RUGГCIUNEA (folosul rugгciunii)

 

„Mare armг e rugгciunea, mare оntгrire, mare comoarг, mare liman, loc fгrг de primejdii; cu o singurг condiюie, sг ne apropiem de Stгpвn cu mintea treazг, sг ne strвngem de pretutindeni gвndurile! Sг ne apropiem de Stгpвn оn aєa chip, ca sг nu-i lгsгm duєmanului mвntuirii noastre nici o portiюг de intrare. Duєmanul mвntuirii noastre єtie cг оn timpul rugгciunii putem vorbi cu Dumnezeu de cele ce юin de mвntuirea noastrг, cг оn timpul rugгciunii ne rгscumpгrгm pгcatele, cг оn timpul rugгciunii arгtгm doctorului rгnile, cг ne tгmгduim; de aceea mai cu seamг atunci diavolul ne atacг, face єi unelteєte totul, ca sг ne punг piedicг sг ne trвndгvim. Pentru aceasta, vг rog, sг fim cu mintea treazг!” (Omilii la Facere, omilia XXX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 389)

 

„Mare bun e rugгciunea! Dacг te foloseєti mult cвnd vorbeєti cu un om virtuos, cвte bunгtгюi nu vei dobвndi cвnd eєti оnvrednicit sг vorbeєti cu Dumnezeu? Cг rugгciunea este vorbire cu Dumnezeu. Єi ca sг afli, ascultг pe proorocul ce spune: Dulce sг-I fie lui Dumnezeu vorba mea (Ps., 103, 35), adicг vorbirea mea sг fie plгcutг lui Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia XXX, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 390)

 

 

„Deєi Dumnezeu vine оn ajutorul nostru prin оndurгrile єi mila Sa de noi, totuєi, mult fac єi rugгciunile noastre spre aceasta.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, p. 20)

 

„Diavolul єtie cвt de mare folos aduce rugгciunea. Єtia єi Pavel cum se оngreuiau mulюi la rugгciune, єi de aceea єi zice: Stгruiюi la rugгciune!” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia X, p. 119)

 

„Nu este atвt de strгlucitor оmpгratul оmbrгcat cu purpurг, cвt este de strгlucitor cel ce se roagг, оmpodobit cu vorbirea cea cu Dumnezeu. Dupг cum, atunci cвnd este toatг oastea de faюг, cвnd sunt de faюг generalii, cгpeteniile єi voievozi mulюi єi se apropie cineva, єi stг de vorbг оn deosebi cu оmpгratul, privirile tuturor se оndreaptг spre el, єi prin asta ajunge mai de cinste tot astfel se оntвmplг єi cu cel ce se roagг. Gвndeєte-te ce mare lucru este ca, atunci cвnd оngeri stau de faюг, cвnd se gгsesc acolo arhangheli, Serafimi, Heruvimi єi toate celelalte puteri, tu, om fiind, sг poюi sг te apropii cu multг оndrгznire єi sг vorbeєti cu Оmpгratul puterilor acelora! Ce cinste poate fi la fel cu aceasta? Nu numai de cinste avem parte de pe urma rugгciunii, ci єi de foarte mare folos, chiar оnainte de a primi ceea ce cerem. Cгci оn clipa оn care ai оnгlюat mвinile la cer єi ai chemat pe Dumnezeu, te-ai оndepгrtat оndatг de toate grijiile cele omeneєti; te-ai mutat cu mintea оn viaюa ce va sг fie єi trгieєti deci cu mintea cele din ceruri; оn timpul rugгciunii, dacг te rogi cum trebuie, nu mai ai nici o legгturг cu viaюa de aici. De-юi clocoteєte оn suflet mвnia, adoarme lesne; de te arde pofta, se stinge; de te mistuie invidia, cu multг uєurinюг e izgonitг”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, pp. 123-124)

 

„Dupг cum cвnd rгsare soarele sunt alungate toate fiarele, care se ascund оn culcuєurile lor, tot astfel єi cвnd rugгciunea rгsare ca un soare din gura єi de pe limba noastrг, mintea ni se lumineazг єi toate patimile pгcгtoase єi sгlbatice sunt alungate єi puse pe fugг єi se ascund оn culcuєurile lor; numai dacг ne rugгm cum trebuie, cu suflet deєtept єi minte treazг. Atunci, de-ar fi diavol lвngг tine, fuge; de-ar fi drac, pleacг! Dacг atunci cвnd vorbeєte un stгpвn cu o slugг, nimeni dintre slugi, nici din cei cu оndrгznire, nu cuteazг sг se apropie єi sг-i tulbure, cu mult mai mult diavolul єi ai lui, alungaюi fiind єi fгrг оndrгznire, nu pot sг ne tulbure cвnd vorbim cu Dumnezeu cu rвvna cuvenitг”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 124)

