MILOSTENIA (єi cei sгraci sunt datori a oferi milostenie)

 

„Єi cuvвntul acesta al nostru pentru milostenie se potriveєte nu numai celor bogaюi, ci єi celor sгraci. Chiar de-ar fi cineva care se hrгneєte din cerєit, cuvвntul acesta se adresazг єi lui, cгci doar nu este cineva atвt de sгrac, оncвt sг nu poatг avea la оndemвnг doi bani. Este cu putinюг ca єi din puюin sг dea cineva puюin, єi sг оntreacг chiar pe cei ce au dat mai mult, precum vгduva cea din Evanghelie, fiindcг mгreюia milosteniei nu se judecг pe mгsura celor date.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia I, p. 57)

 

„ Dar dacг nu am de unde sг dau milostenie? Zici tu. Un pahar de apг rece ai, oriєicвt de sгrac ai fi; doi bani ai, oriєicвtг sгrгcie s-ar юine de capul tгu; picioare ai, spre a cerceta pe cei bolnavi, spre a te duce pe la cei de prin temniюi; acoperгmвnt de casг ai, spre a primi pre cei strгini. Nu este iubiюilor, nu este nici o iertare pentru cel ce nu face milostenie. Acestea necontenit le grгim vouг, nu оngrijindu-ne de cei ce pг­timesc, pe cвt de voi. Acestea vi le spunem оntr-una, pentru ca din aceastг repetare sг putem avea un cвєtig cвt de mic. Daюi, deci, celor de aici, care au nevoie, ca sг puteюi lua оn schimb cele cereєti.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXI, p. 364)

 

„Voi єtiюi cele petrecute cu vгduva din Evanghelie. Este bine, dar, de a pune оnainte pururea acest exemplu, ca astfel nici sгracul sг nu se deznгdгjduiascг, vгzвnd pe acea femeie punвnd оn corvanг cei doi bani ce-i avea. Unii au adus єi fire de pгr la zidirea templului, єi totuєi nici aceєtia n-au fost respinєi. Cei ce aveau оnsг aur, єi aduceau fire de pгr, erau blestemaюi, - iar cei ce numai pгr aveau, aceasta aduceau, єi erau primiюi. De aceea єi Cain a fost mustrat, nu pentru cг a adus pe cele rele, ci pentru cг din cele ce avea, a adus pe cele mai rele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXII, p. 373)

 

„-Dar cum pot face milostenie, cвnd єi eu sunt sгrac?, mг оntrebi.

-Mai cu seamг cвnd eєti sгrac poюi milui. Cel bogat, оmbгtat de mulюimea banilor єi averilor lui, cu fierbinюeli din pricina unei boli cumplite de friguri, are o dragoste pe care nu єi-o poate sгtura, vrea sг-єi mгreascг tot mai mult averile. Cel sгrac, izbгvit de aceastг boalг, dг mai cu uєurinюг din ceea ce are. Milostenia nu stг оn mгsura averii, ci оn mгsura voinюei”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VIII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 129-130)

 

„Porunca milosteniei nu a fost datг numai pentru cei bogaюi, ci єi pentru cei care au puюin, ba chiar єi pentru cei care abia reuєesc sг-єi cвєtige pвinea cea de toate zilele. Pentru cг nimeni nu este atвt de sгrac, оncвt sг nu aibг cei doi bani ai vгduvei din Evanghelie (Marcu 12, 42). Celui care dг ceva din puюinul pe care оl are, se poate sг i se socoteascг mai mult decвt celor care dau mult, din multele lor bogгюii. Valoarea milosteniei nu depinde de cвt dгm, ci de gвndul cu care dгm. De aceea, nu trebuie sг ne uitгm la vгduvг, care a dat numai doi bani, ci la faptul cг deєi nu i-a mai rгmas nici un ban, nu i-a pгrut rгu pentru jertfa ei. Оn felul acesta, ea єi-a dat toatг averea.

