Poruncile divine (оmplinirea lor)

 

„Cг pe cei care au minte оi atrag spre ascultarea poruncilor mai mult binefacerile decвt pedepsele”. (Omilii la Facere, omilia XXVIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 355)

 

„Sг aveюi aceeaєi voinюг єi acelaєi suflet ca єi dreptul Avram. Ar fi o nebunie sг nu facem asta. Dreptul acesta a primit poruncг sг se mute dintr-un pгmвnt оn altul єi a fost atвt de supus, cг nici bгtrвneюea, nici toate celelalte piedici pe care le-am enumerat, nici vitregia vremurilor, nici altceva din cele ce-l puteau opri, nu l-au fгcut sг nu asculte; dimpotrivг, rupвnd toate lanюurile, alerga єi se zorea bгtrвnul, ca un tвnгr plin de vigoare, оmpreunг cu femeia, cu nepotul єi slugile sale, sг aducг la оndeplinire porunca lui Dumnezeu. Noi, оnsг, n-am primit poruncг sг ne mutгm dintr-un pгmвnt оn alt pгmвnt, ci de la pгmвnt la cer, єi totuєi nu ne supunem acestei porunci cu graba cu care se supunea dreptul Avram, ci de multe ori punem оnainte scuze zadarnice єi neоntemeiate; nu ne atrage nici mгreюia fгgгduinюelor, nici lipsa de preю al celor de pe pгmвnt – cг sunt pгmвnteєti єi vremelnice – єi nici vrednicia Celui Ce ne porunceєte!” (Omilii la Facere, omilia XXXI, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 406)

 

„Cu toюii avem aceleaєi legi de оmplinit ca єi monahii, оn afarг de legea cгsгtoriei; dar mai bine spus, chiar єi оn aceastг privinюг Pavel ne porunceєte sг fim оn toate ca monahii, spunвnd: Chipul lumii acesteia trece (I Cor., 7, 31),aєa cг aceia care au femei sг fie ca єi cum n-ar avea (I Cor., 7, 29). Nu-юi poruncesc, deci, sг locuieєti оn creierii munюilor, deєi aє dori-o, pentru cг oraєele noastre fac ce fгceau sodomenii; dar nu silesc pe nimeni. Rгmвi оn casa ta, lвngг copiii tгi, lвngг soюia ta, dar оюi cer: nu-юi insulta soюia, nu-юi bate joc de copii”. (Omilii la Matei, omilia VII, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 100)

 

„Hristos ne оndeamnг pe douг cгi sг-I urmгm spusele: єi prin cele ce ne sunt de folos єi prin cele ce ne vatгmг. Ca un doctor оnюelept, ne aratг cг ne оmbolnгvim dacг nu-I ascultгm sfaturile єi cг ne facem sгnгtoєi de I le ascultгm”. (Omilii la Matei, omilia XXI, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 272)

 

„Nici una din poruncile Domnului nu-i nici оmpovгrгtoare, nici grea, ci toate atвt de uєoare єi lesnicioase, оncвt numai dacг voim pe toate le putem sгvвrєi”. (Omilii la Matei, omilia XXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 288)

 

„ Jugul Meu este bun єi sarcina Mea uєoarг (Matei 11, 30). (…)

- Cum asta, cвnd aici spune cг strвmtг e uєa єi оngustг calea?

- Dacг te uiюi bine la cuvintele Domnului, vezi cг єi оn ele aratг cг atвt calea cвt єi uєa este foarte uєoarг, lesnicioasг єi lipsitг de greutгюi

- Dar cum poate fi uєor ceea ce este strвmt єi оngust?

- Tocmai pentru cг e cale, pentru cг e uєг; dupг cum cealaltг cale, cealaltг uєг, chiar dacг e latг, chiar dacг e largг, e tot cale, tot uєг. Pe ele nu poate rгmвne nimic, ci toate trec: єi supгrгrile єi bucuriile vieюii.

Єi nu numai pentru aceasta este uєoarг virtutea, ci єi pentru sfвrєitul ei. Оndestulгtoare mвngвiere pentru cei ce se nevoiesc cu sгvвrєirea virtuюii este nu numai faptul cг pe calea єi uєa care duc la virtute nu rгmвn nici oboselile, nici sudorile, ci єi faptul cг єi calea єi uєa au un sfвrєit bun: duc la viaюг. Deci єi vremelnicia oboselilor єi veєnicia cununilor; єi cг oboselile sunt mai оntвi, iar cununile mai tвrziu, uєureazг nespus de mult oboselile. De aceea єi Pavel a numit necazul uєor, nu din pricina naturii necazului, ci din pricina voinюei celor care оndurг necazurile єi din pricina nгdejdii bunгtгюilor celor viitoare”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 301)

 

„ Dar nu te uita cг e strвmtг єi anevoioasг calea, ne spune Hristos, ci uitг-te unde sfвrєeєte; nici nu te uita cг cealaltг este largг єi latг, ci unde duce ”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 302)

 

„Sг nu ne uitгm la traiul bun al celor mulюi, ci la ostenelile celor puюini. Mulюimea, ne spune Hristos, nu numai cг nu merge pe calea aceasta, dar nici n-o alege; єi aceasta-i cea mai mare vinovгюie. Noi, оnsг, nu trebuie sг ne uitгm la mulюime, nici sг ne tulburгm din pricina asta, ci sг imitгm pe cei puюini; єi, fiind cu luare-aminte asupra noastrг, aєa sг mergem pe aceastг cale.

Calea aceasta este оntr-adevгr strвmtг; dar, pe lвngг aceasta, mai, sunt єi mulюi care ne оmpiedicг sг mergem pe ea. De aceea Domnul a adгugat:

Pгziюi-vг de profeюii mincinoєi, cг vor veni la voi оn haine de oi, dar pe dinгuntru sunt lupi rгpitori (Matei 7, 15).