 

„Rugгciunea pгstreazг neєtirbit bunul nostru trai єi preface оndatг necazurile. De-ar veni ispite, оndatг le alungг! De-ar veni pagubг de bani єi altceva din cele ce ne amгrгsc sufletul, pe toate оndatг le pune pe fugг”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 124)

 

„Nu te оndrepta spre rugгciune ca spre un lucru de mic preю! Rugгciunea ne iartг pгcatele. Dumnezeieєtile Evanghelii ne dau оnvгюгtura asta.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a treia, p. 56)

 

,,… оndatг ce ridicг cineva mвinile sale la cer єi cheamг pe Dumnezeu, deodatг retrage inima sa de la toate lucrurile cele pгmвnteєti єi se strгmutг cu duhul оn viaюa cea viitoare. El atunci gвndeєte numai la cele cereєti єi оn timpul rugгciunii nu are nimic оn comun cu viaюa cea pгmвnteascг, dacг оnsг se roagг bine. Dacг cumva se aювюг mвnia lui, ea uєor se potoleєte prin rugгciune; dacг poftele lui se aprind, focul lor lesne se stinge; de l-ar chinui оnsг єi pizma, el lesne o va alunga, оntвmplвndu-se ceea ce zice profetul despre rгsгritul soarelui. Dar ce zice el? Pus-ai оntuneric єi s-a fгcut noapte, cвnd se miєcг toate fiarele pгdurii; puii leilor юipг dupг pradг єi cer de la Dumnezeu hrana lor; cвnd оnsг rгsare soarele, ele fug єi se tвrгsc оn culcuєurile lor (Ps. 103, 20-22). Deci, precum la ivirea razelor soarelui toate fiarele o iau la fugг єi se ascund оn culcuєurile lor, tot aєa, cвnd rugгciunea, ca raza soarelui, iese din gura noastrг єi se lumineazг sufletul nostru, fug toate patimile cele fгrг de minte єi dobitoceєti, ascunzвndu-se оn cotloanele lor, оnsг numai dacг ne rugгm cu rвvnг єi cu trezvie. De ar veni atunci єi Satana, el va trebui sг se оndepгrteze. Adicг, precum stгpвnul cвnd vorbeєte cu o slugг a sa, nu cutezг vreo altг slugг a se apropia єi a-l stingheri, aєa cu atвt mai puюin cuteazг duhurile cele rele a ne stingheri cвnd noi vorbim cu Dumnezeu cu rвvnг cuviincioasг.” (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 91-92)

 

,,Rugгciunea, totodatг, uєureazг оnsuєi sufletul cel necгjit. Cгci dacг cel necгjit capгtг oarecare alinare cвnd el poate povesti altor oameni patimile lui єi a se jelui de nenorocirea lui єi a o descrie, fiindcг prin aceastг grгire el depгrteazг oarecum patimile, apoi nu oare cu atвt mai vвrtos vei afla mare mвngвiere єi alinare, cвnd vei spune Domnului patimile sufletului tгu? Unui om adeseori оi este оmpovгrгtor cel ce se jeluieєte de suferinюele sale єi voieєte a plвnge pe sвnul sгu; se fereєte de el єi оl оmpinge de la sine; la Dumnezeu оnsг nu este aєa, El lasг la Sine pe oricine, ba оncг оl atrage; єi cu cвt mai оndelungat оi vei povesti suferinюele tale, cu atвt mai mult te iubeєte єi se pleacг la rugгciunea ta. Aceasta ne-o spune оnsuєi Hristos, cвnd zice: Veniюi la mine toюi cei osteniюi єi оnsгrcinaюi, єi eu vг voi odihni (Mt. 11, 28). Aєadar, El ne cheamг la Sine, pentru aceea nu ne lasг neascultaюi; ne atrage la Sine, nu ne respinge; єi de am avea asuprг-ne оntunerice de pгcate, cu atвt mai grabnic sг alergгm la Dвnsul, cгci El a venit nu ca sг-i cheme pe cei drepюi, ci pe cei pгcгtoєi.” (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 95-96)

 

,,Numai noi оnєine sг ne predгm Lui, numai noi sг alergгm la Dвnsul єi sг nu ne mai lгsгm de El єi ne vom оncredinюa cвt de adevгrat este graiul: cг nimica оn lume nu ne poate оn adevгr tulbura, cвnd noi ne rugгm cu rвvnг єi cu sinceritate. Оntвmplг-se orice, totul se va depгrta uєor prin rugгciune.

