PГCATELE (naєterea pгcatelor)

 

„… noi nu cгdem оn pгcate din neєtiinюг, ci din trвndгvia sufletului єi a nepгsгrii faюг de virtute”. (Omilii la Facere, omilia V, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 70)

 

„Trebuie deci sг facem totul ca sг stвrpim оnceputurile pгcatelor. Sг nu te uiюi la pгcat cг este mic, ci sг te gвndeєti cг ajunge rгdгcinг de mare pгcat dacг nu-l iei оn seamг. Iar dacг trebuie sг vг spun ceva care sг vг minuneze, este cг pгcatele mari nu au nevoie de atвta luare-aminte ca pгcatele mici єi neоnsemnate. Оnsгєi natura pгcatelor mari face ca sг ne оndepгrtгm de ele; cele mici оnsг, pentru cг sunt mici, ne fac sг fim nebгgгtori de seamг єi nu ne оndeamnг sг pornim cu hotгrвre la stвrpirea lor. De aceea єi ajung repede mari, pentru cг dormim. Aceasta o poюi vedea єi cu bolile trupului. Aєa s-a nгscut оn Iuda acel mare pгcat. Dacг furtul banilor sгracilor nu i s-ar fi pгrut mic pгcat, n-ar fi ajuns sг vвndг pe Hristos. Dacг tirania slavei deєarte nu li s-ar fi pгrut iudeilor un pгcat mic, n-ar fi alunecat sг ajungг ucigгtori de Hristos. Єi poюi vedea cг toate pгcatele se nasc aєa. Nimeni nu sare sг sгvвrєeascг pгcatul iute єi dintr-o datг. Are, are sufletul nostru o ruєine оnnгscutг, un respect faюг de fapta bunг. Nimeni nu-i atвt de neruєinat ca sг sгvвrєeascг dintr-o datг pгcatul, ca sг arunce toate pe una, ci se pierde pe nesimюite єi оncetul cu оncetul, cвnd nu ia aminte. Aєa a intrat оn lume оnchinarea la idoli. Pentru cг oamenii au cinstit peste mгsurг єi pe vii єi pe morюi au ajuns de s-au оnchinat la idoli. Aєa s-a оntins єi desfrвnarea єi toate celelalte pгcate. Sг-юi dau o pildг! Ai rвs cвnd nu trebuia; unul te-a юinut de rгu; altul оnsг юi-a оndepгrtat din suflet frica, spunвndu-юi: Nu-i nimic! Ce-i dacг ai rвs? Ce poate sг se nascг de aici? Dar din rвsul acesta nelalocul lui s-a nгscut gluma, iar din glumг, cuvintele de ruєine; apoi fapte de ruєine. Iarгєi te юine de rгu unul cг bвrfeєti pe semenul tгu, cг-l ocгrгєti, cг-l vorbeєti de rгu, dar dispreюuieєti cuvintele lui єi-i spui: Nu-i nimic dacг bвrfesc! Dar de aici se naєte urг nespusг, duєmгnie neоmpгcatг, nenumгrate sudalme; iar de la sudalme se ajunge la bгtaie, iar de la bгtaie adesea la omor.

De la niєte pгcate aєa de mici ne duce vicleanul diavol la pгcate mari; iar de la pгcatele cele mari ne duce la deznгdejde; єi gгseєte diavolul cu aceasta o altг cale de pieire, nu mai micг decвt cea de mai оnainte”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 969-970)

 

„Tu ai putea оntreba: Єi cum оmpгrгюeєte pгcatul? Nu оmpгrгюeєte prin propria sa putere, ci prin lenevia ta.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, p. 186)

 