Iatг, оn afarг de cвini єi porci, altfel de duєmani, mai cumpliюi decвt aceia. Pe cвini єi pe porci оi recunoaєte єi-i vede toatг lumea, dar pe aceєtia nu. Sunt ascunєi. De aceea ne-a poruncit sг ne юinem departe de cвini єi de porci, dar pe profeюii mincinoєi sг-i cercetгm cu deosebitг grijг, pentru cг nu-i cu putinюг sг-i cunoaєtem de la primul lor atac. De aceea a єi spus: Pгziюi-vг, tocmai pentru a-i cunoaєte mai bine”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 302)

 

„Cвnd sufletul єi mintea оюi sunt curate primeєti cu uєurinюг cuvвntul adevгrului”. (Omilii la Matei, omilia XXV, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 319)

 

„ Luaюi jugul Meu pe voi єi оnvгюaюi de la Mine cг sunt blвnd єi smerit cu inima єi veюi afla odihna sufletelor voastre. Cг jugul Meu este bun єi sarcina Mea uєoarг (Matei 11, 29-30).

Nu vг temeюi, spune Hristos, cвnd auziюi de jug! Cг este bun! Nu vг
оnfricoєaюi cг v-am vorbit de sarcinг! Cг e uєoarг!

- Dar atunci pentru ce Hristos a spus mai оnainte: Strвmtг este uєa єi оngustг calea? (Matei 7, 14).

- E strвmtг uєa єi оngustг calea cвnd eєti trвndav, cвnd оюi pierzi curajul. Dacг оndeplineєti poruncile lui Hristos, uєoarг оюi va fi sarcina! De aceea a єi numit-o acum sarcinг!

- Dacг eєti smerit, blвnd єi оngгduitor. Aceastг virtute este mama оntregii filozofii. De aceea cвnd pe Munte a оnceput sг dea legile acelea dumnezeieєti, cu aceastг virtute a оnceput. Єi acum face iarгєi acelaєi lucru єi dг cea mai mare rгsplatг, spunвnd: Nu vei fi numai altuia de folos, ci юie оnaintea tuturora; tu te vei odihni, cг veюi afla odihnг sufletelor voastre. Оnainte de bunгtгюile cele viitoare оюi dг aici pe pгmвnt rгsplatг; єi-юi dг єi premiul. Dвndu-Se pe El оnsuєi ca pildг, Hristos face sг fie bine primite cuvintele Sale”. (Omilii la Matei, omilia XXXVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 469)

 

„A vorbit de jug єi l-a numit bun; a vorbit de sarcinг єi a adгugat: uєoarг, ca sг nu fugi de ele, cг ar fi grele єi anevoioase, dar nici sг le dispreюuieєti cг ar fi foarte uєoare.

Dacг єi dupг toate cвte юi-am spus, tot юi se pare grea єi anevoioasг virtutea, gвndeєte-te cг mai greu, mai anevoios este pгcatul. Pentru a ne arгta lucrul acesta Hristos n-a spus mai оntвi: Luaюi jugul Meu, ci mai оntвi a spus Veniюi toюi cei osteniюi єi оmpovгraюi, arгtвnd cг єi pгcatul are ostenealг єi povarг, este greu єi cu anevoie de purtat. Nici n-a spus numai: Cei osteniюi, ci єi: cei оmpovгraюi. Acelaєi lucru оl spunea єi profetul David, descriind natura pгcatului: Ca o sarcinг grea s-au оngreuiat peste mine (Ps., 37, 4); iar Zaharia, descriindu-l, zicea cг pгcatul e greu ca un talant (Zah., 5, 7) de plumb[326]”. (Omilii la Matei, omilia XXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 470)

 

„ Оnvгюaюi de la Mine, spune Domnul, cг sunt blвnd єi smerit cu inima єi veюi afla odihnг sufletelor voastre. Blвndeюea este mama tuturor bunгtгюilor. Aєadar nu te teme, nici nu fugi de un jug care-юi uєureazг toate greutгюile din viaюг, ci pune-l, cu dragг inimг, pe grumazul tгu єi atunci оi vei cunoaєte bine dulceaюa lui. Nu-юi striveєte grumazul, ci stг pe grumazul tгu numai pentru buna rвnduiala a vieюii tale: sг te оnduplece sг pгєeєti frumos, sг te ducг pe calea cea оmpгrгteascг, sг te fereascг de prгpгstiile din dreapta єi din stвnga, sг te facг sг mergi cu uєurinюг pe calea cea strвmtг”. (Omilii la Matei, omilia XXXVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 473)

 

„Acum оюi voi spune єi aceea cг, dacг suntem cu mintea treazг, nici poruncile lui Hristos nu vor fi grele. Cг iatг, moartea s-a cгlcat, diavolul a cгzut, legea pгcatului s-a stins, harul Duhului s-a dat, viaюa dureazг puюini ani, greutгюile vieюii s-au оmpuюinat. Єi ca sг cunoєti acestea єi din fapte, uitг-te cвt de mulюi oameni au fгcut fapte mai mari decвt cele poruncite de Hristos; tu оnsг te temi єi de cele ce a poruncit. Ce cuvвnt de apгrare vei avea cвnd pregeюi sг оndeplineєti ceea ce юi-a poruncit, iar alюii sar dincolo de semn? Pe tine te sfгtuim sг dai milostenie din averile tale; altul оnsг s-a despгrюit de toate averile lui; pe tine te rugгm sг trгieєti оn castitate cu soюia ta; altul оnsг nici n-a cunoscut femeie; pe tine te оndemnгm sг nu fii invidios; altul оnsг din dragostea de om єi-a jertfit propria lui viaюг; pe tine te sfгtuim sг fii iertгtor, sг nu fii aspru cu cei ce-юi greєesc; altul оnsг a fost pгlmuit єi a оntors єi celгlalt obraz. Ce vom zice deci, spune-mi mie? Cum ne vom apгra cвnd nu facem nici poruncile lui Hristos, iar alюii ne оntrec atвt de mult? Єi nu ne-ar оntrece, dacг poruncile lui Hristos n-ar fi fost uєoare. Spune-mi: Cine se topeєte: cel care pizmuieєte fericirea єi bunгstarea altora sau cel care se bucurг єi se veseleєte оmpreunг cu aceєtia? Cine bгnuieєte totul єi tremurг necontenit: cel cast sau desfrвnatul? Cine se bucurг cu bune nгdejdi: cel care rгpeєte averile altora sau cel care miluieєte єi dг celui nevoiaє din cele ale lui?