Єi ce este de mirat cг rugгciunea poate depгrta necazurile omeneєti, cвnd ea aєa de uєor stвrpeєte єi dezrгdгcineazг pгcatul?” (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 96)

 

,,… pentru ca noi sг petrecem cu norocire viaюa aceasta de faюг, totodatг sг ne eliberгm de pгcatele noastre єi sг putem oricвnd cu bucurie a ne оnfгюiєa la scaunul Judecгюii lui Hristos, de-a pururea sг ne gгtim nouг pentru acest scop locul cel mвntuitor al rugгciunii amestecвndu-l cu lacrimi, cu rвvnг, cu оndelungг rгbdare. Atunci noi vom dobвndi o оndestulare statornicг єi оndulcirea de bunгtгюile cele cereєti.” (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 96-97)

 

,,Dupг cum soarele e luminг pentru trup, tot aєa rugгciunea e luminг pentru suflet.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p.205)

 

,,Prin rugгciune ne apropiem de оngeri єi ne depгrtгm de tovгrгєia celor necuvвntгtoare. Cг rugгciunea este lucrul оngerilor, оnгlювndu-i chiar mai presus de vrednicia lor, pentru cг a sta de vorbг cu Dumnezeu, adicг rugгciunea, este mai presus de vrednicia оngerilor.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 205)

 

,,Prin rugгciune оncetгm de a mai fi muritori єi vremelnici – cг prin fire suntem muritori –, ne mutгm prin vorbirea aceasta cu Dumnezeu оn viaюa cea nemuritoare. Trebuie deci neapгrat ca cel care stг de vorbг cu Dumnezeu sг ajungг mai presus de moarte єi de orice stricгciune. Єi dupг cum cel ce stг оn soare scapг neapгrat de оntuneric, tot aєa єi cel ce stг de vorbг cu Dumnezeu ajunge neapгrat nemuritor. Da, cinstea aceasta mare ne face nemuritori! Єi dupг cum nu-i cu putinюг sг fie sгraci cei ce se bucurг de cinstirea оmpгratului, tot aєa, cu mult mai mult, nu-i cu putinюг sг aibг suflete muritoare cei ce se roagг lui dumnezeu, cei ce stau de vorbг cu El. Cг moartea sufletului sunt necredinюa єi viaюa nelegiuitг; iar viaюa sufletului este slujirea lui Dumnezeu єi viaюг potrivitг cu aceastг slujire. Da, rugгciunea ne face viaюa sfвntг єi potrivitг slujirii lui Dumnezeu; ea adunг comori minunate оn sufletele noastre. De eєti оndrгgostit de feciorie, de te strгduieєti sг cinsteєti curгюia оn cгsnicie, de te strгduieєti sг-юi оnfrвnezi mвnia єi sг fii blвnd, de doreєti sг scapi de invidie sau sг faci altceva din cele ce se cuvin, ei bine, spre toate acestea te povгюuieєte rugгciunea; ea оюi netezeєte drumul vieюii, єi calea credinюei оюi va fi uєoarг єi lesnicioasг.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 206)

 

,,… slujirea lui Dumnezeu este semn de toatг dreptatea; fiind o оmbrгcгminte duhovniceascг єi dumnezeiascг, revarsг multг podoabг єi frumuseюe оn sufletele noastre, оndreaptг viaюa fiecгruia, nu lasг sг punг stгpвnire pe sufletul nostru vreun gвnd rгu єi nelalocul lui, ne convinge sг ne temem de Dumnezeu єi de cinstea datг nouг; ne оnvaюг sг fugim de orice momealг a celui viclean, alungг gвndurile ruєinoase єi stricate, face ca sufletul nostru sг dispreюuiascг plгcerea.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 208)

 