„El (Pavel – n.n.) n-a zis: pгcatele pe care le lucrau mгdularele voastre, ci: lucrau оn mгdularele voastre, arгtвnd prin aceasta cг оnceputul rгului era оn altг parte, оn raюionamentele omului єi оn libera lui voinюг, iar nicidecum оn mгdularele trupului. Nu chitara singurг este оn stare sг producг sunete armonioase, ci sufletul muzicantului o sileєte sг producг acele sunete. Prin urmare, єi aici, nu trupul este mгdularul cel fals sau displгcut, ci propria noastrг intenюie єi liberul arbitru, care purced din sufletul nostru.”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, p. 208)

 

,,… mвndria єi trвndгvia, din care izvorгєte єi lгcomia pвntecelui, sunt оnceputurile tuturor relelor.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 242)

 

,,… nu оn firea lucrului stг pгcatul, ci el se naєte din voia slobodг a celui ce-l face.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXI, p. 324)

 

„Nu felul ispitelor, ci uєurгtatea єi lвncezeala aduc cгderea.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a IV-a, p. 73)

 

„Sг nu zi­cem cг de la mвncare єi bгuturг se trag toate relele, cгci nu de la ele, ci de la trвndгvia єi nesгturarea noastrг. Diavolul n-a mвncat єi n-a bгut, dar totuєi a cгzut; a bгut єi a mвncat Pavel єi s-a suit la cer.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, pp. 89-90)

 

„Cвnd iubirea de arginюi єi iubirea de sine, єi lipsa de ruєine se оntrunesc la un loc, atunci ce mai lipseєte pentru pierderea totalг a individului? Totul s-a stricat єi din toate pгrюile curge mocirla cea puturoasг a pгcatelor.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia VII, p. 78)

 

,,… dacг am cerceta cu de-amгnuntul faptele, am vedea cг nu toate faptele noastre rele se datoreazг ispitei diavolului; unele rele se sгvвrєesc sub оnrвurirea lui, altele se sгvвrєesc din cauza trвndгviei єi dispreюului ce ni-l arгtгm nouг оnєine.” (Despre necazuri єi biruirea tristeюii (I). Cгtre Staghirie, ascetul care era chinuit de demon. Cuvвnt de sfгtuire, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 129)

 

,,… celui slab toate i se fac spre pagubг, celui tare toate spre folos, iar оn pгcatele noastre єi оn pierderea noastrг nu Satana, ci propria noastrг voinюг este vinovatг. Toate vin de la voie.” (Cuvвnt la Duminica оntвi a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 45)

 

,,Noi admitem cг la foarte multe pгcate Satana ne ademeneєte; оnsг la cele mai multe noi оnєine ne dedгm, prin trвndгvia єi lenevirea noastrг. Nicгieri nu zice Sfвnta Scripturг cг, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost оn joc. Dar sг presupunem cг Satana a єoptit lui Cain gвndul cel rгu, totuєi vinovгюia pгcatului rгmвne asupra aceluia care a primit єoptirea, a urmat ei єi i-a dat cel dintвi prilej de a se apropia de sufletul sгu.

De asemenea, nici amгgirea Evei nu se poate оn totul prescrie Satanei, ci femeia a fost оnєelatг єi de propria ei poftг. Aceasta o aratг оnsгєi Sfвnta Scripturг prin cuvintele: Єi a vгzut femeia cг bun este pomul la mвncare, єi a plгcut ochilor la vedere, єi luвnd din rodul lui, a mвncat (Fac. 3, 6).

Оnsг zicвnd eu acestea, nu voiesc sг eliberez pe Satana de ocarг, cг el pвndeєte pe fiii omeneєti, ci voiesc sг zic numai cг, dacг noi n-am pгcгtui cu propria noastrг voinюг, nimeni n-ar putea sг ne arunce оn pierzare. Iarг cel ce se lasг amгgit aєa lesne ca Eva, sau precum Cain, acela de dinainte trebuie sг fi fost uєuratic la minte єi nu cu destulг pazг asupra sa, cгci Satana n-ar fi avut atвta putere dacг sufletul ar fi fost priveghetor єi cu оngrijire de mвntuirea sa." (Cuvвnt la Duminica оntвi a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 45-46)