Gвndindu-ne dar la acestea, sг nu ne trвndгvim de a merge pe cгile virtuюii, ci sг ne pregгtim cu toatг rвvna pentru aceste lupte frumoase: sг ne ostenim puюinг vreme, ca sг luгm cununile cele veєnice єi neveєtejite”. (Omilii la Matei, omilia XXXIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 480-481)

 

 

„Hristos, fiind iubitor de oameni, nu le-a deschis numai o singurг cale єi nici nu le-a spus: Dacг nu daюi rod оnsutit, vг arunc de la Mine!, ci a arгtat cг se mвntuie єi cel ce face єaizeci; єi nu numai acesta, ci єi cel ce face treizeci. A fгcut aceasta ca sг facг uєoarг mвntuirea.

Nu poюi trгi оn feciorie? Оnsoarг-te єi fii cast cгsгtorit! Nu poюi trгi оn bogгюie? Dг sгracilor din averile tale! Nu suferi povara bogгюiei? Оmparte cu Hristos averile tale! Nu vrei sг-I dai Lui toate averile tale? Dг-I jumгtate, dг-I a treia parte”. (Omilii la Matei, omilia XLV, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 533-534)

 

„Ce lucru greu ne-a poruncit Hristos? Ne-a poruncit sг tгiem munюi? Sг zburгm prin vгzduh? Sг trecem Marea Tirenianг? Deloc! Ne-a poruncit sг ducem o viaюг aєa de uєoarг ca sг nu avem nevoie de nici o unealtг, ci numai de suflet єi sвrguinюг. Ce unelte au avut apostolii aceєtia, care au sгvвrєit atвtea єi atвtea fapte mari? N-au mers оn toatг lumea cu o singurг hainг єi i-au biruit pe toюi? Ce greutate au poruncile Lui? Sг nu ai nici un duєman! Sг nu vorbeєti pe nimeni de rгu! Faptele potrivnice acestora sunt cu mult mai grele”. (Omilii la Matei, omilia XC, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 1002)

 

„Gвndiюi-vг, zice, ce aюi fost, єi ce aюi devenit. Cine aюi fost? Morюi єi pierduюi cu o pierdere ce de nicгieri nu se putea оndrepta, єi nici cг era cine sг vг poatг ajuta. Єi ce aюi devenit voi, din morюi cum eraюi? Vieюuind viaюa nemuritoare. Єi prin cine aюi cвєtigat acest bun nepreюuit? Prin Dumnezeu, Care poate totul. Prin urmare, drept este de a vг pune sub ordinele Lui cu atвta bunгvoinюг cu cвtг e demn din partea celor оnviaюi din morюi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XI, p. 187)

 

„Omul cel vechi, stгpвnit de pгcat, a murit єi s-a оngropat, ceea ce o єi оnvedereazг prin expresia urmгtoare: murind aceluia оn care eram юinuюi robi, ca єi cum pare cг ar zice: Legгtura care ne юinea s-a rupt єi a murit, aєa cг ceea ce ne юinea – adicг pгcatul – nu mai predominг acum. Оnsг ca sг nu cazi din nou, sau sг devii mai nepгsгtor, deєi te-ai eliberat, totuєi vei sluji din nou оn alt mod, adicг оntru оnnoirea Duhului, iar nu dupг slova cea veche. Оnsг ce vrea sг оnsemne ceea ce el spune aici? Era necesar sг descopere aceasta aici, ca atunci cвnd vom ajunge la pasajul ce trateazг despre aceastг chestiune, sг nu ne tulburam. Dupг ce Adam a pгcгtuit – zice (Sfвntul Pavel – n.n.) єi trupul lui a devenit muritor, єi a primit оn el multe defecte naturale, dupг aceea єi calul a devenit mai puюin vioi єi mai nesupus. Оnsг Hristos, venind, ni l-a fгcut mai sprinten prin botez, miєcвndu-l cu pintenul Duhului. De aceea nici nu ne mai stau acum оn cale aceleaєi prгpгstii ca la cei vechi, din care cauzг nici drumul nu era atвt de uєor pe atunci. De aceea єi Hristos nu ne cere numai a fi curaюi de ucideri, dupг cum legea cerea celor vechi, ci єi a fi curaюi de mвnie; nu ne porunceєte numai sг fugim de desfrвnare, ci chiar єi de privirea neоnfrвnatг; nu ne porunceєte numai a fugi de jurгmвntul fals, ci chiar de a ne pгzi єi de jurгmintele drepte; єi ne mai porunceєte ca pe lвngг prietenii єi rudele noastre sг iubim єi pe duєmani chiar. Єi, cu un cuvвnt, оn toate celelalte ne-a deschis un cerc mai larg de activitate spiritualг, iar dacг noi nu vom asculta, ne ameninюг cu gheena, arгtвnd cг cele cerute nu depind de ambiюia celor ce se luptг pentru ele, ca de pildг fecioria єi sгrгcia de bunг voie, ci cг sunt impuse єi numaidecвt trebuie a le sгvвrєi. Toate aceste porunci sunt dintre cele absolut necesare єi urgente, iar cel ce nu le оndeplineєte va fi aspru pedepsit. ”(Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, p. 209)

 

„Hristos nu ne spune numai: Sг nu ucizi!, ci merge mai departe, zicвnd: ci nici sг te mвnii; nu zice numai Sг nu desfrвnezi!, ci nici sг te uiюi cu lгcomie, ca astfel meritele noastre sг nu fie rezultate din frica pedepsei prezente, ci din dorul dupг El єi din dragostea єi оnclinarea cгtre fapta bunг. El nu ne fгgгduieєte miere єi lapte, ci ne face оmpreunг-moєtenitori cu Unul Nгscut al Sгu, оndepгrtвndu-ne de toate cele prezente, єi fгgгduindu-ne a ne da mai ales acelea, pe care cei ce au devenit fii ai lui Dumnezeu trebuie a le primi. Nimic sensibil, nimic trupesc, ci totul duhovnicesc.