,,Aє vrea sг vг arгt pe scurt cum rugгciunea ne curгюeєte iute, chiar de am fi plini de pгcate. Ce poate fi mai mare єi mai dumnezeiesc decвt rugгciunea, cвnd ea este un leac aєa de bun pentru sufletele bolnave? Ninivitenii sunt aceia care єi-au єters prin rugгciune multele lor pгcate (Iona 3, 10). Оndatг ce au оnceput sг se roage, rugгciunea i-a fгcut drepюi; rugгciunea a оndreptat оndatг un oraє obiєnuit sг trгiascг оn desfrвu, оn pгcate єi fгrгdelegi; rugгciunea a fost mai puternicг decвt vechea obiєnuinюг; a umplut oraєul de legi cereєti, a adus o datг cu ea єi curгюia єi iubirea de oameni єi blвndeюea єi grija de sгraci. Fгrг aceste virtuюi nu poate trгi rugгciunea оn suflet; rugгciunea umple sufletul de toatг dreptatea, оl оndreaptг spre virtute єi alungг din el pгcatul. Оntr-adevгr, de-ar fi intrat atunci оn Ninive un om care cunoєtea oraєul mai dinainte, nu l-ar mai fi cunoscut; atвt de iute trecuse de la o viaюг ticгloasг la una plinг de dreapta credinюг! Dupг cum n-ai mai cunoaєte pe o femeie sгracг єi оmbrгcatг оn zdrenюe de-ai vedea-o mai tвrziu оmpodobitг cu haine de aur, tot aєa єi cel care єtia de mai оnainte oraєul acela sгrac оn fapte bune єi lipsit de comori duhovniceєti, nu l-ar mai fi cunoscut! Atвta оl schimbase rugгciunea! Atвta virtute adusese оn obiceiurile єi viaюa lui! O femeie care a trгit toatг viaюa оn stricгciune єi desfrвu dobвndeєte mвntuire оndatг ce cade la picioarele lui Hristos (Luca 7, 37-50).

Rugгciunea nu curгюг numai pгcatele, ci оndepгrteazг pe om de la mari primejdii. Minunatul David, care a fost єi оmpгrat єi prooroc, a fost biruitor оn multe єi grele rгzboaie numai prin rugгciune! Numai aceastг armг o punea оnaintea oєtirii sale, єi dгdea prilej ostaєilor sгi sг biruie оn liniєte єi tihnг. Ceilalюi оmpгraюi aveau nгdejdea mвntuirii lor оn destoinicia cгpeteniilor, оn meєteєugul rгzboiului, оn arcaєi, оn hopliюi, оn cгlгreюi. Marele David оnsг оєi оntгrea oєtirea lui cu sfintele rugгciuni; nu se uita la semeюia comandanюilor sгi, la semeюia cгpeteniilor pedeєtrilor єi cгlгreюilor; nu aduna bani, nici nu-єi fгurea arme, ci din cer pogora armurг dumnezeiascг. Armurг cu adevгrat cereascг este dumnezeiasca rugгciune; numai ea poate pгzi cu tгrie pe cei ce se tem de Dumnezeu.” (Despre rugгciune, Cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 208-209)

 

,,… puternicг armг este pentru оmpгraюi rugгciunea оn lupte; dar puternicг este єi pentru noi rugгciunea оn lupta cu demonii. Tot aєa єi оmpгratul Iezechia a fost biruitor оn rгzboiul cu perєii; nu a оnarmat oєtire, ci punвnd numai oєtirile оn faєa vrгjmaєului (IV Regi 19, 1-37); la fel a scгpat (regele) єi de moarte cвnd a cгzut оnaintea lui Dumnezeu cu evlavia cuvenitг єi numai rugгciunea i-a lungit viaюa (Isaia 38, 1-5).

Vameєul ne оnvaюг apoi cг rugгciunea curгюг uєor sufletul care a pгcгtuit; s-a rugat lui Dumnezeu sг capete iertare, єi a cгpгtat (Luca 18, 13-14). Ne оnvaюг єi leprosul, care s-a curгюit оndatг ce a cгzut оnaintea lui Dumnezeu (Matei 8, 2-3). Dacг Dumnezeu a curгюit iute un trup stricat de boalг, cu mult mai mult va vindeca prin iubire de oameni un suflet bolnav. Cu cвt e mai de preю sufletul decвt trupul, cu atвt mai multг grijг va avea єi Dumnezeu de el. Юi-aє putea da nenumгrate exemple єi din Vechiul, єi din Noul Testament, dacг aє vrea sг оnєir pe toюi cei mвntuiюi prin rugгciune.” (Despre rugгciune, cuvвntul I, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 210)