Pentru a face milostenie, nu avem nevoie de bani, ci de bunгvoinюг. Atunci cвnd avem bunгvoinюг, nu conteazг cг suntem sгraci. Iar cвnd ne lipseєte bunгvoinюa, nu ne ajutг cu nimic faptul cг suntem bogaюi.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 280)

 

„... aflг lгmurit cг sгrгcia nu e o piedicг оn calea milosteniei. Chiar dacг eєti de mii de ori mai sгrac, nu eєti mai sгrac decвt cea care avea doar un pumn de fгinг (3 Rg., 17, 12) єi cea care avea doar doi bгnuюi (Mc., 12, 42), fiecare din ele fiind admiratг pentru cг єi-a golit pentru cei оn lipsг toatг averea lor; o atвt de mare sгrгcie n-a fost piedicг оn calea unei atвt de mari iubiri de oameni, ci milostenia fгcutг de aceste douг sгrmane a fost atвt de оmbelєugatг єi generoasг оncвt i-a eclipsat pe toюi bogaюii єi i-a оntrecut prin bogгюia intenюiei єi prisosul rвvnei pe cei care dгdeau mulюi galbeni. Astfel cг nu numai n-ai suferit de aici nici o nedreptate, dar ai cвєtigat єi mai mult, primind printr-o contribuюie micг cununi mai strгlucitoare decвt ale celor ce єi-au dat cele mai multe din averile lor.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 6, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 243)

 

„Nici unul nu este atвt de sгrac єi lipsit cвt sг n-aibг mгcar cвt de puюin, cг poate cineva єi din puюin sг facг puюinг milostenie єi sг оntreacг pe cei ce dau mult, ca єi vгduva aceea.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 64)

 

„Cг de vom avea osвrdie єi milг spre cei lipsiюi, nimic nu ne va оmpiedica sгrгcia. La fel, cвnd n-avem osвrdie єi blвndeюe spre sгraci, nici un folos nu avem de binele єi de avuюia noastrг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 64)

 

„Nici sгrгcia sг nu fie piedicг pentru o astfel de ajutorare. De-ai fi sгrac, sгrac de tot, nu eєti mai sгrac decвt vгduva aceea care єi-a dat toatг averea ei (Luca 21, 2-4)! De-ai fi sгrac, sгrac lipit, nu eєti mai sгrac decвt vгduva cealaltг, din Sarepta Sidonului, care avea numai o mвnг de fгinг; dar aceas­ta n-a оmpiedicat-o sг-l primeascг pe profet! Vedea оn jurul ei ceata de copii, vedea cг foamea o ameninюг, cг nu-i mai rгmвne nimic pentru hranг, єi totuєi l-a primit pe prooroc cu multг tragere de inimг (III Regi, 17, 10-16).” (Despre milostenie. Cuvвnt rostit dupг ce a trecut prin oraє la vreme de iarnг єi i-a vгzut pe sгraci єi pe cerєetori lгsaюi оn pгrгsire єi aruncaюi оn piaюг, 3, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 254-255)

 

„Totdeauna se cautг nu cвt de mare оюi este bogгюia, ci cвt de mare юi-esufletul. Omul cu suflet mare єi bogat, de-ar fi mai sгrac decвt toюi oamenii, оi poate оntrece pe toюi оn ospitalitate, оn milostenie єi оn bunгtate; pe cвnd omul mic єi sгrac la suflet, omul care se tвrгєte pe pгmвnt, de-ar fi el mai avut ca toюi, este mai sгrac єi mai lipsit decвt toюi. De aceea pregetг єi єovгie оn fata tuturor acestor fapte. Єi dupг cum pentru un nevoiaє sгrгcia nu-i o piedicг pentru milostenie, din pricina bogгюiei sufletului sгu, tot aєa єi pentru cel avut, bogгюia nu-1 poate ajuta sг facг bine din pricina sгrгciei sufletului sгu. Pildele ne stau оn faюг. Vгduva a gгzduit pe profet, deєi avea putinг fгinг; regele Ahab avea atвta bogгюie, totuєi a poftit єi averile strгine (III Regi, 21, 1-2). Aєa cг nu bogгюia averilor, ci bogгюia sufletului ne dг uєu­rinюa de-a face milostenie. La fel єi altг vгduvг: cu cei doi bгnuюi ai ei a оntrecut pe mulюi bogaюi; sгrгcia nu i-a fost o piedicг (Luca 21, 2-4)! Оnsгєi sгrгcia a fгcut ca milostenia sг fie mai mare. Precum spune єi Pavel: Sгrгcia lor cea adвncг a prisosit spre bogгюia dгrniciei lor (II Cor., 8, 2). Nu trebuie sг ne uitгm la aceea cг a pus оn cutia bisericii doi bгnuюi, ci cг оi avea numai pe aceєtia, єi nu i-a cruюat! Єi-a dat tot avutul ei. De aceea trebuie s-o admirгm єi s-o оncununгm. Ca sг primim pe strгini, nu ne trebuie bogгюie, ci bunгvoinюг. Cвnd avem bunгvoinюг, sгrгcia nu ne aduce pagubг; dar cвnd bunгvoinюa ne lipseєte, bogгюia nu ne e de nici un folos.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 12,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 363-364)