Aєadar, deєi aceia se numeau fii, totuєi erau ca єi robi; noi оnsг, devenind liberi, am primit оnfierea, єi aєteptгm оmpгrгюia cerurilor. Acelora le vorbea prin alюii, nouг оnsг prin Sine Оnsuєi. Aceia fгceau totul miєcaюi de frica pedepsei, iar noi, cei duhovniceєti, miєcaюi de dorinюa єi pofta cгtre bine, єi aceasta se vede din aceea cг ne silim chiar de a covвrєi cele poruncite nouг. Aceia, оntocmai ca єi argaюii єi nerecunoscгtorii, niciodatг nu lipseau a cвrti, iar noi lгsгm totul la dorinюa Tatгlui celui ceresc. Aceia primind binefaceri blestemau, pe cвnd noi primejduindu-ne mulюumim.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 261)

 

„Cвnd єi dragostea face lucrul uєor, єi duhul ajutг, єi speranюa uєureazг, cвnd necazul te face mai оncercat єi mai destoinic de a suferi totul cu bгrbгюie, єi cвnd оmpreunг cu acestea mai ai єi o altг armг, adicг rugгciunea єi ajutorul cгpгtat prin ea, ce ar mai putea fi greu de оndeplinit din cele poruncite? Nimic.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, p. 414)

 

,,Nu poюi posti єi nu poюi sг vieюuieєti оn feciorie? – deєi ai putea dacг ai voi, cгci ne оnvinuiesc cei ce pot – cu toate acestea, nici nu ne-a cerut Dumnezeu asemenea lucru, nici a poruncit sau legiuit aєa ceva, ci a lгsat la voia єi alegerea ascultгtorilor, оnsг a fi оntreg-cugetгtor оn cгsгtorie єi a nu te оmbгta, aceasta o poюi face. Nu poюi goli punga dвnd sгracilor? – Deєi ai putea, cгci ne-o aratг cei ce fac aєa. Оnsг el nu ne-a poruncit sг facem aєa numaidecвt; ci a poruncit sг nu rгpim, єi sг ajutгm pe cei ce au trebuinюг. Єi dacг ar spune cineva cг Eu nu mг mulюumesc numai cu femeia mea, apoi singur se amгgeєte pe sine єi aiureazг, cгci оl оnvinuiesc cei ce sunt оntreg-cugetгtori єi fгrг femeie. Dar ce, spune-mi, a nu bвrfi nu poюi? A nu blestema pe alюii nu poюi? Єi cu toate acestea, nu este greu lucru a nu face aєa, ci a face. Ce оndreptгюire vom putea avea, cвnd noi nu plinim pe cele atвt de lesnicioase? Nici una.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia IX, pp. 91-92)

 

,,Cгci Stгpвnul nostru iubitor de oameni fiind, cu multe din poruncile Lui El a amestecat cea mai mare blвndeюe, ca astfel nu numai din poruncг, ci єi din propriul nostru оndemn sг facem binele sub orice formг. Fiindcг dacг nu ar fi voit aceasta, apoi putea sг оntindг poruncile mai departe єi sг zicг, de pildг: Cel ce nu posteєte defel sг se pedepseascг; cel ce nu pгzeєte fecioria sг se pedepseascг; cel ce nu va lepгda de la sine tot ceea ce are, sг fie pedepsit cu cea mai grea osвndг. Dar el nu a fгcut aєa, dвndu-юi prilej, dacг vei voi, ca sг te tвrguieєti єi sг faci din propriul tгu оndemn binele. Pentru aceea, cвnd vorbea despre feciorie, zicea: Cela ce poate cuprinde, cuprindг (Mt. 19, 12). Єi pentru bogat vorbind, el unele le-a poruncit, iar altele le-a lгsat la cugetele omului. Nu deodatг a spus: Vinde-юi tot ce ai, ci De voieєti a fi desгvвrєit, vinde-юi ceea ce ai (Mt. 19, 21).” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXI, pp. 218-219)

 

„Cг doarг nu ni s-a poruncit nimic greu єi nici cu neputinюг a оmplini. Deci cum de ni se par nouг grele cele poruncite? Negreєit cг din pricina trвndгviei noastre. Dupг cum cвnd suntem treji, pвnг єi cele ce ni se par de nesuferit vor fi pentru noi uєoare єi cu оnlesnire, tot aєa єi cвnd suntem оn trвndгvie, chiar єi cele mai uєoare ni se vor pгrea grele єi de nesuferit.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia X, p. 108)

 