 

„Vrei sг vezi ce mare armг e rugгciunea? Apostolii au lгsat оn seama altora grija pentru sгraci numai ca sг aibг mai mult rгgaz pentru rugгciune: Rвnduiюi dintre voi, spune Scriptura, єapte bгrbaюi cu nume bun; iar noi vom stгrui оn rugгciune єi оn slujirea cuvвntului (Faptele Apostolilor 6, 3-4).” (Omilie la titlul Faptelor Apostolilor, (La оnceputul Faptelor apostolilor – II), оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 324-325)

 

,,Cг unde este rugгciune este єi mulюumire [ ευχαριστια ], unde harul Duhului Sfвnt este de faюг єi demonii fug єi toatг puterea potrivnicг se alungг єi se surpг.” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul II, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, p. 40)

 

,,Cu neputinюг este, cu neputinюг, ca un om care se roagг cu cuvenita sвrguinюг [προθυμια] єi Оl cheamг necontenit pe Dumnezeu, [cu neputinюг] este sг pгcгtuiascг vreodatг. Cum? Оюi spun eu! Cel ce оєi оncгlzeєte mintea єi оєi scoalг sufletul єi se mutг pe sine la cer єi astfel Оl cheamг pe Stгpвn, [apoi] оєi aduce aminte de pгcatele sale єi Оi vorbeєte despre iertarea lor єi Оl roagг ca sг fie milostiv єi blвnd, [unul ca acesta] оn timp ce grгieєte aceste cuvinte, leapгdг orice grijг lumeascг єi se оntraripeazг єi este mai presus de patimile omeneєti. Єi chiar dacг vede dupг rugгciune vreun duєman, nu оl mai priveєte ca duєman. Chiar dacг vede vreo femeie frumoasг, nu se prгbuєeєte la vederea ei, cгci focul de dupг rugгciune rгmвne оnlгuntrul lui єi alungг cu totul orice gвnd necuviincios. Оnsг pentru cг suntem oameni єi este cu putinюг sг cгdem оn uєurгtate єi slгbiciune, dupг ce trece o orг sau douг sau trei dupг rugгciune, cвnd vezi cгldura care este оn tine cг vrea sг se scurgг cвte puюin, aleargг degrabг iarгєi la rugгciune єi оncгlzeєte cugetul tгu cel rгcit. Єi dacг vei face aceasta de-a lungul оntregii zile, оncгlzindu-юi intervalele de timp prin desimea rugгciunii, nu vei da diavolului prilej єi intrare оmpotriva cugetelor tale. ” (Cinci cuvвntгri despre Ana єi Samuel, cuvвntul IV, оn vol. Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor…, pp. 67-68)

 

„Оnfocheazг sufletul prin rugгciune”. (Din cuvвntul 26 la Faptele Apostolilor, оn vol. Puюul єi Оmpгrюirea de grвu, p. 72)

 

„Cгci nimic nu este оntocmai cu rugгciunea.

Rugгciunea pe cele ce sunt cu neputinюг le face cu putinюг; pe cele dificile le face lesnicioase.” (Cuvвnt cгtre cei ce lasг slujbele bisericeєti єi se duc la petreceri. Cum cг mult mai folositoare este petrecerea оn bisericг decвt zгbava la teatre єi mult mai dulce. Despre al doilea cuvвnt la rugгciunea Anei; єi cum cг trebuie a ne ruga adeseori оn tot locul, chiar de vom fi оn tвrg, pe cale, sau оn pat, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 157)

 

„Cгci cu neputinюг este ca omul ce se roagг cu osвrdie єi face cereri dese cгtre Dumnezeu sг cadг vreodatг оn pгcat.” (Cuvвnt cгtre cei ce lasг slujbele bisericeєti єi se duc la petreceri. Cum cг mult mai folositoare este petrecerea оn bisericг decвt zгbava la teatre єi mult mai dulce. Despre al doilea cuvвnt la rugгciunea Anei; єi cum cг trebuie a ne ruga adeseori оn tot locul, chiar de vom fi оn tвrg, pe cale, sau оn pat, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 158)

 

