MINCIUNA (are picioare scurte)

 

„Minciuna este slabг єi uєor de descoperit, chiar cвnd ea оn afarг se acoperг cu mii de culori. Precum cei ce zidesc pe ziduri ruinate nu le fac pentru aceea mai tari; la fel mincinoєii sunt uєor ruєinaюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVIII, 1, p. 347)

 

„Nimic nu este mai slab decвt minciuna, cu oricвte perdele ar fi ea acoperitг. Aєa cum urcг, la fel de repede єi coboarг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 374)

MINTEA (ochii minюii)

 

„Aєa sunt ochii minюii; privesc necontenit la priveliєtea celor veєnice; єi, luminaюi de strгlucirea lor, dispreюuiesc pe toate cele din lumea aceasta ca pe umbrг єi vis, fгrг sг poatг fi amгgiюi sau оnєelaюi. De vгd bogгюia, оndatг оєi bat joc de ea; єtiu cг bogгюia fuge de la unul la altul mai fгrг recunoєtinюг decвt un rob fugar, єtiu cг niciodatг nu stг, ba dimpotrivг оncarcг pe cei care o au cu mii єi mii de rele єi, ca sг spun aєa, оi aruncг chiar оn adвncul pгcatului. De vгd frumuseюe trupeascг, iarгєi, nu se оntorc spre ea; єtiu cг e trecгtoare єi lesne schimbгtoare; єtiu cг boala distruge deodatг toatг frumuseюea aceea, iar оnaintea bolii bгtrвneюea urвюeєte єi poceєte chipul frumos de mai оnainte, єi, оn sfвrєit, єtiu cг moartea stricг toatг frumuseюea trupului. De vгd pe cineva acoperit de slavг sau plin de putere sau ajuns оn fruntea demnitгюilor єi оnconjurat de toate fericirile, єi pe acesta оl trec cu vederea ca pe unul ce nu are nimic sigur, nimic statornic, ca pe unul care se laudг cu niєte lucruri, care trec mai repede ca valurile rвurilor. Este, oare, ceva mai єubred decвt оnєelгciunea slavei din viaюa aceasta, pe care profetul o asemuie cu floarea ierbii? Toatг slava omului, spune profetul, ca floarea ierbii (Isaia, 40, 7; Petru, 1, 24)”. (Omilii la Facere, omilia XXVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 356)

 

„Єi ochiul minюii noastre, pвnг ce este sгnгtos, toate cele bune le vede, iar cвnd este gвndul nostru оntunecat єi stricat tocmai єi la cer de-l vom sui la cele dumnezeieєti priviri, multг tulburare єi netocmealг i se va pгrea.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 135)

MINTEA (curatг)

 

„Cвnd un om are cugetul curat, cвnd n-are оn el murdгrie, atunci va putea locui оn el Stгpвnul universului”. (Omilii la Facere, omilia LX, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 269)

MINTEA (vгtгmarea minюii)

 

„Ceea ce este ochiul pentru trup, aceea este mintea pentru suflet. Dupг cum n-ai prefera sг porюi bijuterii de aur, sг te оmbraci cu haine de mгtase, dar sг юi se scoatг ochii, ci socoteєti sгnгtatea ochilor mai de preю decвt o bogгюie ca aceasta - cг dacг-юi pierzi vederea, nu-юi mai este de nici un folos viaюa - deci, dupг cum atunci cвnd ochii sunt orbiюi, cea mai mare parte a lucrгrii celorlalte mгdulare este pierdutг, pentru cг li s-a stins lumina, tot aєa єi cвnd mintea este stricatг, sufletul se umple de nenumгrate rele. Aєadar, dupг cum cгutгm sг avem оn trup ochi sгnгtoєi, tot aєa єi оn suflet mintea. Cum vom mai vedea, deci, dacг vom strica tocmai organul care dг luminг єi celorlalte mгdulare? Dupг cum cel care stвrpeєte izvorul a secat єi rвul, tot astfel cel care stricг mintea a tulburat toatг activitatea sufletului оn viaюa aceasta. (…) Cвnd cгpitanul corгbiei se оneacг, cвnd lumina se stinge, cвnd оmpгratul cade prizonier, ce nгdejde mai pot avea supuєii?”. (Omilii la Matei, omilia XX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 266)

 

„Cel ce nu este cumpгtat оn faptele lui nu poate fi nici оntreg la minte, adicг nu poate fi statornic єi sгnгtos cu mintea, ci un astfel de om se abate din calea cea dreaptг, єi este mai smintit decвt un nebun.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, pp. 401-402)

 

MINTEA (оntunecarea minюii)

 

„Nimic nu produce mai mult оntuneric ca mintea omeneascг, care nu vorbeєte decвt despre lucruri pгmвnteєti єi nu este luminatг de sus. Cгci ea este robitг cu totul de pгrerile pгmвnteєti ale minюii noastre. Pentru aceasta avem nevoie de aceste izvoare de apг care cad din cer, ca dupг ce am spгlat tina cu care este оntinat sufletul nostru, ceea ce va rгmвne curat sг se ridice sus єi sг zboare sг se uneascг cu оnvгюгtura divinг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXIV, 3, p. 117)

 