„ Cвte veюi voi sг vг facг vouг oamenii, faceюi єi voi lor (Mt., 7, 12). Aceastг poruncг nu are оn sine nimic greu, nimic ane­voios. Ceea ce voieєti a se face юie, aceasta fг-o tu aceluia, zice; rгsplata este egalг. Єi nu a zis: Ceea ce nu voiюi a vi se face, nici voi sг nu faceюi, ci a spus ceva mai mult. Aceea desigur cг ar fi depгrtare de rele, pe cвnd aceasta este lucrarea celor bune. Aєa cг єi una єi alta se cuprind оn acest grai. Єi nici nu a zis numai acestea єi voi sг le voiюi, ci sг faceюi lor. Єi care este folo­sul? Aceasta este legea, zice, єi prorocii. Voieєti a fi miluit? Miluieєte єi tu pe alюii. Voieєti a te оnvrednici de iertare? Iartг єi tu altora. Voieєti a nu auzi vorbindu-te de rгu? Nici tu nu vorbi. Pofteєti a fi lгudat? Laudг єi tu. Voieєti a nu se lacomi alюii? Nici tu nu rгpi lucrul altuia. Ai vгzut cum a arгtat cг bi­nele este dupг fire єi cг noi nu avem trebuinюг nici de legi omeneєti єi nici de dascгli? Оn cele ce voim a primi de la alюii, sau a nu primi, legiuim noi оnєine.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, pp. 165-166)

 

„Iubiюilor, оnюelegвnd dragostea pe care ne-a arгtat-o prin toate єi ne-o aratг, prin care a єi hotгrвt a se descoperi pe Sine nouг, care єi este cea mai de seamг dintre bunгtгюile date nouг, єi luminг a cugetului, cum єi оnvгюгturг a virtuюii; оnюelegвnd apoi cг El ne-a legiuit o viaюг bunг, єi cг toate fгcвndu-le pentru noi, ne-a trimis єi pe Fiul Sгu, Care ne-a fгgгduit оmpгrгюia Cerurilor, pregгtindu-ne єi chemвndu-ne la bunгtгюile cele negrгite єi la o viaюг fericitг -apoi toate sг le facem єi grгim, ca єi de dragostea Lui sг ne arгtгm vrednici, єi de bunгtгюile viitoare sг ne оnvrednicim.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXX, p. 268)

 

„Care e greutatea? Spune-mi. Faceюi totdeauna cele drepte, nu nedreptгюiюi pe nimeni, nici pe cel sгrac, nici pe cel bogat, nici pe orгєan єi nici pe cel ce lucreazг cu braюele, pentru cг deseori se оntвmplг ca nedreptatea sг cuprindг єi pe cei sгraci. Poate nu vedeюi cвte lupte єi certuri se petrec printre cerєetori, єi cum toate le rгstoarnг pe dos? Fг uz de cгsгtorie, ai єi copii, cгci єi Pavel unora ca acestora le ordona, unora ca acestora le scria. Lupta aceea este poate mare, stвnca este poate prea оnaltг єi vвrful ei e aproape de cer, єi tu nu poюi ajunge pвnг la o aєa оnгlюime? Apoi atunci fг pe cele mai mici, aibi privirea aюintitг la cele mai de jos. Nu poюi ca sг-юi goleєti pungile de bani? Cel puюin nu rгpi averile altora, nu nedreptгюi pe alюii. Nu poюi posti poate? Cel puюin nu te da pe sine-юi оmbuibгrilor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIII, p. 134)

 

„Єi care dintre poruncile lui Iisus Hristos sunt cu anevoie de оmplinit? Nu poюi trгi оn feciorie? Юi se оngгduie a te cгsгtori. Nu te poюi lipsi de toate averile tale? Юi se оngгduie sг dai celor lipsiюi din averea ta. Prisosinюa voastrг sг оmplineascг lipsa altora (2 Cor., 8, 14). Iar cele greu de оndeplinit par a fi: dispreюuirea averilor єi оnfrвnarea poftelor trupeєti, оnsг celelalte n-au nevoie de ostenealг. Оntr-adevгr, ce pricinг te poate face sг-l vorbeєti de rгu pe fratele tгu єi sг-l defaimi? Ce te face sг pizmuieєti bunurile altora? Ce te оmpinge sг umbli dupг slavг? A-єi юine cineva оn frвu trupul sгu este rezultatul оnfrвnгrii; a cugeta cu оnюelepciune оn toate lucrurile sale, e rezultatul оnfrвnгrii; a rгbda cineva lipsa celor de trebuinюг, a se lupta cu foamea єi cu setea, e rezultatul оnfrвnгrii. Dar cвnd nu suferi nimic din toate acestea єi-юi este оngгduit sг te bucuri de avutul tгu, dupг cum se cuvine unui creєtin, ce motiv te poate face sг-i invidiezi pe alюii?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 51)

 

„Cel ce оmplineєte legea, nu de fricг, ci din mai multг dragoste cгtre virtute, acesta mai cu seamг оmplineєte legea.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a II-a, p. 28)

 

„Vг rog, sг nu ne оngrijim de cele ale noastre, ci sг ne оngrijim de cele ale lui Dumnezeu; sг le dispreюuim pe cele ale noastre, ca sг le cвєtigгm pe acelea. Dacг noi le vom dispreюui pe acestea, El se va оngriji de noi, iar dacг noi ne vom оngriji de acestea, Dumnezeu ne va dispreюui. Dacг ne ostenim оn cele ale lui Dumnezeu, sг nu ne obosim оn cele ale noastre, єi mai ales оn acestea, de vreme ce ale lui Dumnezeu sunt єi ale noastre” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia X, p. 120)

 

„Оn adevгr cг aceasta e cea mai mare virtute, de a face оnaintea lui Dumnezeu, ceea ce este plгcut Lui.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXIV, p. 387)

 

„Vг оndemn, єi nu voi оnceta de a vг оndemna, sг оndepliniюi fiecare poruncг una dupг alta єi sг consfinюiюi fiecгreia douг sau trei zile.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a IV-a, p. 81)

 

„Atunci cвnd trebuie sг оmplinim o poruncг de-a lui Dumnezeu, nu e nevoie de timp, sau de un mare numгr de zile ori de ani оntregi, ci nu­mai de teamг єi de un suflet plin de evlavie, єi atunci vom birui totul оn scurtг vreme.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 199)

 

