JURГMВNTUL (nu au trebuinюг de jurгmвnt cei ce au nume bun єi au оmbrгюiєat virtuюile)

 

„ - Dar ce sг fac dacг cineva оmi cere sг jur, dacг mг sileєte?

- Frica de Dumnezeu sг fie mai puternicг decвt silnicia. Dacг ai de gвnd sг-mi vii cu astfel de scuze, atunci nu vei pгzi nici o poruncг! Aєa vei spune єi cu porunca de a nu-юi lгsa femeia (Matei 5, 32): Ce? Sг n-o las, cвnd e certгreaюг єi cheltuitoare? Aєa vei spune єi cu porunca de a-юi scoate ochiul drept (Matei 5, 29): Ce? Sг rup orice legгturг cu prietenul meu, cвnd оl iubesc єi ard de dragul lui? Aєa vei spune єi cu porunca de a nu te uita cu poftг (Matei 5, 28): Ce sг fac dacг nu pot sг nu mг uit? Aєa vei spune єi cu porunca de a nu te mвnia pe fratele tгu (Matei 5, 22-23): Ce sг fac, dacг nu pot sг-mi stгpвnesc limba? Єi aєa vei cгlca toate poruncile Domnului. Totuєi de legile omeneєti nici nu оndrгzneєti sг-mi vii cu astfel de scuze, nici sг spui: Ce sг fac, dacг sunt aєa єi aєa?, ci, vrвnd-nevrвnd, te supui celor scrise.

De altfel, nici nu vei ajunge vreodatг sa fii silit sг juri. Cel ce a auzit fericirile єi єi-a format sufletul, aєa cum a poruncit Hristos, nu va fi silit niciodatг de nimeni sг se jure, fiind respectat єi preюuit de toatг lumea”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 226)

 

„Noi ar trebui sг fim crezuюi mai cu seamг din purtare, decвt din jurгminte. Pentru ce, spune-mi, pe unii care jurг nu-i credem, iar pe alюii оi credem de fideli єi fгrг jurгmвnt? Dacг cutare, zice, va spune faptul, eu оl cred єi fгrг jurгmвnt, pe tine оnsг, chiar cu jurгmвnt nu te cred. Aєadar jurгmвntul este de prisos, ba оncг chiar e o dovadг mai mult de necredinюг, decвt de credinюг. Uєurinюa de a jura e o probг de nerespect cгtrг cele sfinte. Altfel dar cel ce оn continuu uzeazг de jurгmвnt nu are niciodatг vreun folos din el, pe cвnd din contrг, cel ce niciodatг nu оntrebuinюeazг jurгmвntul, acesta tocmai se foloseєte.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia II, p. 20)

 

JURГMВNTUL (strвmb)

 

„Cel ce-a jurat strвmb, dupг ce moare, trebuie оngropat єi dat оndгrгt sвnului pгmвntului, de aceea pentru ca odatг cu trupul sг nu disparг єi rгutatea sгvвrєitг, blestemul a fгcut din casa lui o dгrвmгturг, pentru ca trecгtorii toюi, vгzвnd-o єi оntrebвnd de pricina acestui lucru, sг se fereascг de a face la fel.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 162)

 

,,Dacг jurгmвntul, chiar jurгmвnt adevгrat, este un pгcat єi o cгlcare a poruncii, ce vom spune despre jurгmвntul fals? Dacг ce este mai mult decвt da єi nu este de la cel rгu, de la diavolul, de la cine va fi cel fals?” (Despre cгinюг (I), 4, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 64)

 

„Fiindcг nici nu este mic jurгmвntul cel strвmb. Cг dacг a jura este de la cel rгu, oare a jura strвmb cвtг muncг aduce?

Cei din vremea Apostolilor – povesteєte Luca la Fapte – vindeau юarini sau case єi aduceau preюul єi оl puneau la picioarele lor. Dar Anania nu aєa, ci ascunde din preюul юarinii pe care o vвnduse, єtiind (aceasta – n.n.) єi femeia lui. Pentru aceasta єi se pedepseєte cu moarte, fiindcг nu a iconomisit lucrul bine єi s-a prins furвnd ale sale. Asemenea pentru aceasta se cerceteazг єi femeia lui fiindcг a єtiut ceea ce s-a fгcut.