MILOSTENIA (sufleteascг)

 

„Cu cвt sufletul e mai bun decвt trupul, cu atвt au dreptul la mai mare rгsplatг decвt cei care ajutг cu bani pe cei nevoiaєi, cei care prin sfaturi єi necontenitг оnvгюгturг aduc pe cei nepгsгtori єi pe cei cгzuюi pe calea cea dreaptг, arгtвndu-le urвюenia pгcatului єi marea frumuseюe a virtuюii celei dupг Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 52)

 

„Dacг vedem оn piaюг un om bгtut єinenorocit de soartг, de putem sг-i dгm bani s-o facem; de putem sг-l mвngвiem cu cuvвntul, sг nu pregetгm. Are rгsplata sa єi cuvвntul; dar mai bine spus, chiar єi suspinele. Asta o spunea єi fericitul Iov: Iar eu am plвns pentru orice neputincios єi am suspinat cвnd am vгzut om оn nevoie (Iov 30, 25). Iar dacг lacrimile єi suspinele au rгsplatг, gвndeєte-te cвt de mare va fi plata cвnd adaugi єi cuvinte de mвngвiere, ajutoare bгneєti, orice alt fel de milostenie!”. (Omilii la Matei, omilia XV, X, оn col. PSB, vol. 23, p. 191)

 

„Chiar cвnd nu le-am putea duce sг mгnвnce nimic celor din оnchisoare, nici sг rгscumpгrгm starea lor starea lor jalnicг cu bani, оi vom putea mвngвia prin cuvintele noastre, sг ridicгm sufletul lor abгtut de tristeюe, sг-i ajutгm оn multe alte lucruri; fie vorbind pentru ei celor ce i-au оnchis; fie fгcвndu-i pe gardieni mai blвnzi єi mai compгtimitori; pentru aceea nu vom fi lipsiюi de cвєtig, mic sau mare.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 5, p. 302)

 

„Apoi fiindcг єtim cг оn оnchisoare se aflг o comoarг ascunsг, sг intrгm acolo adesea, acolo sг ne facem comerюul nostru єi оnclinarea care o avem pentru teatru s-o оntoarcem acolo. Dacг voi n-aюi avea de adus decвt propria voastrг persoanг prizonierilor, daюi-le cuvinte de mвngвiere. Dumnezeu nu rгsplгteєte numai pe cel ce hrгneєte pe prizonieri, ci єi pe cel ce i-a vizitat. Оn sfвrєit, dacг, intrвnd оn оnchisoare, voi оi оncurajaюi pe aceєti sгraci nenorociюi, dacг оntгriюi sufletul lor abгtut єi adвncit оn teamг єi оn tristeюe, fгcвndu-le оndemnuri bune, ajutвndu-i єi fгgгduindu-le siguranюг єi faptele voastre bune, оnvгювndu-i, nu veюi avea o platг prea micг. Cei mai mulюi din cei ce plutesc оn plгceri poate vor rвde dacг mг vor auzi vorbind aєa; dar aceєti nenorociюi care sunt оn mizerie, atinєi єi pгtrunєi de starea lor, vor asculta cuvintele noastre cu multг blвndeюe єi modestie; ei vг vor lгuda, se vor face mai buni. Adesea evreii s-au rвs єi єi-au bгtut joc de Sfвntul Pavel auzindu-l predicвnd; dar prizonierii l-au ascultat cu multг atenюie. Nimic nu dispune mai mult sufletul la filozofie ca nenorocirea, durerile єi nгpastele.

Sг fim dar atenюi, dragii mei fraюi, la toate lucrurile acestea: sг privim tot binele pe care-l vom dobвndi noi єi-l vom da acestor sгraci оnchiєi єi cel pe care o sг ni-l facem nouг, dacг mergem sг-i vizitгm, dacг timpul pe care-l folosim rгu оn piaюa publicг єi la lucruri inutile оl vom da pentru ei pentru a-L cвєtiga pe Iisus Hristos єi pentru a ne procura nouг o bucurie destul de mare. Sг lucrгm astfel pentru slava lui Dumnezeu єi vom obюine bunurile veєnice.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 6, pp. 304-305)

 

„Chiar dacг nu ai nimic, totuєi dacг ai sufletul compгtimitor pentru nevoile altora, pentru aceasta юi se va da rгsplata cuvenitг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, p. 392)