,,… faptele pe care ne porunceєte Hristos sг le оndeplinim sunt uєoare єi lesnicioase celor care voiesc sг le sгvвrєeascг, iar faptele oprite sunt єi mai grele єi cer єi mai multг ostenealг, iar noi pгrгsim poruncile єi sгvвrєim cele oprite, cвnd, deci, aєa stau lucrurile, nu vor spune oare duєmanii noєtri cг facem pгcatele pentru cг voim sг ne rгzboim cu Hristos? Cг poruncile lui Hristos nu au nimic obositor оn ele o spune El оnsuєi prin cuvintele: Luaюi jugul Meu peste voi, cг jugul Meu este bun єi sarcina Mea uєoarг (Matei 11, 29, 30).” (Despre cгinюг (I), 5, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 71)

 

,,Nimic, nimic nu este atвt de uєor, pe care multa noastrг lenevie sг nu-l considere foarte greu єi obositor, dupг cum nimic nu este atвt de obositor єi de greu, pe care rвvna єi dragostea noastrг sг nu-l facг foarte uєor.” (Despre cгinюг (I), 5, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 71)

 

,,Pentru ce оnsг poruncile lui par a fi aєa grele? Aceasta provine de la lenevirea noastrг єi de la uєurгtatea minюii, adicг, precum cele mai grele єi ostenitoare sunt uєoare cвnd noi avem rвvnг, aєa pe de altг parte, cвnd noi ne lenevim, pвnг єi cele uєoare ni se par de tot grele єi de neоndurat.” (Cuvвnt la Duminica Lгsatului sec de carne, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 23)

 

„ Un lucru poate fi prin natura sa greu єi оmpovгrгtor; ajunge оnsг uєor prin sentimentele єi prin bunele nгdejdi ce le pui la temelia acelui lucru. Din pricina aceasta poюi vedea cг merg cu mai multг bucurie pe calea cea оngustг єi strвmtг cei care au ales aceastг cale, decвt cei care merg pe calea cea largг єi latг, єi nu pentru cг nu se chinuiesc, ci pentru cг sunt mai presus de chinuri єi nu suferг nimic din cele ce le suferг ceilalюi oameni.” (Despre Feciorie, 64, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 113)

 

„Te оnєeli amarnic, iubitule, єi greєeєti dacг socoteєti cг laicului i se cere оndeplinirea unor porunci, iar monahului, a altora. Deosebirea dintre un laic єi un monah stг numai оn aceea cг unul este cгsгtorit, єi celгlalt e necгsгtorit. Pentru toate celelalte porunci, vor da socotealг la fel amвndoi.

Cel care se mвnie pe fratele sгu (Matei 5, 22), fie cг e laic, fie cг e monah, sгvвrєeєte acelaєi pгcat оnaintea lui Dumnezeu. Cel care se uitг la o femeie spre a o pofti, dacг o face laicul sau monahul, la fel este pedepsit pentru desfrвnare (Matei 5, 28). Judecвnd drept, am mai putea adгuga оn aceastг privinюг єi urmгtoarele: dacг un laic se uitг cu poftг la o femeie, sгvвrєeєte un pгcat mai mare decвt monahul. Nu-i acelaєi lucru cвnd un om cгsгtorit, un om care are femeie, un om care se bucurг de o mвngвiere atвt de mare, se uitг cu ochi pofticioєi dupг o altг femeie, ca atunci cвnd monahul ajunge sг fie stгpвnit de aceastг cumplitг poftг, el, care este lipsit cu totul de ajutorul pe care femeia оl dг laicului.

Iarгєi, cel care se jurг, laic sau monah, este la fel pedepsit (Matei 5, 33-37). Cвnd Hristos a dat aceastг poruncг єi a legiuit aєa, n-a fгcut deosebire оntre oameni єi nici n-a spus: Dacг un monah se jurг, apoi jurгmвntul lui este de Ia diavol, dar dacг nu-i monah, apoi jurгmвntul nu i se socoteєte pгcat. Hristos a dat aceastг poruncг оn general pentru toюi oamenii єi o datг pentru toate timpurile: Iar Eu vг spun vouг sг nu vг juraюi deloc! (Matei, 5, 34). La fel, cвnd Hristos a spus: Vai de cei care rвd (Luca 6, 25), n-a mai adгugat єi aceste cuvinte: Vai de monahii care rвd, ci a dat aceastг poruncг tuturor oamenilor: єi laicilor, єi monahilor. Aєa este cazul єi cu celelalte porunci mari єi minunate date de Hristos. Оntr-adevгr, cвnd spune: Fericiюi cei sгraci cu duhul, cei ce plвng, cei blвnzi, cei flгmвnzi єi оnsetaюi de dreptate, cei milostivi, cei curaюi cu inima, fгcгtorii de pace, cei prigoniюi pentru dreptate, cei care aud din gura necredincioєilor cuvinte de ocarг, ce se pot rosti єi nu se pot rosti, din pricina lui Hristos (Matei 5, 3-11), Domnul n-a adгugat la aceste Fericiri nici numele laicului, nici numele monahului, ci a dat aceste porunci tuturor oamenilor, pornind de la noюiunea de om. Scripturile nu cunosc deosebiri оntre oameni. Scripturile vor ca toюi oamenii sг trгiascг aєa cum trгiesc monahii, chiar dacг se оntвmplг sг fie cгsгtoriюi.” (Apologia vieюii monahale, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 290-292)

 

„Lгudвnd dragostea єi vorbind despre multe fapte de virtute sгvвrєite de ea (I Cor., 13, 4-7), a arгtat cг laicii sunt datori sг оndeplineascг aceleaєi fapte de dragoste pe care єi Hristos le-a cerut de la ucenicii Lui. Dupг cum Mвntuitorul a spus cг cea mai оnaltг dovadг de dragoste este de a-єi pune cineva sufletul pentru prietenii lui (Ioan 51, 13), tot astfel єi Pavel a lгsat sг se оnюeleagг acelaєi lucru prin cuvintele: Dragostea nu cautг ale sale (I Cor., 13, 3), єi porunceєte sг se оnfгptuiascг o astfel de dragoste.