Deci dacг cei ce numai au minюit au pгtimit unele ca acestea, oare cei ce єi se jurг strвmb, ce nu vor pгtimi? Iar mai vвrtos dacг femeia fiind оntrebatг de Apostolul, de aюi vвndut оntru atвta юarina, iar ea numai zicвnd, cu adevгrat оntru atвta, a luat astfel de pedeapsг єi nu a scгpat, puneюi оn minte cei ce juraюi strвmb de care muncг sunteюi vrednici?” (Din Cuvвntul 12 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, pp. 272-273)

JURГMВNTUL (lepгdarea obiceiului de a jura)

 

„Nu e greu a оnvinge acest obicei de a jura numai dacг punem pentru aceasta puюin zel, avвnd grijг de a ne оndemna, a ne sfгtui unii pe alюii, a ne observa, a cerceta єi a pedepsi pe cei care pun la uitare aceastг poruncг.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a IV-a, p. 81)

 

„Cheamг-l pe feciorul tгu єi sperie-l, ameninювndu-1 cu o bгtaie grozavг dacг nu pгzeєte aceastг poruncг, єi vei vedea cг de оndatг se va lгsa de acest obicei. Dar atunci nu e ciudat lucru, ca bгieюii cei mici, de teama noastrг, sг pгzeascг porunca, єi noi sг nu ne temem de Dumnezeu atвt cвt se tem copiii noєtri de noi?” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 174)

 

„Cг precum sluga care adeseori se cerceteazг, multe bгtгi ia, tot astfel єi cel ce jurг.

Vezi priceperea acestui оnюelept? Nu a zis: A jura nu оюi оnvгюa mintea ta, ci gura ta, fiindcг єtia cг toatг pricina este din gurг, єi pentru cг lesne se оndrepteazг”. (Din Cuvвntul 10 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, pp. 270-271)

 

„Vrei sг єtii cг este cu putinюг sг biruiascг cineva aceastг boalг rea a jurгmвntului? Eu sг te оnvгю єi nu poate fi sг nu biruieєti, cгci cвnd vei vedea pe una din slugile tale sau pe tine sau pe unul dintre copiii tгi sau pe cineva din casa ta cг se jurг adesea, porunceєte-i sг nu mгnвnce оn acea zi єi nu numai pe aceia ci єi pe tine te canoneєte cu acest canon de te vei jura єi tu, cг limba pedepsindu-se оn acest fel, de acum nu va mai jura strвmb єi aєa te va оnюelepюi nevoia foamei, deci de vom face aєa, altг оnvгюгturг nu ne va mai trebui, cг оn ce fel o slugг este bгtutг єi certatг adesea, nu se poate curгюi de rгni, aєa єi cel ce jurг єi numeєte numele lui Dumnezeu, niciodatг nu se mai curгюeєte de pгcate. Pentru aceea, sг fugim de acest obicei al jurгmвntului єi sг ne facem mai buni dupг оntoarcere єi оndreptare.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 102)

 

„Rogu-vг, daюi-mi rгspuns voi cei ce aюi mers єi aюi vгzut obiceiul cel bun ce au cei din cetatea Antiohiei, pe care obicei nu-l are altг cetate, cг acei oameni mai bine primesc sг li se taie limba decвt sг iasг jurгmвntul din gura lor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 104)

 

„Cг nu єtiu ce vom face pentru acest obicei rгu pe care l-am оnvгюat єi zicem єi fгrг de voia noastrг: Pe Dumnezeul meu, dar tu cвnd te porneєti a zice acest cuvвnt, muєcг-юi limba tare pвnг te va durea, sau єi pвnг a nu zice, cг mai bine este sг curgг acum sвnge din ea, decвt atunci, muncindu-se, sг pofteascг o picгturг de apг єi sг nu poatг afla nici o mвngвiere.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 104)

 

 

LACRIMILE (de pocгinюг)

 

„Da, nimic nu apropie єi nu uneєte atвt de mult pe om de Dumnezeu ca astfel de lacrimi. Unul ca acesta nu se uitг la cele din jurul lui fie de locuieєte оn mijlocul oraєelor, fie de trгieєte оn pustie, оn munюi єi оn vвlcele; єi nici nu se mai saturг de lacrimi fie cг-єi plвnge pгcatele lui, fie cг le plвnge pe ale altora. De aceea pe aceєtia, оnainte de alюii, i-a fericit Dumnezeu, zicвnd: Fericiюi cei ce plвng (Matei 5, 4). Cum ar fi putut Pavel sг spunг: Bucuraюi-vг pururea оn Domnul (Filip., 4, 4), dacг aceste lacrimi n-ar naєte plгcere? Dupг cum plгcerea lumeascг este unitг cu durerea, tot aєa lacrimile vгrsate dupг placul lui Dumnezeu odrгslesc bucurie neоncetatг єi nevestejitг”. (Omilii la Matei, omilia VI, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 84)

