FAPTELE (оmpotrivitorii sгvвrєirii faptelor bune) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

FAPTELE (оmpotrivitorii sгvвrєirii faptelor bune)



 

„Omul care se оmpotriveєte faptelor bune prin atitudinea lui falsг єi nedreaptг, pe lвngг aceea cг-єi vatгmг propria-i persoanг mai face cunoscut єi altora sufletul sгu rгu єi stricat.” (Despre Feciorie, 20, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 34)

 

„... omul care bвrfeєte fapte vrednice de laude єi de cununi, pentru cг el nu le poate dobвndi, pe bunг dreptate este urвt de toюi ca duєman єi vrгjmaє al virtuюii, ca unul ce ajuns mai nenorocit ca un nebun. Cei care nu єtiu ce fac, nici nu suferг pe deplin conєtienюi cele ce le pгtimesc. Din pricina aceasta nebunii nu numai cг nu sunt pedepsiюi cвnd ofenseazг pe оnalюii demnitari ai statului, ba, dimpotrivг, mai sunt єi compгtimiюi de cei ofensaюi. Dar dacг un altul, deplin conєtient, ar aduce ofensele pricinuite de ceilalюi оn chip inconєtient, atunci pe bunг dreptate toatг lumea ar fi de acord cг unul ca acesta meritг sг fie pedepsit ca duєman al oamenilor.” (Despre Feciorie, 20, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 34)

 

„Va fi pedepsit nu numai cel care єade оmpotriva fratelui sгu єi cleveteєte єi sminteєte pe fiul maicii sale (Ps., 49, 21), ci єi cel care huleєte faptele hotгrвte ca bune de Dumnezeu. Ascultг ce spune un alt profet, care vorbeєte despre acelaєi lucru! Vai de cel ce spune cг rгul este bine єi binele, rгu; de cel care face din luminг, оntuneric, єi din оntuneric, luminг; de cel care face din dulce, amar, єi din amar, dulce (Is., 5, 20). ” (Despre Feciorie, 21, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 34-35)

 

„Evreii, оntorєi dintr-o lungг robie, au avut de gвnd sг zideascг templul din Ierusalim dгrвmat la pгmвnt de mulюi ani (I Ezdra 1-4), dar niєte oameni barbari єi cruzi, fгrг fricг de Dumnezeul оn cinstea Cгruia iudeii voiau sг оnalte templul, fгrг milг de nenorocirea suferitг de poporul iudeu, de care abia scгpase dupг оndelungatг vreme, fгrг teamг de pedeapsa datг de Dumnezeu celor ce оndrгznesc sг sгvвrєeascг astfel de fapte, fгrг sprijinul nimгnui, au оncercat la оnceput sг оmpiedice zidirea templului. Cum оnsг оncercгrile lor au fost zadarnice, au trimis scrisori оmpгratului perєilor; оn aceste scrisori acuzau pe locuitorii Ierusalimului cг sunt rгzvrгtitori, doritori de noi orвnduiri sociale, rгzboinici; єi l-au convins pe оmpгrat sг le оngгduie ca, оn numele lui, sг оmpiedice zidirea templului. Luвnd de la оmpгrat aceastг оmputernicire, au nгvгlit cu mulюi cгlгreюi оmpotriva iudeilor єi au оntrerupt lucrгrile de zidire a templului. Se fгleau cu victoria lor, pentru care ar fi trebuit sг plвngг, єi socoteau cг viclenia lor єi-a ajuns scopul (I Ezdra 4, 1-24). Єi totuєi aceastг aєa-zisг victorie nu era sг fie decвt оnceputul єi pricina nenorocirilor ce aveau sг cadг pe capul lor nu dupг multг vreme. Lucrгrile pentru zidirea templului au continuat єi au avut un sfвrєit strгlucit. Acei oameni vicleni єi cruzi au оnvгюat, єi, prin ei, toюi, cг orice om, fie Mitridate, cum a fost cazul atunci, fie oricare altul, care ar voi sг lupte оmpotriva celor ce au de gвnd sг facг un lucru bun, nu luptг оmpotriva oamenilor, ci оmpotriva Dumnezeului cinstit de sгvвrєitorii faptelor bune. Niciodatг nu poate sг aibг un sfвrєit bun omul care se luptг cu Dumnezeu. Se poate оntвmpla ca la оnceputul cutezanюei lui sг nu pгюeascг nimic. Dacг nu este pedepsit оndatг, apoi aceasta se datoreєte faptului cг Dumnezeu оl cheamг la pocгinюг єi-i dг rгgaz sг se deєtepte, ca dintr-o beюie. Dacг оnsг stгruie оn cutezanюa sa, el nu mai are nici un cвєtig dintr-o atвt de оndelungatг rгbdare a lui Dumnezeu; vor folosi оnsг alюii foarte mult, cгci vor оnvгюa din pedeapsa datг lui cг niciodatг nu trebuie sг declari rгzboi lui Dumnezeu, din a Cгrui mвnг nebiruitг nu poюi scгpa. Єi оntr-adevгr, nu dupг multг vreme, au venit, peste cei care opriserг pe evrei sг zideascг templul, nenorociri aєa de mari, оncвt toate celelalte nenorociri pгleau оn faюa grozгviei tragediei lor. Mвinile iudeilor оmpiedicaюi de a-єi оndeplini gвndul lor au ucis єi au junghiat mulюime de duєmani; pгmвntul se оnmuiase pвnг la o mare adвncime de sвngele celor uciєi; de atвta sвnge se prefгcuse pгmвntul оn noroi; trupurile cailor єi ale oamenilor stгteau grгmadг unele peste altele; din trupurile єi rгnile lor deschise ieєeau o mulюime de viermi; pгmвntul era acoperit de cadavre, iar acestea, la rвndul lor, acoperite de viermi. Puteai spune, uitвndu-te pe acel cвmp de bгtгlie, cг nu se gгseau trupuri de oameni morюi sub viermi, ci izvoare de viermi; izvoarele acestea de viermi scoteau din toate pгrюile la ivealг neamul acela de vieюuitoare, aєa Cг din putreziciunea aceea viermii creєteau mai repede decвt stuful, nenorocirea aceasta n-a юinut zece sau douгzeci de zile, ci vreme оndelungatг. A fost pedeapsг datг aici pe pгmвnt acelor oameni ce au luptat оmpotriva lui Dumnezeu, dar pedeapsa pe care o vor primi dincolo, pe lumea cealaltг, va fi cu mult mai cumplitг decвt aceasta.” (Apologia vieюii monahale, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 183-185)

 

FAPTELE („ca vгzвnd faptele voastre bune, sг slгveascг pe Dumnezeu din ceruri”)

 

Єi slгveau pe Dumnezeu оn mine. Judecг єi оn acest loc regula lui de umilinюг, cum o pгzeєte cu exactitate; cгci nu zice: cг mг admirau, mг lгudau, sau se minunau, ci totul atribuie harului lui Dumnezeu. Slгveau, zice, pe Dumnezeu оn oameni. ” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 40)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 145; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 18.222.22.244 (0.006 с.)