„Cel ce єi-a concentrat mintea єi єi-a ridicat sufletul la cer, acela cheamг pe Stгpвnul sгu єi vorbeєte cu El pentru iertarea pгcatelor sale. Оl roagг sг-i fie milostiv єi blвnd. Petrecвnd оn cuvintele acestea, leapгdг toatг grija acestei vieюi, se оntraripeazг єi se face mai оnalt decвt patimile cele omeneєti. Єi dacг va avea vreun vrгjmaє, dupг rugгciune nu-l mai vede ca pe un vrгjmaє. Sau de va vedea vreo femeie frumoasг, dupг rugгciune, nu va mai fi atras cu ochii la faюa ei, cгci focul rugгciunii petrece оnгuntrul lui єi alungг de acolo orice gвnd nebunesc. Dar, de vreme ce oameni fiind, cгdem cu lesnire оn lenevire, dupг un ceas, douг sau trei de la rugгciune, fierbinюeala aceea ce s-a fгcut оn tine de la rugгciune puюin cвte puюin se va stinge. De aceea aleargг iarгєi degrabг la rugгciune єi оnfierbвntг iarгєi mintea ta care s-a rгcit. Iar de vei face aceasta toatг ziua оn rгstimpuri, оnfierbвntвndu-te cu desimea rugгciunilor, nu vei da diavolului pricinг єi intrare оn gвndurile tale. Єi dacг apa care s-a rгcit o punem iarгєi la foc, ca sг se оnfierbвnte degrabг, ca sг putem prвnzi, aєa sг facem єi aici.” (Cuvвnt cгtre cei ce lasг slujbele bisericeєti єi se duc la petreceri. Cum cг mult mai folositoare este petrecerea оn bisericг decвt zгbava la teatre єi mult mai dulce. Despre al doilea cuvвnt la rugгciunea Anei; єi cum cг trebuie a ne ruga adeseori оn tot locul, chiar de vom fi оn tвrg, pe cale, sau оn pat, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 158-159)

 

„Toate faptele tale din viaюa aceasta sг le юeєi cu desimea rugгciunilor, ca cu niєte legгturi єi aєa sг-юi оntгreєti din toate pгrюile viaюa ta. Єi dacг vei face aєa, cu toate cг vor sufla nenumгrate vвnturi ale ispitelor, scвrbelor sau a oricгror gвnduri urвte, sau va veni orice rгu asuprг-te, nu vor putea sг-юi surpe casa, fiind legatг cu aєa dese rugгciuni.” (Cuvвnt cгtre cei ce lasг slujbele bisericeєti єi se duc la petreceri. Cum cг mult mai folositoare este petrecerea оn bisericг decвt zгbava la teatre єi mult mai dulce. Despre al doilea cuvвnt la rugгciunea Anei; єi cum cг trebuie a ne ruga adeseori оn tot locul, chiar de vom fi оn tвrg, pe cale, sau оn pat, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 159)

 

 

„Lucru mare єi оmbunгtгюit este rugгciunea. Cгci dacг vorbeєte cineva cu un om оmbunгtгюit dobвndeєte mare folos de la el, oare cel ce s-a оnvrednicit a vorbi cu Dumnezeu cвte bunгtгюi nu va dobвndi?” (Cuvвnt la cuvвntul ce zice: <<Єi era tot pгmвntul o gurг єi o limbг tuturor>> (Fac 10, 1), оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 179)

 

,,Єi ca sг оnveюi cвt de mare bunгtate este rugгciunea, ia gвndeєte-mi-te la cei ce se agitг pentru lucrurile vieюii de acum єi care nu se deosebesc cu nimic de niєte umbre. Aceєtia, cвnd vгd pe cineva cг este foarte apropiat оmpгratului pгmвntesc, oare nu-l socotesc un om de seamг єi-l preafericesc єi оl mгgulesc, admirвndu-l ca pe unul ce s-a оnvrednicit de cea mai оnaltг cinste? Iar dacг unul ca acesta, cвnd discutг cu оmpгratul – care este єi el om – deєi se оntreюine оn chestiuni lumeєti єi оn lucruri trecгtoare, este socotit atвt de important, ce s-ar putea spune despre cel ce este оnvrednicit sг discute cu Dumnezeu nu despre lucruri pгmвnteєti, ci despre lгsarea pгcatelor, despre iertarea greєelilor, despre paza celor deja оncredinюate[341], despre cele ce vor fi primite оn veacul viitor, despre bunгtгюile veєnice? Unul ca acesta este mai fericit decвt cel ce poartг coroanг, dacг prin rugгciunea sa atrage bunгvoinюa de sus.” (Cateheza aceluiaєi despre faptul cг moaєtele sfinюilor mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 115-116)