 

„Dupг cum vгzduhul se curгюeєte dupг o ploaie bogatг, tot aєa, dupг lacrimi оmbelєugate, se pogoarг оn suflet liniєte єi alinare єi dispare оntunecimea pгcatelor. Dupг cum ne curгюim de pгcate prin apг єi prin Duh, tot aєa ne curгюim iarгєi prin lacrimi єi mгrturisire; cu o singurг condiюie, sг nu lгcrimгm de ochii lumii єi spre laudг. Cel ce varsг lacrimi de ochii lumii єi spre laudг trebuie юinut de rгu mai mult decвt o femeie care se оmpopoюoneazг, care оєi оncondeiazг sprвncenele єi se sulemeneєte. Eu caut acele lacrimi care nu se varsг de ochii lumii, ci din zdrobirea inimii; lacrimile cele ascunse, vгrsate оn cгmara ta de rugгciune, fгrг sг fii vгzut de cineva; lacrimile cele ce picurг liniєtit єi fгrг zgomot, cele izvorвte din adвncul inimii, cele pornite din zdrobirea єi durerea sufletului, cele vгrsate numai de dragul lui Dumnezeu (…)

De vei lгcrima єi tu aєa, vei merge pe urmele Stгpвnului. Єi El a lгcrimat; єi pentru Lazгr (Ioan, 11, 35), єi pentru Ierusalim (Matei, 23, 57), єi pentru Iuda (Matei, 26, 50)”. (Omilii la Matei, omilia VI, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 84-85)

 

„Sг stingem vвlvгtaia pгcatelor, nu cu apг multг, ci cu puюine lacrimi. Multul foc al pгcatului e stins єi cu o picгturг de lacrimi; cг lacrimile sting vвlvгtaia pгcatelor єi spalг mirosul greu al pгcatului.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, p.141)

 

„Lacrimile sunt baie єi mijloc de curгюire de pгcate.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, p. 141)

 

 

„Pot єi lacrimile stinge focul cel aprins al pгcatelor.” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 453)

 

„Sг єtergem murdгria pгcatelor noastre cu lacrimile noastre. Mare este rodul acestor lacrimi! Mare mвngвiere єi uєurare ne dau! Pe cвt de mare este pedeapsa datг rвsului єi petrecerii, pe atвt de mare uєurare aduce plвnsul necontenit. Fericiюi cei ce plвng, cг aceia se vor mвngвia (Matei 5, 4), spune Domnul. Єi: Vai de cei ce rвd, cг aceia vor plвnge (Luca 6, 25). De aceea єi Pavel оєi petrecea tot timpul оn lacrimi єi plвnset, cu toate cг nu se єtia cu nici un pгcat pe cuget.

- Cine spune asta?

- Chiar fericitul acela! Trei ani, ziua єi noaptea, spune el, n-am оncetat de a sfгtui cu lacrimi pe fiecare din voi (Fapte 20, 31). Pavel, trei ani! Noi, nici o lunг! Pavel, ziua єi noaptea; Pavel, pentru pгcatele altora! Noi, nici pentru pгcatele noastre! Pavel nu se єtia cu nimic pe cuget, noi, nici din pricina poverii cugetului nostru!” (Cuvвnt la Sfinюii Mucenici, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 454)

 

„Єi, spune-mi, ce putea fi mai frumos decвt ochii aceia care erau оmpodobiюi de mulюimea lacrimilor ca de niєte mгrgгritare?” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 183)

 

„Cг sunt preюioase lacrimile pocгinюei! Ce bogгюie cuprind ele! Ce calitгюi оmbracг ele! Ele sunt mijlocitoare. Ele sunt dulci. Ele sunt roditoare. Ele sunt adevгrate єi sincere. Ele sunt sfinte.

Ele sunt dulci. Dulci, fiindcг nimic pe atвta cвt lacrimile nu ne uneєte cu Dumnezeu. Dulci, fiindcг Iisus Hristos afirmг cг ele sunt fericite. Dulci, fiindcг lor Sfвntul Pavel le promite adevгratele bucurii: Bucuraюi-vг pururea оn Domnul!