 

„Apostolul cere ca tot cel ce dгruieєte ceva, sг facг aceasta cu nevicleєug, cel ce miluieєte – sг fie оntru bunгvoinюг, cel ce cвrmuieєte – sг fie cu osвrdie, cгci el nu voieєte ca noi sг ajutгm pe cei nevoiaєi numai cu bani, ci єi prin cuvinte, єi prin fapte, єi cu trupurile, єi cu toate celelalte.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XX, p. 410)

 

„Sг оmpгrtгєim fraюilor noєtri orice gвnd bun pe care оl avem, sг-l scoatem la ivealг оnaintea tuturor, sг nu-l ascundem. Cвnd оl dгm altora, atunci ne оmbogгюim mai mult. Cвnd facem pгrtaєi pe mai mulюi la cвєtigul nostru, atunci mгrim avuюia noastrг”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. X, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 151)

 

„Vezi, aєadar, cг cel care este sгrac de bani, poate oferi arte daruri. Єi noi, dacг nu avem bani, sг dгm sгracilor dragoste, mвngвiere, rugгciune єi ce se mai aflг оn inima noastrг milostivг. Pentru cг єi aceasta tot milostenie se cheamг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 289)

 

„N-ai putut dupг Botez sг-юi pгzeєti trupul curat? Poюi prin pocгinюг sг-l faci pe el curat, poюi prin bani, prin milostenie.

Dar n-ai ban? Poюi sг cercetezi оnsг pe cel bolnav, sг mergi la cel legat, sг dai un pahar de apг rece, sг primeєti pe cel strгin оn casг єi sub acelaєi acoperгmвnt, sг dai doi bгniєori – vгduva, єi sг suspini pentru cei ce se muncesc; pentru cг єi lucrul acesta este milostenie.” (Din Tвlcuirea la Psalmul 127, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 118)

 

„ Un pahar de apг rece, o vizitг, un cuvвnt de mвngвiere, o intervenюie ajutгtoare, un ajutor, un ajutor oricвt de mic ar fi: iatг ceea ce cere de la noi Dumnezeu єi ceea ce putem noi da totdeauna.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 182)

MILOSTENIA (din furt)

 

„… mг gвndesc la milostenia aceea fгcutг din averi nepгtate de jaf єi nedreptate. Dacг cel care se оngrijeєte numai de el din averile lui єi nu dг altuia nimic, nu-i milostiv, cum poate fi milostiv acela care ia averile єi drepturile altora, chiar dacг ar face cu ele mii de milostenii? Dacг e o neomenie sг te foloseєti numai tu din averile tale, apoi cu mult mai mare neomenie este sг le iei pe ale altora. Dacг Dumnezeu pedepseєte chiar pe cei care nu єi-au agonisit averile prin jaf єi nedreptate, pentru cг n-au fгcut milostenie, apoi cu mult mai mult pe cei care au luat averile altora. Sг nu-mi spui cг a nedreptгюit pe unul, dar a miluit pe altul! Asta e grozгvia. Ar trebui ca nedreptгюitul sг fie єi cel miluit. Aєa оnsг rгneєti pe unii єi-i vindeci pe alюii pe care nu i-ai rгnit, cвnd ar trebui sг vindeci pe cei pe care i-ai rгnit; dar, mai bine spus, nici n-ar fi trebuit sг rгneєti. Filantrop nu-i acela care rгneєte оntвi, єi apoi vindecг, ci cel care vindecг pe cei rгniюi. Vindecг, dar, mai оntвi rгnile fгcute de tine єi apoi pe cele fгcute de alюii! Dar, mai bine spus, nici nu rгni, nici nu doborо pe nimeni la pгmвnt - asta este treaba jucгtorilor de la оntrecerile atletice -, ci ridicг pe cei doborвюi la pгmвnt. Nu este cu putinюг sг vindeci rгul sгvвrєit de jaf єi nedreptate cu aceeaєi mгsurг de milostenie. Dacг ai rгpit unuia un obol, nu trebuie sг faci milostenie cu un obol ca sг stвrpeєti rana jafului, ci cu un talant. De aceea hoюul trebuie sг dea оmpгtrit de cвt a luat; rгpitorul оnsг e mai rгu decвt hoюul. Dacг hoюul trebuie sг dea оmpгtrit decвt a luat, apoi rгpitorul trebuie sг dea оnzecit єi chiar cu mult mai mult. Ce bine ar fi dacг chiar aєa ar putea cгpгta iertare pentru nedreptatea sгvвrєitг; dar nici atunci nu va primi platг pentru milostenia sa. De aceea Zaheu spunea: De am nгpгstuit pe cineva, оntorc оmpгtrit єi voi da sгracilor jumгtate din averile mele (Luca 19, 8). Dacг оn timpul legii vechi trebuia sг оntorci оmpгtrit, apoi cu mult mai mult pe timpul harului; dacг hoюul trebuie sг оntoarcг, apoi cu mult mai mult rгpitorul. Rгpitorul оn afarг de pagubг mai aduce єi ocarг celui jefuit. Deci dacг ai оntoarce de o sutг de ori cвt ai rгpit, tot n-ai оntors tot. Vezi, dar, cг nu оn zadar spuneam: Dacг ai rгpit unuia un obol єi-i оntorci un talant, abia dacг poюi tгmгdui rana fгcutг. Dacг aєa abia poюi tгmгdui rana, cum te vei apгra оnaintea lui Dumnezeu cвnd strici rвnduiala, cвnd rгpeєti averi оntregi єi dai puюin, єi nici acelora pe care i-ai jefuit, ci altora оn locul acelora? Ce iertare mai poюi avea? Ce nгdejde de mвntuire? Vrei sг єtii cвt de mare rгu faci cвnd miluieєti aєa? Ascultг ce spune Scriptura: Cel care aduce jertfг din averea sгracilor este ca acela ce omoarг pe fiu оnaintea tatгlui lui (Оnю. Sir., 34, 22)”. (Omilii la Matei, omilia LII, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 608-609)