 

„Precum єi aurul єi pietrele scumpe cele frumoase єi marmura fac casele оmpгrгteєti, оn acest fel face єi rugгciunea pe om casг lui Hristos, sг locuiascг Hristos оn inimile noastre. Dar cum єi cu ce poюi sг lauzi rugгciunea, care te face pe tine bisericг єi casг lui Dumnezeu? Cel pe care nu-L pot оncгpea nici cerurile, vine єi intrг оn sufletul cel ce petrece оn rugгciune.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 90)

 

„Cel ce se umileєte adesea єi se roagг lui Dumnezeu cu neputinюг este sг greєeascг, cг оn ce chip adapг apa grгdinile єi livezile єi le face desfгtate єi frumoase, aєa єi sadul rгgгciunii, adгpвndu-se cu izvorul lacrimilor, creєte єi se face mare єi se aflг оnaintea lui Dumnezeu єi orice cere se ascultг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 153-154)

 

 

„Rugгciunea ne deschide comorile harului Sгu.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 98)

 

„Prin rugгciune se face оntre noi єi Iisus Hristos cea mai dulce єi cea mai slгvitг legгturг. Prin rugгciune intrгm оn corurile оngerilor, luвnd parte la adorгrile lor єi la laudele lor. Prin rugгciune noi оncetгm sг mai fim oameni muritori єi pгtimitori єi ne оmbrгcгm deja mai dinainte cu strгlucirile nemuririi noastre.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 477)

 

„Cвnd ne rugгm devenim sanctuare оn care Iisus Hristos оєi face locuinюa Sa: rugгciunea оi face pe oameni temple ale Lui Iisus Hristos. Єi nu numai cг rugгciunea construieєte templul єi-1 оnalюг la mгreюia Celui Prea оnalt, ci mai mult оl оmpodobeєte. Palatul regilor nu este atвt de strгlucitor оn aur, оn argint єi pietre preюioase, pe cвt este sufletul de strгlucitor sub podoabele cu care-1 оmbracг rugгciunea. Єi cвnd prin rugгciune, sufletul a devenit sanctuar, cвnd mii de gвnduri, mii de sentimente curate єi sfinte оi fac podoaba, Iisus Hristos оєi gгseєte plгcerea aici єi-єi face locuinюa Sa: ca sг locuiascг Hristos оn inimile voastre. Ce oaspete! Ce slavг! Cel pe Care mгreюia cerurilor nu-L poate cuprinde. Cel ce este Dumnezeul cel Prea оnalt intrг оn sufletul care e оn rugгciune, єi intrг aici cu toate energiile єi cu toate puterile Sale. Apostolului Pavel mгrturisitor оn darurile sale, оn faptele sale, оn cuceririle sale, оn martiriile sale: oare de unde-i vin Lui aceste minuni? Fгrг оncetare noi оl vedem оn rugгciune. Acolo єi numai acolo este secretul victoriilor sale. Cine l-a eliberat pe Petru din оnchisoarea sa, dacг nu rugгciunea stгruitoare a credincioєilor? Єi cum va fi altfel, pentru cг rugгciunea dг ca oaspete єi apгrгtor al sufletului nostru pe Iisus Hristos оnsuєi? Dacг Dumnezeu este pentru noi, cine este оmpotriva noastrг?

Rugгciunea ne amestecг cu corurile оngereєti.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 478-479)

 

„Rugгciunea ne scapг єi de necazurile din lumea aceasta, єi ne scoate єi din chinurile cele viitoare. Ca sг strгbatem, dar, cu uєurinюг єi viaюa aceasta, єi sг plecгm єi dincolo cu оndrгznire, sг ne rugгm necontenit cu rвvnг єi cu tragere de inimг. Aєa vom putea dobвndi єi bunгtгюile cele gгtite nouг єi ne vom desfгta єi de nгdejdile cele bune.” (Оmpotriva celor care nu folosesc cum trebuie cuvвntul Apostolului care spune: <<Fie din fгюгrie, fie оntru adevгr, Hristos se propovгduieєte>>; єi despre smerenie, 13, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 346)