Ele sunt roditoare. Ele lucreazг minuni ale harului. Priviюi la Magdalena оn lacrimi, la picioarele lui Iisus. Lacrimile ei o curгюesc, o оmpodobesc, o fac plinг de toate mгreюiile sfinюeniei, fac din ea mai mult decвt o fecioarг.

Ele sunt loiale єi adevгrate. Aceste lacrimi au groazг de orice slavг deєartг; ele curg cu tгcere sub privirea singurг a lui Dumnezeu.

Ele sunt sfinte. Cum nu vor fi ele? Ele au roєit pleoapele divine; ele au primit sfinюirea lor de la Iisus Hristos chiar, atunci cвnd ele curgeau din belєug єi cu atвta cгldurг. Sfвntul Pavel plвngea; toюi sfinюii au plвns; lacrimile sunt apanajul celor aleєi ai lui Dumnezeu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 304)

 

LACRIMILE („Fericiюi cei ce plвng, cг aceia se vor mвngвia”[267])

 

„- Dar ce folos am, aє putea fi оntrebat, dacг (…) plвng?

- Foarte mare folos! Atвt de mare, оncвt nici nu pot sг юi-l оnfгюiєez prin cuvinte. La tribunalele acestea din lume, oricвt ai lгcrima, nu scapi de osвndг dupг ce sentinюa a fost pronunюatг. Dar la tribunalul cel duhovnicesc, de suspini numai ai schimbat sentinюa, ai cгpгtat iertare. De aceea Hristos spune multe despre plвns, fericeєte pe cei ce plвng єi nefericeєte pe cei ce rвd (Matei, 5, 4)”. (Omilii la Matei, omilia VI, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 86)

 

LAUDA (constructivг)

 

„Єi David, iarгєi, s-a lгudat, dar s-a lгudat cu acele fapte ce puteau sг оndrepte pe ascultгtorii sгi.” (Cuvвntul al V-lea la Sfвntul Apostol Pavel, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 263)

LAUDELE (aduse aproapelui)

 

„Ce folos aduce veєmвntul din afarг, cвnd sufletul e оmbrгcat mai prost ca orice cerєetor? Pe un om trebuie sг-l lauzi єi sг-l admiri, nu dupг haine, nici chiar dupг trup, ci dupг sufletul lui.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIX-a, p. 161)

LAUDELE (respingerea laudelor ce ni se aduc)

 

„Noi trebuie a respinge laudele altora ca astfel sг ne оnvrednicim de mai mari laude, єi mai mult sг fim admiraюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVII, p. 322)

LГCOMIA (definiюia)

 

„... lгcomia care, fiind prin ea оnsгєi o mare nebunie єi o boalг grea, devine оncг mai periculoasг оn aceea cг ea este rгdгcina єi mama tuturor relelor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIX, 1, p. 351)

LГCOMIA (gravitatea)

 

„Dacг este ucigaє cel care nu dг sгracilor din averile sale, cu mult mai mult cel care ia cele strгine. Nu sunt, oare, lacomii єi zgвrciюii mai rгi decвt mulюi tвlhari de drumul mare? Nu sunt rгpitorii mai rгi decвt mulюi ucigaєi, decвt mulюi jefuitori de morminte?”. (Omilii la Matei, omilia XXXVI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 450)

 

„De care nebun spuneam cг e mai nebun оntre nebuni? De cel care se taie numai pe el sau de cel care se taie єi pe el, dar єi pe toюi pe care-i оntвlneєte? Negreєit cг acesta din urmг. Nebunii se despoaie numai pe ei оnєiєi; lacomii, pe toюi pe care-i оntвlnesc.” (Omilii la Matei, omilia LXXXI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 920)

 

,,Lгcomia este un aluat vechi, єi oriunde ar cгdea, оn orice casг ar intra, o face necuratг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XV, p. 156)

 

,,Nimic nu este mai putregгios ca lгcomia. Chiar de ai оncuia acest aluat оn casг, chiar de ai zгvorо uєa sau ai face orice, totul vei face оn zadar, cгci ai оncuiat оnlгuntru lгcomia, hoюul cel primejdios, care poate a-юi scoate de acolo totul. Dar ce, zici tu, nu cumva cei ce sunt lacomi suferг cu toюii de acestea? Fгrг оndoialг cг vor suferi, dar poate оncг nu suferг. Dacг acum scapг de suferinюг, apoi atunci mai mult оncг sг se teamг, cгci sunt pгstraюi pentru o pedeapsг mai mare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XV, p. 156)