 

,,Satana doreєte foarte ca noi sг aruncгm asupra lui vinovгюia pгcatelor noastre, єi prin aceasta sг ne amгgim єi sг ne adormim pe noi оnєine, sг sгvвrєim tot felul de pгcate єi necurmat sг оnmulюim єi sг mгrim pedeapsa noastrг, pierzвnd toatг iertarea. Noi, оnsг, sг nu facem una ca aceasta, ci sг ne venim оntru cunoєtinюa de noi оnєine. Sг оnvгюгm a cunoaєte rгnile noastre, єi atunci vom nimeri єi leacul cel cuvenit; dimpotrivг, cвnd cineva nu-єi cunoaєte boala sa, nu se оngrijeєte nici de vindecarea ei.” (Cuvвnt la Duminica оntвi a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 49-50)

 

„Pгcatul nu este rezultatul firii noastre, nici nu este sгvвrєit prin constrвngere. Pгcatul este o chestiune de liberг alegere. La fel stau lucrurile єi cu virtutea. Totul depinde de voirea omului єi nu de firea sa. Tocmai de aceea este posibil ca cel mai pгcгtos om sг ajungг, prin cгinюг, pe culmile frumuseюii duhovniceєti, dupг cum este posibil ca cel mai curat suflet, dacг nu are grijг de el оnsuєi, sг cadг оn pгcate murdare, ajungвnd astfel la urвюenie sufleteascг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 369)

 

„... sг nu socotim cг dificultatea timpurilor sau a lucrurilor ori constrвngerea, violenюa єi puterea celor ce ne tiranizeazг ne sunt de ajuns ca apгrare cвnd greєim (…) dacг cineva ar fi vгtгmat єi nedreptгюit, el suferг aceasta de la el оnsuєi, nu de la alюii, chiar dacг l-ar nedreptгюi zeci de mii de persoane. Astfel cг dacг n-ar suferi aceasta de la el оnsuєi, nici dacг ar veni peste el toюi locuitorii pгmвntului єi ai mгrii, nu-l vor putea vгtгma cвtuєi de puюin.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 17, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 262)

 

,,Orice pгcat este interzis. Єi acesta nu din altceva se naєte decвt din desfгtare єi din оmbuibare, єi din moleєealг.” (Оndemnul aceluiaєi ca sг ne depгrtгm de desfгtгri, de lux єi de beюie mai mult decвt orice, buna mгsurг. Cuvвnt cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, p. 83)

 

,,Iar pгcatul obiєnuieєte sг se nascг din nelucrare. Єi doar un singur pгcat sau douг ori trei, ci deodatг toatг rгutatea.” (Оmbrгюiєaюi pe Priscilla єi Aquila єi cele urmгtoare, cuvвntul I, оn vol. Cateheze maritale, p. 155)

PГCATELE (felurile lor)

 

„Cг toate pгcatele sunt cuprinse оn: slujirea pвntecelui, dragostea de slavг deєartг єi patima dupг averi єi bani”. (Omilii la Matei, omilia XIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 158)

 

„Las la o parte pe celelalte care sunt vrednice de multг jale, ca de pildг ghicire оn zborul sau cвntatul pгsгrilor, observaюiile, naєterile, simbolurile, zgardele agгюate la gвt pentru boli, ghicirile, farmecele, vrгjile. Cu adevгrat, toate aceste pгcate sunt destul de mari єi de ajuns spre a chema urgia lui Dumnezeu asupra noastrг, cг єi dupг ce ne-a trimis pe Fiul Sгu, noi tot cutezгm sг facem astfel de fapte.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a X-a, p. 108)

 