Prin urmare, dacг Pavel ar fi vorbit numai de datoria de a iubi pe toюi oamenii, numai atвt ar fi o dovadг оndestulгtoare cг aceastг poruncг este datг єi laicilor, єi monahilor. Оntr-adevгr, dragostea este legгtura єi rгdгcina оntregii virtuюi, deєi оn textul acesta Pavel o priveєte numai оn ea оnsгєi.

Poюi cere oare de la monahi mai mult decвt de la laici sг punг оn practicг aceastг filosofie?

Cвnd Pavel ne porunceєte sг fim mai presus de mвnie, de iuюealг, de strigгt, de dragostea de bani, de pвntece, de lux, de slava deєartг. Оn sfвrєit, sг fim mai presus de tot ce este lumesc, cвnd cere sг nu avem nimic comun cu pгmвntul, cвnd Pavel ne porunceєte sг ne omorвm mгdularele, este recunoscut de toatг lumea ca ne cere sг avem aceeaєi vieюuire desгvвrєitг cerutг de Hristos єi ucenicilor Sгi. Pavel vrea sг fim tot aєa de morюi faюг de pгcate ca єi cum am fi murit єi am fi deja оngropaюi (Rom., 6, 2; 7, 10; Gal., 6, 14). Pentru asta spune: Pentru cг cel care a murit este dezvinovгюit de pгcat (Rom., 6, 7).

Оn unele cazuri, Pavel ne оndeamnг sг imitгm, pe Оnsuєi Hristos, nu numai pe ucenicii Lui. Cвnd ne sfгtuieєte sг iubim pe toюi oamenii, sг fim cumpгtaюi, sг nu purtгm ranchiunг nimгnui, ne dг ca exemplu pe Hristos (I Cor., 11, 1; Efes., 5, 1).

Prin urmare, cвnd ne porunceєte sг imitгm chiar pe Hristos, єi nu numai pe ucenicii Lui, pe monahi, cвnd spune cг mare osвndг оi aєteaptг pe cei care nu-L imitг chiar pe Hristos, mai poюi susюine cг monahii sunt datori sг aibг o vieюuire creєtinг superioarг laicilor? Toюi oamenii trebuie sг se urce la aceastг vieюuire creєtinг superioarг. Decгderea moralг a societгюii omeneєti оєi are pricina оn faptul cг socotim cг numai monahii trebuie sг aibг o vieюuire creєtinг desгvвrєitг, pe cвnd toюi ceilalюi au оngгduinюa sг trгiascг оn trвndгvie, dispreюuind poruncile lui Hristos. Nu-i adevгrat, nu-i adevгrat, ne strigг Pavel. Tuturor, monahi єi laici, ni se cere aceeaєi vieюuire creєtinг desгvвrєitг. Susюin asta cu toatг tгria, dar, mai bine spus, n-o susюin eu, ci Hristos care va judeca faptele noastre.” (Apologia vieюii monahale, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 293-294)

 

„Bogatul din Evanghelie n-a primit o pedeapsг mai mare pentru cг ar fi fost un monah nemilostiv, ci pentru cг, fiind laic, trгia оn bogгюie, se оmbrгca оn porfirг єi vison єi dispreюuia pe sгracul Lazгr, cгzut оn cea mai neagrг nenorocire (Luca 16, 19-25). Nu voi spune cг bogatul din Evanghelie se chinuia оn foc єi a primit o pedeapsг mai mare, nici pentru cг era laic єi nici pentru cг era monah, ci pentru cг a fost crud єi nemilostiv. Tot astfel, cele cinci fecioare neоnюelepte au fost alungate de Mire pentru cг n-au avut iubire de oameni, pentru cг n-au fгcut milostenie (Matei 25, 1-2). Оn privinюa pedepsei date lor, sunt de pгrere cг fecioria lor n-a fost o pricinг de a li se mгri pedeapsa. Dimpotrivг, poate cг li s-a micєorat tocmai pentru cг au trгit оn feciorie. Celor cinci fecioare neоnюelepte nu li s-a spus: Duceюi-vг de la Mine оn focul pregгtit diavolului єi оngerilor lui (Matei 25, 41), ci numai atвt: Nu vг єtiu pe voi (Matei 25, 12). Nu te contrazic dacг mi-ai obiecta cг tot la pedeapsг duc єi cuvintele spuse fecioarelor neоnюelepte, ca єi celelalte cuvinte amintite mai sus. Prin exemplul cu fecioarele am urmгrit sг dovedesc cг viaюa monahilor nu atrage dupг sine pedepse mai grele din partea lui Dumnezeu, ci cг єi laicii, dacг sгvвrєesc aceleaєi pгcate ca єi monahii, sunt pedepsiюi la fel ca єi aceєtia. Tot astfel, єi cel care a intrat la nuntг fгrг hainг de nuntг (Matei 22, 11-13), єi cel care a cerut fгrг milг suta de dinari de la datornicul sгu (Matei 18, 28-34) au suferit cele ce-au suferit nu din pricinг cг ar fi fost monahi, ci unul a fost dat pieirii din pricina curviei, iar altul, din pricina rгutгюii lui. Єi dacг vei cerceta pe toюi cei despre care Scriptura spune cг au fost pedepsiюi, vei vedea cг au fost pedepsiюi numai din pricina pгcatelor lor, єi nu din pricinг cг au fost laici sau monahi.