 

,,Lacomul chiar єi dupг ce a pierdut banii, a rгmas plin de pгcate, cгci оn оnchipuirea sa gвndindu-se numai la bogгюie, nu vede єi relele ce izvorгsc din bogгюie, ci le cunoaєte mai pe urmг оn adevгrul lucrurilor. Plгcerea de bogгюie s-a preschimbat la el оn visuri, pe cвnd osвnda din acea plгcere nu se mai preface оn vis, ci o va simюi chiar оn faptг, ba оncг chiar єi mai оnainte de acea osвndг el primeєte єi aici cea mai mare osвndг, prin miile de scвrbe ce le оntвmpinг adunвnd acele bogгюii, prin grijile, prin оnvinuirile ce i se aduc, prin uneltirile єi tulburгrile de tot felul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, pp. 394-395)

 

„Lгcomia este stricгciune, ba оncг o stricгciune mai rea decвt toate celelalte, cгci ea duce la idolatrie. Sг fugim de stricгciune, єi sг preferгm nestricгciunea. Te-ai lгcomit la avutul altuia? Lucrul de care te-ai lгcomit se stricг, pe cвnd lгcomia rгmвne, devenind obiect de stricгciune fгrг sfвrєit. Mulюumirea trece, pe cвnd pгcatul rгmвne intact. Este un rгu mare de a nu se lepгda cineva de totul din aceastг viaюг, єi mare nenorocire este ca ducвndu-se acolo sг purtгm cu noi sarcini de pгcate.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXIV, p. 252)

 

„Dacг оmpгratul ar scoate o lege prin care ne-ar obliga nu numai sг nu rгpim ceea ce este al altora, dar єi sг dгm sгracilor o parte din averea noastrг, ne-am supune fгrг sг zicem nimic. Dar dacг оmpгratul cerului єi al pгmвntului ne spune sг nu rгpim lucruri care nu sunt ale noastre, noi оncгlcгm cu neruєinare porunca Sa. Pe оmpгratul pгmвntesc, care este om, оl respectгm, pe cвnd pe Оmpгratul Cel veєnic, Creatorul єi Domnul a toate, Оl dispreюuim. Nu este оnfricoєгtor? Dacг atunci cвnd Оl cinstim pe Dumnezeu ca pe un om, sгvвrєim un pгcat, cвt de mare este pгcatul nostru dacг оl cinstim pe Dumnezeu mai puюin decвt pe un om.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 227)

 

LГCOMIA (manifestarea ei)

 

„Adesea lacomul respinge єi chiar dreptul naturii; pгrinюii, rudenia de sвnge, el nu le mai cunoaєte; vвrsta el n-o mai respectг; prieteni nu are deloc, ci el este duєmanul оntregii lumi єi mai ales sieєi; nu numai fiindcг оєi pierde sufletul sгu, ci fiindcг el este propriul sгu cгlгu, el se dг la mii de neliniєti, la mii de osteneli, mii de necazuri. El va face cгlгtorii lungi, se va expune la pericole, la curse, la totul, pentru a-єi оnmulюi rгul lui, pentru a avea єi a numгra mult aur єi argint. Este ceva mai rгu, este o boalг mai crudг? El se lipseєte sг bea єi sг mгnвnce, el se lipseєte de toate aceste plгceri єi pofte pentru care oamenii au obiceiul sг facг atвtea excese єi atвtea pгcate; el se lipseєte оncг de slavг єi cinste. Оn sfвrєit, lacomul оi considerг aproape pe toюi oamenii suspecюi, el este оnconjurat de o mulюime de оnvinuitori, de invidioєi, de calomniatori єi de oameni care-i оntind curse. Cei pe care-i maltrateazг el pe nedrept оl urгsc pentru rгul єi necazul ce le-a fгcut el lor; cei ce n-au sг se plвngг de el, se tem sг devinг victimele lui; єi cuprins de milг pentru cei pe care i-a ruinat el, ei intrг оn plвnsetele єi оn nenorocirile lor. Cei mari, care-i sunt superiori lui оn putere єi fiindcг au milг de cei mici єi fiindcг ei оi poartг invidie, оl urгsc єi se luptг cu el. Єi pentru ce sг vorbim despre oameni? Ce nгdejde, ce mвngвiere ce poate sг-i mai rгmвnг celui ce-єi atrage mвnia lui Dumnezeu?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVII, 3, p. 468)