 

„Milostenia fгcutг din jaf e єi cruzime єi ocarг. Mai bine sг nu dai nimic decвt sг dai din munca єi sudoarea altora. Spune-mi, dacг ai vedea pe doi oameni, pe unul dezbrгcat, iar pe altul cu hainг pe el, єi dacг ai dezbrгca pe cel cu hainг єi l-ai оmbrгca pe cel gol, n-ai face, oare, o nedreptate? Negreєit! Dacг nu miluieєti, ci nedreptгюeєti, cвnd dai altuia tot ce ai luat de la altul, ce pedeapsг nu vei primi cвnd nu dai nici cea mai micг parte din ce-ai jefuit єi cвnd mai numeєti milostenie datul acesta? Dacг erau юinuюi de rгi oamenii care aduceau la jertfelnic animale betege, cum crezi cг vei dobвndi iertare fгcвnd o faptг mai rea decвt ei? Dacг un hoю, chiar dacг dгdea оnapoi proprietarului ceea ce-i furase, fгcea totuєi o nedreptate єi nedreptatea era atвt de mare cг pгcatul nu i se єtergea decвt dacг оntorcea оmpгtrit - єi asta оn Vechiul Testament -, gвndeєte-te acum cвt jгratec nu adunг pe capul lui nu cel ce furг, ci cel ce siluieєte єi nu dг оnapoi celui jefuit, ci оn locul aceluia оi dг altuia; єi nici nu dг оmpгtrit, dar nici jumгtate, єi face asta nu pe vremea Vechiului Testament, ci acum, pe vremea Noului Testament? Dacг unul ca acesta nu-i pedepsit aici pe pгmвnt, plвnge-l mai ales pentru aceasta, cг-єi adunг pe capul lui mai mare urgie, dacг nu se pocгieєte ”. (Omilii la Matei, omilia LXXXV, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 961-962)

 

„Dacг Cain, pentru cг i-a oferit lui Dumnezeu cea mai micг parte єi cea mai rea din bunurile sale (Fac., 4), fгrг sг-i facг rгu la nimeni a fost pedepsit, nu vor primi o pedeapsг mai grozavг cei ce-i vor aduce daruri din rгpirile lor єi din lгcomia lor? Dacг Dumnezeu n-a dat aceastг poruncг, aceasta este pentru ca sг facem milostenie aproapelui, єi nu pentru ca noi sг-l asuprim. Cel ce rгpeєte bunul altuia єi-l dг altuia, acela nu este milostiv, ci nedrept єi cu totul pгcгtos. Precum nu se scoate ulei dintr-o piatrг, cruzimea nu produce omenia. Nu se poate numi milostenie ceea ce iese din acest izvor necurat.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XIII, 4, p. 65)

 