„Tristeюea, neliniєtea, mвnia єi grijile multe оntunecг mintea єi nu o lasг sг gвndeascг raюional.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 360)

MINTEA (uєurгtatea minюii)

 

„Nimic nu poate fi mai strгin de sufletul creєtinului ca uєurгtatea minюii.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VI-a, p. 101)

 

,,Inima noastrг este foarte plecatг spre pгcat єi voinюa noastrг este foarte schimbгtoare; de aceea, noi trebuie sг ne asigurгm єi sг ne оntгrim din toate pгrюile. Unul din cei doisprezece s-a dus. Vezi din ce societate stimabilг el a pierit єi ce mare nenorocire este uєurгtatea minюii?” (Cuvвnt la Sfвnta єi Marea Joi, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 165)

MINTEA (curгюirea ei)

 

,,Ne curгюim minюile noastre, repetвnd ca pe o incantaюie оnvгюгturile adevгrate[285].” (Prima catehezг cгtre cei ce urmeazг a fi luminaюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 36-37)

MINUNILE (despre minuni)

 

„Dar ce spui de minunile din vremea noastrг? N-a izbucnit foc din templu, din temeliile templului din Ierusalim, єi a alungat pe lucrгtorii ce lucrau la zidirea templului єi astfel s-a pus capгt оncercгrii aceleia nelegiuite? Cu toate acestea, cei ce оncercaserг rezidirea templului nu s-au pocгit, nici n-au lepгdat оnvвrtoєarea inimii lor. Cвte alte minuni nu s-au mai fгcut apoi dupг acea minune, dar n-au cвєtigat nimic din ele. De pildг, trгsnetul care a cгzut pe acoperiєul templului lui Apolo. Templul acesta a fost trгsnit din pricinг cг oracolul acestui demon a silit pe оmpгratul de atunci sг mute de lвngг templu moaєtele unui mucenic оngropat acolo; cгci spunea oracolul cг nu poate rosti oracole atвta vreme cвt vede alгturi sicriul mucenicului. Dupг minunea aceasta, o altг minune. Unchiul acestui оmpгrat, pentru cг a pвn­gгrit sfintele vase, a murit mвncat de viermi. Vistiernicul оmpгrгtesc apoi, pentru o altг nelegiuire adusг de el Bisericii, a pierit rupвndu-i-se trupul оn douг. Iarгєi, o altг minune. Izvoarele din юinutul nostru, care оntreceau оn apг apa rвurilor, au pierit dintr-o datг єi au dispгrut; asta nu s-a mai оntвmplat niciodatг mai оnainte, ci atunci cвnd оmpгratul a pвngгrit юinutul acesta cu jertfe idoleєti. Ce sг mai spun de foametea din оntreaga lume, care a cгzut peste oraєe odatг cu suirea acestui оmpгrat pe tron? Ce sг mai spun de moartea оmpгratului оn юara perєilor, de rгtгcirea lui de dinaintea morюii, de armata prinsг la mijloc de barbari ca оntr-o mreajг, de оntoarcerea ei minunatг єi neaєteptatг de acolo? Toate aceste nenorociri au оncetat оndatг ce a murit оntr-un chip vrednic de plвns оmpгratul cel necredincios єi i-a urmat un altul, credincios. Ostaєii care nu mai aveau din nici o parte nici o ieєire, cг erau prinєi ca оn niєte plase, la un semn al lui Dumnezeu au scгpat de barbari єi s-au оntors teferi acasг. Nu sunt oare оndestulгtoare aceste minuni ca sг ne atragг spre credinюг?” (Cuvвntul al IV-lea la Sfвntul Apostol Pavel, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 247-248)

 

„Fapta este rezultatul propriei strгdanii; minunea, harismг a dumnezeiescului dar. Ai vгzut cвt de mare este deosebirea dintre faptг єi minune? Fapta este o urmare a sudorilor omeneєti; minunea este o dovadг a dгrniciei dumnezeieєti. Fapta оєi are оnceput оn viaюa noastrг, minunea оєi ia оnceputul de la harul lui Dumnezeu; una se datoreazг ajutorului de sus, alta, voinюei de jos. Fapta este юesutг din amвndouг: єi din rвvna noastrг, єi din har dumnezeiesc; minunea nu este decвt o manifestare a harului de sus, fгrг sг aibг nevoie de sudorile noastre. Faptг оnseamnг sг fii blвnd, sг fii curat la suflet єi la trup, sг fii cumpгtat, sг-юi stгpвneєti mвnia, sг biruieєti pofta, sг faci milostenii, sг fii iubitor de oameni, sг sгvвrєeєti orice virtute, asta este o fapt. Osteneala єi sudoarea noastrг. Minune оnseamnг sг alungi demonii, sг deschizi ochii orbilor, sг curгюeєti trupurile leproєilor, sг оntгreєti mгdulare slгbгnogite, sг оnviezi morюi, sau sг faci altele la fel cu acestea. Ai vгzut cвt e de mare deosebirea оntre fapte єi minuni, оntre vieюuire єi semne, оntre rвvna noastrг єi harul lui Dumnezeu?” (Omilie la titlul Faptelor apostolilor, (La оnceputul Faptelor Apostolilor – II), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 317-318)