 

,,Pe cine voiюi mai оntвi sг zugrгvim? Pe lacom єi pe rгpitor? Dar ce poate fi mai neruєinat ca ochii acestora? Ce poate fi mai fгrг ruєine єi mai cinic ca aceєtia? Nu atвt de neruєinat este cвinele ca unul din aceєtia, cвnd rгpeєte cele ale altora. Ce poate fi mai spurcat ca mвinile acestora? Ce poate fi mai nesгюios ca gura lor, care toate le оnghite єi niciodatг nu se mai saturг? Nu te uita la faюa єi la ochii lor, cг sunt de om, cгci ochii omeneєti nu vгd astfel de lucruri. Lacomul єi rгpitorul nu vede pe oameni ca oameni, nu vede cerul ca cer, nu ridicг capul оn sus cгtre stгpвnul a toate, ci totul crede cг este ban. Ochii omeneєti obiєnuiesc a vedea pe sгraci doborвюi de sгrгcie, єi se miєcг spre milг, pe cвnd ochii acestora, cвnd vгd pe sгraci, se оnfurie ca ai fiarelor sгlbatece. Ochii omeneєti nu vгd cele strгine ca ale lor, ci єi pe ale lor ca strгine; nu poftesc pe cele ale altora, ci єi pe ale lor le dau altora, pe cвnd ochii acestora nu pot suferi, dacг nu vor rгpi єi pe cele ale altora, cгci ei nu au ochi de om, ci de fiarг sгlbaticг. Ochii omeneєti nu pot suferi sг vadг trupul lor gol, cгci este al lor, єi nici chiar pe al altora – pe cвnd ochii acestora dacг nu vor vedea pe toюi dezbrгcaюi єi dacг nu vor vedea toate cele strгine strвnse acasг la dвnєii, niciodatг nu vor fi mulюгmiюi, єi mai bine zis, nici atunci nu sunt mulюгmiюi. Pentru aceea, mвinile lor nici cu labele fiarelor sгlbatice nu le-ar putea asemгna cineva, cгci sunt mult mai rгpitoare єi mai grozave ca ale acelora. Urєii єi lupii dupг ce s-au sгturat, se dezgustг pe urmг de prada lor єi se depгrteazг, pe cвnd aceєtia niciodatг au saю. Dumnezeu ne-a fгcut mвinile ca sг ajutгm pe alюii, iar nu ca sг-i dezbrгcгm, єi dacг ar urma ca noi sг le folosim la aceasta, apoi este mai bine a le tгia єi a rгmвne fгrг ele.

Tu, cвnd o fiarг sгlbaticг оюi sfвєie o oaie, te scвrbeєti; єi cвnd оnsuюi faci aєa cu fratele tгu, nu crezi cг ai fгcut ceva rгu? Єi cum te poюi numi om? Nu vezi cг noi numim fapt omenesc mila cea plinг de iubire de oameni, єi cвnd cineva face ceva crud єi lipsit de milг, оl numim cu toюii neomenos? Deci felul omului оl osebim de al fiarelor sгlbatice numai prin a milui, zicвnd pururea: Oare el nu este om? Oare este fiarг sгlbaticг sau cвine? Oamenii vindecг sгrгcia єi nu o mai sporesc, pe cвnd gurile acestora sunt guri de fiare sгlbatice, sau mai drept vorbind, chiar mai rele, chiar mai sгlbatice decвt ale acelora, fiindcг ies din ele cuvinte mai veninoase decвt dinюii acelora, cuvinte care adeseori pricinuiesc єi moartea aproapelui. Єi dacг le-ar cerceta pe toate cineva, atunci ar putea vedea bine cum neomenia єi lipsa de milг fac din oameni neoameni єi fiare sгlbatice. Dacг оncг ar cerceta єi cugetul unor astfel de oameni, оncг i-ar numi nu numai fiare sгlbatice, ci chiar draci, cгci sunt plini de rгutate єi de duєmгnie asupra aproapelui. Acolo nu vei vedea nici dragoste de Оmpгrгюia Cerurilor, nici fricг de gheena, nici ruєine de oameni, nici milг, nici bunгvoire, ci neruєinare єi obrгznicie, єi dispreюul tuturor celor viitoare, iar cuvintele lui Dumnezeu pentru osвndг, ca єi ameninюarea cu gheena, lor li se par numai un basm.

