвneazг de la toate (I Cor., 9, 25), adicг toate care vatгmг sгnгtatea sufletului; iar оn altг parte spune: Nimeni nu se оncununeazг dacг nu se luptг dupг regulг (II Tim., 2, 5).” (Despre Feciorie, 6-7, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 12-13)

 

„Nu te-ai cгsгtorit? Dar nu pot din pricina aceasta sг te numesc fecioarг! Pe aceea o numesc fecioarг, care poate sг se cгsгtoreascг, dar nu se cгsгtoreєte. Cвnd оnsг spui cг este opritг cгsгtoria pentru cг este rea, nu mai este voinюa ta care te face sг nu te cгsгtoreєti, ci legea care te sileєte la aceasta! Pe perєi, cвnd nu se cгsгtoresc cu propriile lor mame, оi admirгm, pe cвnd pe romani, nu. Pentru ce? Pentru cг la romani o astfel de cгsгtorie e o ruєine, iar la perєi este оngгduitг cгsгtoria оntre fiu єi mamг. Pentru aceasta sunt de lгudat perєii care nu fac o astfel de cгsгtorie. Aєa trebuie judecatг єi cгsгtoria lгsatг de Dumnezeu. Noi, ortodocєii, cu toюii avem dreptul єi putem sг ne cгsгtorim; pentru aceea єi admirгm pe cei care nu se cгsгtoresc. Voi, ereticii, оnsг, pentru cг aюi azvвrlit cгsгtoria оn rвndul lucrurilor rele, nu mai aveюi nici un drept la laude pentru fecioria voastrг. Nu юi-e sufletul curajos єi puternic cвnd te abюii de la cele ce-юi sunt oprite. Nu eєti un om cu adevгrat virtuos cвnd nu sгvвrєeєti o faptг socotitг rea de toatг lumea. Atunci eєti cu adevгrat virtuos єi strгlucit, cвnd sгvвrєeєti o faptг bunг, o faptг care nu acoperг de ruєine pe cei ce o sгvвrєesc, o faptг pe care dacг vrei sг o facг єi sг o оmplineєti, nu numai cг te scapг de prostul nume al celor rгi, ci te єi rвnduieєte оn ceata celor buni. Dupг cum eunucii nu meritг laudг pentru cг trгiesc оn feciorie єi pentru cг nu se cгsгtoresc, tot astfel nici voi nu meritaюi nici o laudг. Pe eunuci o necesitate fireascг оi sileєte sг trгiascг оn feciorie єi sг nu se cгsгtoreascг; tot aєa єi pe voi vг sileєte la aceasta prejudecata unei conєtiinюe rele. Dupг cum tгierea unei pгrюi a trupului a lipsit pe eunuci de lauda fecioriei, tot aєa єi diavolul v-a tгiat gвndurile cele bune, deєi firea v-a rгmas оntreagг єi v-a impus sг nu vг cгsгtoriюi; prin aceasta vг mгreєte єi nevoinюele, єi vг lipseєte єi de cinstea de a vг numi fecioare.” (Despre Feciorie, 8, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 15-16)