„Cumplit lucru este sг pгcгtuieєti, dar cu mult mai cumplit, sг te lauzi cu pгcatele. Dacг lгudвndu-te cu dreptatea pierzi dreptatea, apoi cu mult mai multг pagubг ai dacг te lauzi cu pгcatele; pгcatul acesta este mai mare decвt pгcatele cu care te lauzi.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia оntвi, p. 15)

 

,,… douг lucruri ne aruncг оn pierzare, adicг bizuirea noastrг cea falsг, cвnd ne semeюim, єi deznгdгjduirea, cвnd am cгzut.” (Cuvвnt la Duminica Fiului Risipitor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 16)

 

„Cautг iubitule de vezi de nu seamгnг lucrurile omeneєti cu marea, de nu ca valurile ei se оmpleticeєte viaюa noastrг, de nu petrecem mai multг nevoie decвt pe mare, fiind pe uscat, de nu cгdem unul peste altul mai rгu decвt valurile cele mari єi furtunile. De nu ne оnvвrtim оncoace єi оncolo ca єi оn оntunericul mгrii, unul din noi a luat cutгruia plugul єi altul a rгpit robii celuilalt, unul se sfгdeєte cu vecinul pentru apг, iar altul se luptг pentru vвnt cu cei ce locuiesc cu dвnsul єi unii umblг la judecгюi pentru mгsurarea pгmвntului, iar unii оi necгjesc pe alюii pentru zidiri, єi unul pofteєte sг ia ce n-a dat, iar altul umblг la judecгюi sг nu dea ce a luat єi unul lгcomeєte la dobвnzi єi camete, iar altul se sileєte sг taie єi din capete. Acesta, fiind sгrac, оi pare rгu, iar celгlalt, fiind bogat, se tulburг, cel ce nu are se mustrг, iar cel ce are se vicleneєte. Cel are are stгpвnirea se zavistuieєte єi cel ce are putere se urгєte єi cel ce este puternic se gгteєte. Rгzboaiele se оnmulюesc єi zavistiile prisosesc, nesaюiul biruieєte єi lгcomia silniceєte, minciuna se оnalюг єi credinюa unuia faюг de altul a fugit, adevгrul lipseєte de tot de pe pгmвnt, hotarul prieteniei este numai pвnг unde se trece masa, deci nici pгmвntul nu poate sг sufere aceste rгutгюi, vгzduhul se pвngгreєte pвnг оn cer, stihiile cele slobode se vвnd pe bani, cгile se vгmuiesc, pгmвntul se оmparte, apele se stгpвnesc, vвntul se cumpгrг, zeciuitorii єi harapcii юin oraєele, bogaюii se topesc de grijг multг, datornicii se vestejesc de grija datoriilor, rгpitorii tulburг lumea, iubitorii de argint adesea umblг la judecгюi, negustorii negustoresc primejdiile oamenilor, nгpгstuitorii vвnd minciunile minюind unul cгtre altul, sfвrєit-am jurгmintele єi nu mai єtim alta fгrг decвt a ne jura pe Dumnezeu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 33-34)

 

„Nu numai cei ce fac pгcatele merg оn iad, ci єi cei ce-i laudг pe aceia mai mult se muncesc.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 48)

 

PГCATELE (sufleteєti)

 

„Dupг cum trupul se stricг de desfrвnare, tot aєa єi sufletul se pвngгreєte de gвnduri drгceєti, de оnvгюгturi rele, de cugete netrebnice. Cel care spune: sunt curat la trup, dar poartг оn suflet pizmг fratelui sгu, acela nu-i curat. Pizma i-a stricat fecioria. Tot aєa nu-i curat nici cel care umblг dupг slavг deєartг. Dorinюa de slavг i-a stricat fecioria. Odatг intratг aceastг patimг оn suflet, fecioria sufletului s-a dus. Cel care urгєte pe fratele sгu este mai degrabг ucigaє decвt curat la trup єi suflet, decвt fecior. Pe scurt оєi pierde fecioria orice om stгpвnit de o patimг rea.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a patra, p. 71)