Astfel este cugetul lacomilor єi al rгpitorilor.

Deci cвnd ei pe dinlгuntru sunt draci єi pe dinafarг fiare sгlbatice, ba chiar mai rгi decвt acelea, apoi atunci cu cine vom asemгna astfel de oameni? Cum cг sunt mai rгi decвt fiarele sгlbatice este оnvederat de acolo cг acelea sunt de la fire aєa, pe cвnd ei, ca oameni, avвnd de la fire blвndeюea, se silesc singuri a se pune оn rвndul fiarelor sгlbatice. Dar єi dracii оi au pe aceєtia оmpreunг-lucrгtori cu dвnєii оmpotriva celor bвntuiюi, pe cвnd dacг nu ar lucra cu dracii, apoi cele mai multe din meєteєugurile lor оmpotriva noastrг s-ar sparge оn capul lor – aceєtia оnsг оntrec єi pe draci, оncercвnd sг-i stгpвneascг pe cei bвntuiюi. Єi iarгєi, dracul rгzboieєte pe om, iar nu pe ceilalюi draci, pe cвnd lacomul se grгbeєte a face rгu оn orice chip celui de aproape єi nu se sfieєte nici din fire.

Єtiu bine cг mulюi sunt nemulюгmiюi de noi pentru aceste cuvinte, dar eu nu sunt defel supгrat, ci mi-e milг єi plвng pe niєte astfel de oameni, єi chiar de ar voi sг mг batг, cu plгcere aє suferi dacг s-ar depгrta de aceastг sгlbгticie. Cгci nu numai eu singur, ci єi Prorocul оi scoate pe aceєtia din rвndul oamenilor, zicвnd: Omul, оn cinste fiind, nu a priceput, ci s-a asemгnat dobitoacelor celor necuvвntгtoare (Ps. 48, 21). Deci sг ne facem odatг oameni, sг privim spre cer єi sг recвєtigгm chipul єi asemгnarea lui Dumnezeu, ca astfel sг ne оnvrednicim єi de bunгtгюile viitoare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, pp. 95-96)

 

,,… se vede petrecвndu-se pe drumuri, pe mare, оn cetгюi, оn tribunale; fiindcг lгcomia a umplut marea de sвnge, de multe ori a оnroєit оntr-un chip nelegiuit pвnг єi sгbiile judecгtorilor; tot se оntrarmeazг pe cei ce pвndesc noaptea єi ziua pe trecгtori la drumul mare, ea a fгcut ca sг nu se mai cunoascг firea, cгci a adus uciderea de tatг, de mamг єi, оn sfвrєit, toate relele din viaюг ea le-a adus. Pentru aceea Pavel o numeєte rгdгcina tuturor relelor. Lгcomia aduce pe оndrгgitorii ei оntr-o stare cu mult mai proastг decвt a ocnaєilor din minele de metaluri. Dupг cum aceia оntruna muncesc din greu оn оntuneric, оnchiєi єi legaюi, tot aєa єi lacomii sгpвnd оn peєterile iubirii de argint, єi neavвnd nici o silг de undeva, ei singuri оєi trag osвnda, cetluindu-se pe sineєi cu legгturi nedezlegate. Cei osвndiюi la ocnг, mгcar cвnd vine seara se odihnesc de dureri єi munci, pe cвnd lacomii єi ziua єi noaptea sapг оntruna єi scormonesc acele metaluri rele. Cei dintвi au o mгsurг hotгrвtг оn acea lucrare din greu, pe cвnd aceєtia din urmг nu cunosc nici o mгsurг, ci оncг cu cвt sapг mai mult, cu atвt mai mult li se deschide pofta de a sгpa оnainte. Dar dacг aceia sunt siliюi la muncг grozavг, apoi iatг cг aceєtia din urmг de bunгvoia lor єi nesiliюi de nimeni, nici mгcar nu pot a se izbгvi de aceastг boalг rea, ba chiar nici nu pot a o urо, ci dupг cum porcul se tгvгleєte оn mocirlг, aєa єi aceєtia, tгvгlindu-se оn putoarea iubirii de argint, sunt mulюгmiюi єi оncвntaюi, pгtimind mai grozave munci decвt osвndiюii aceia. Cum cг ei sunt оn rele, ascultг cele ale acelora єi vei єti єi cele ale acestora. Deci se spune cг acel pгmвnt aurit are crгpгturi єi gгuri оn acele peєteri оntunecoase, astfel cг criminalul osвndit acolo la munci ia cu dвnsul cazmaua, оn acelaєi timp єi lampa, оmpreunг cu ulcioraєul din care picurг оn lampг untdelemn, din pricina оntunericului ce este acolo, єi numai aєa intrг оnlгuntru, dupг cum am spus. Dupг aceea, fiindcг timpul оl cheamг la mвncare, iar el nu єtie timpul din pricina оntunericului, apoi iatг cг temnicerul bate de sus cu putere оn pereюii peєterii, єi astfel, prin troncгnitura aceea єi prin glasul lui, dг de єtire celor ce lucreazг оn peєterг cг s-a sfвrєit ziua. Poate cг vг cutremuraюi auzind acestea?