„ Credinюa єi mila єterg pгcatele (Ecl., 4, 33); eu zic milostenia care nu este fгcutг dintr-un bun rгu cвєtigat, cгci aceea nu este milostenie, ci o neomenie єi o cruzime. Оn sfвrєit, ce se poate cвєtiga dezbrгcвndu-l pe unul єi оmbrгcвndu-l pe altul? (…) Chiar cвnd vom da tot bunul altuia, nu vom cвєtiga nici un rod. Zaheu ne оnvaюг, el zice cг оmblвnzeєte mвnia lui Dumnezeu restituindu-I оmpгtrit tot bunul ce l-a luat (Lc., 19, 8). Dar noi comitem mii de rгpiri єi credem cг prin ceva milostenie potolim mвnia lui Dumnezeu єi nu vedem cг o pornim mai mult.

Spuneюi-mi, vг rog, luвnd оntr-un car cu asin mort єi putrezit, voi l-aюi duce la altar pentru a-l aduce jertfг, oare nu vг va ucide cu pietre lumea оntreagг ca pe un necredincios єi pe un stricгtor de cele sfinte? Ei bine! Dacг eu dovedesc cг o jertfг fгcutг dintr-un bun furat este mai netrebnicг, ce iertare vom avea noi?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIII, 3, pp. 376-377)

 

„Dar dacг cu aceleaєi mвini cu care-i despuiem pe unii, noi оi оmbrгcгm pe alюii, chiar cвnd pentru aceia ne vom folosi de bunurile pe care le-am jertfit nu vom evita pentru aceea chinurile.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIII, 3, p. 377)

 

„Sigur este mai bine a nu face nici o operг de milostenie, decвt s-o facem оn acest fel. I-ar fi fost mai folositor lui Cain sг nu jertfeascг nimic din tot. Ori, dacг, Cain, pentru cг a oferit ceia ce avea de mai puюin preю, l-a jignit pe Dumnezeu, cel ce face milostenie dвnd bunul altuia, cum nu va porni el mвnia Lui? Eu v-am oprit, zice Domnul, sг rгpiюi bunul altuia, єi voi vreюi sг Mг cinstiюi oferindu-Mi rгpirile voastre? Ce sentiment aveюi despre Mine? Credeюi cг asemenea jertfe Оmi sunt plгcute?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIII, 3, pp. 377-378)

 

„Cвnd cineva face milostenie din vreo obligaюie oarecare, sau din vreo nedreptate, sau din slavг deєartг, atunci este pierdutг roadг acelei milostenii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXX, p. 525)

 

„Trebuie sг spunem cг Dumnezeu nu este mulюumit cu milostenia noastrг atunci cвnd banii pe care оi dгm provin din furt, оnєelгciune, cгmгtгrie sau orice alt fel de mijloace murdare. Domnul primeєte numai ceea ce dгm din roadele muncii noastre cinstite. Orice altг jertfг este murdarг dinaintea lui Dumnezeu. Pentru cг nu poюi rгpi de la unul ca sг dai celuilalt, nu poюi unuia sг-i faci rгu ca altuia sг-i faci bine. Milostenie оnseamnг sг facem bine, nu sг-i distrugem pe semenii noєtri. Cel care distruge un om ca sг facг bine altui om nu face milostenie, ci sгvвrєeєte pгcatul greu al nedreptгюirii.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 290)

 

„ Faceюi-vг, spune Hristos, prieteni din bogгюia cea nedreaptг (Luca 16, 9).

Vezi cвt de mare e iubirea de oameni a Stгpвnului, cвt de mari sunt bunгtatea єi bunгvoinюa Lui? N-a spus fгrг rost aceste cuvinte! Le-a spus pentru cг mulюi bogaюi adunг bogгюie din jaf єi lгcomie. Rгu faceюi, le spune Hristos, nu trebuie sг adunaюi aєa averea! Dar pentru cг aюi adunat-o, puneюi capгt jafului єi lгcomiei! Folosiюi-vг cum trebuie averea! Nu spun cu asta sг miluieєti jefuind, ci, dupг ce ai izgo­nit din tine lгcomia, sг foloseєti averea miluind єi ajutвnd. De nu оncetezi cu jaful, nici milostenie nu faci, chiar dacг s-ar pгrea cг faci. De-ai arunca оn mвinile sгracilor bani cu nemiluita, dar dacг furi єi rгpeєti mai departe averile altora, Dumnezeu te socoteєte la fel cu ucigaєii. De aceea, trebuie mai оntвi sг ne depгrtгm de lгcomie, єi apoi sг miluim pe cei din nevoi.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 10-11, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 312-313)