Ei bine, sг vedem dacг nu cumva filarghirii (iubitorii de argint) pгtimesc оncг єi mai grozave. Cгci єi aceєtia au un temnicer greoi, vreau sг zic iubirea de argint – єi cu atвt mai greoi, cu cвt оmpreunг cu trupul este legat єi sufletul. Єi оntunericul de aici este оncг єi mai оnfricoєat, fiindcг nu este оntuneric simюit, ci se zгmisleєte оnlгuntrul lor, єi ori оncotro s-ar duce, ei оl poartг pretutindeni cu dвnєii. Aєadar, ochiul lor cel sufletesc s-a stins cu desгvвrєire. Pentru aceea єi Hristos оi jeleєte mai mult decвt pe toюi, zicвnd: Deci dacг lumina care este оn tine este оntuneric, dar оntunericul cu atвt mai mult (Mt. 6, 23)? Aceia cel puюin poartг cu dвnєii o lampг care lumineazг, pe cвnd aceєtia sunt lipsiюi pвnг єi de aceastг luminг, din care pricinг єi cad оn fiecare zi оn mii єi mii de prгpгstii. Cei osвndiюi la muncile acelea, de оndatг ce soseєte noaptea se odihnesc, intrвnd єi dвnєii оn liniєtea obiєnuitг a celor nenorociюi – voiesc a spune noaptea – оn vreme ce lгcomia aduce єi aceastг nenorocire iubitorilor de argint, fiindcг ei noaptea se оngrijesc єi se frгmвntг de muncile cele mai grozave, fгrг ca cineva sг-i neliniєteascг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, pp. 245-246)

 

„Oamenii adevгraюi оi vгd pe cei sгraci cг se chinuiesc єi li se moaie inima. Cei lacomi оi vгd pe sгraci єi se оnfurie. Oamenii adevгraюi nu numai cг nu rгpesc nici mгcar cu privirea lucrurile altora, dar dau celor care au nevoie din ce au ei. Lacomii nu se neliniєtesc pвnг nu rгpesc avutul celorlalюi єi оl fac al lor. Oamenii adevгraюi nu suportг sг-1 vadг despuiat pe semenul lor. Oamenii lacomi vor sг-i despoaie pe toюi, altfel nu sunt mulюumiюi; sau mai bine zis, nici aєa nu sunt mulюumiюi. De aceea putem spune cг aceєti oameni transformг de bunгvoie firea din blвndг, оn sгlbaticг. Din gura lor scuipг otravг, la fel ca єerpii, mвinile lor nu aflг odihnг pвnг cвnd nu fac rгu celorlalюi, cвt despre gвnd, dacг ar fi cu putinюг sг le cunoaєtem gвndul, ne-am da seama cг nu sunt ca fiarele sгlbatice, ci mai rгi decвt acestea. Ei sunt adevгraюi demoni, оn inimile lor ascund numai cruzime єi rгutate faюг de fiecare dintre semenii lor. Diavolii nu pot sг-i loveascг pe oameni aproape niciodatг fгrг voia єi оmpreunг-lucrarea lor, pe cвnd cei lacomi оi lovesc chiar єi atunci cвnd ei se оmpotrivesc. Ei jertfesc totul, chiar єi sufletul lor, pe altarul cвєtigului. Nu se gвndesc la nimic altceva єi nu оi intereseazг decвt banul. Nu se tem de iad, nu doresc Оmpгrгюia cerurilor, nu le este ruєine de oameni, nici fricг de Dumnezeu. Legile le оncalcг, cinstea o socotesc o prostie, dispreюuiesc Evanghelia, iar оn viaюa de dupг moarte nu cred.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 229-230)