Acelaєi lucru se vede nu numai cвnd e vorba de pedepse, ci єi cвnd este vorba de sfaturi. Astfel, cвnd Hristos zice: Veniюi la Mine toюi cei osteniюi єi оmpovгraюi, єi Eu vг voi odihni. Luaюi jugul Meu asupra voastrг єi оnvгюaюi-vг de la Mine, cг sunt blвnd єi smerit cu inima єi veюi afla odihnг sufletelor voastre (Matei 11, 28-29), aceste cuvinte nu sunt adresate numai monahilor, ci tuturor oamenilor.” (Apologia vieюii monahale, 14, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 294-296)

 

„Оntr-adevгr, omul cгsгtorit va putea cu mai multг uєurinюг trгi оn castitate, deoarece cгsгtoria оi uєureazг mai mult lupta оmpotriva pгcatului desfrвnгrii. Cu toate acestea, sunt mai mulюi oameni оnsuraюi decвt monahi care cad оn acest pгcat, nu sunt atвt de mulюi monahii care ies din mгnгstire єi se duc la femei, pe cвt sunt de mulюi oamenii cгsгtoriюi care se scoalг de lвngг soюiile lor spre a se duce la alte femei. Prin urmare, dacг laicii cad atвt de lesne єi оn numгr atвt de mare оn acest pгcat, оmpotriva cгruia pot lupta cu mai multг uєurinюг decвt monahii, ce vor face оn faюa celorlalte pгcate care оi atacг mai cumplit decвt pe monahi? Pe monahi pofta trupului оi chinuie mai cumplit decвt pe laici pentru cг ei n-au legгturi cu femeile. Celelalte pгcate оnsг оi subjugг mai greu pe monahi, pe cвnd pe laici оi urmгresc cu toatг tгria єi-i aruncг numaidecвt оn prгpastie. Dacг faюг de pгcatul trupului, care porneєte cel mai cumplit rгzboi, monahii rezistг mai greu decвt laicii, care nu sunt chinuiюi de aceastг patimг pentru cг sunt cгsгtoriюi, apoi este neоndoielnic cг monahii se vor оmpotrivi cu mult mai uєor decвt laicii celorlalte pгcate, care nici nu-i chinuie. Dragostea de bani, pofta de trai bun єi de putere єi toate celelalte pгcate sunt biruite mai uєor de monahi decвt de laici. Dupг cum pe un cвmp de bгtгlie spunem cг lupta este mai uєoarг оn acea parte a cвmpului de bгtгlie unde morюii sunt mai puюini єi mai rari, єi nu unde morюii cad necontenit unul dupг altul, tot astfel trebuie sг judecгm lucrurile єi cвnd e vorba de lupta dusг оn lume єi оn mгnгstire. Mai uєor biruie lгcomia monahul care locuieєte оn munюi decвt laicul care locuieєte оn mijlocul lumii. Laicul este stгpвnit cu uєurinюг de lгcomie, iar cel stгpвnit de lгcomie trebuie, dupг cum hotгrвt spune Sfвntul Apostol Pavel, sг fie numгrat printre оnchinгtorii la idoli (Efes., 5, 5). Monahul, dacг ar avea avere, nu va trece cu vederea pe ai lui, ci cu dragг inimг le va da toatг averea sa laicul оnsг nu numai cг nu se va sinchisi de ei, dar оi va nedreptгюi tot atвt de mult ca єi pe strгini. Iar nedreptгюirea semenului este un alt chip de slujire la idoli, mai cumplit decвt lгcomia. Trebuie oare sг mai vorbim de celelalte pгcate єi patimi, care sunt biruite cu uєurinюг de monahi, dar care doboarг pe laici cu multг tгrie?” (Apologia vieюii monahale, 15, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 297-298)

 

„ Dar pentru ce nu primim aceeaєi rгsplatг єi noi ca єi oamenii de pe timpul Vechiului Testament, cвnd facem aceleaєi fapte de virtute ca єi ei? Pentru ce trebuie sг facem mai mari fapte de virtute dacг vrem sг primim aceeaєi rгsplatг ca єi ei?

De ce? Pentru cг acum harul Duhului curge mai cu оmbelєugare. Pentru cг mare este darul venirii lui Hristos. Belєugul harului Duhului єi darul venirii Iui Hristos ne-au fгcut, din prunci cum era, bгrbaюi desгvвrєiюi.

Dumnezeu S-a purtat cu omenirea cum se poartг un tatг cu copiii lui. Cвnd copiii noєtri ajung оn floarea vвrstei, le cerem sг facг fapte mai mari decвt cele sгvвrєite de ei оn copilгrie, єi pe aceste fapte ale lor le lгudгm; cвnd ajung оnsг bгrbaюi оn toatг puterea cuvвntului єi sгvвrєesc aceleaєi fapte ca єi atunci cвnd erau tineri, nu-i mai lгudгm deloc, ci, dimpotrivг, Ie poruncim sг facг fapte cu mult mai mari decвt acelea. Tot astfel єi Dumnezeu n-a cerut omenirii оn primele timpuri fapte mari de virtute, pentru cг omenirea se gгsea оn epoca sa de copilгrie; dar dupг ce omenirea a ascultat cuvintele profeюilor, ale apostolilor, dupг ce a dobвndit harul Duhului Sfвnt, Dumnezeu i-a cerut sг facг fapte mai mari de virtute. Єi pe bunг dreptate Dumnezeu a fгcut aceasta. Mai mult оncг! Dumnezeu dг acum omenirii, ajunsг la vвrsta bгrbгюiei, rгsplгюi mai mari єi recompense mai strгlucitoare. Acum Dumnezeu nu mai rгsplгteєte pe oamenii virtuoєi cu pгmвntul єi cu bunurile pгmвnteєti, ci cu cerul...” (Despre Feciorie, 84, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 142-143)

 

„ N-ar fi, oare, absurd ca oamenii ajunєi оn epoca de bгrbгюie a omenirii sг se оndeletniceascг cu aceleaєi fapte de virtute pe care le sгvвrєea epoca de copilгrie a omenirii? Pe vremea aceea, omul era оntr-o rгzvrгtire єi оntr-un rгzboi neоmpгcat cu el оnsuєi. Vorbind despre acest lucru, Pavel spunea astfel: Dar vгd o altг lege оn mгdularele mele, luptвndu-se оmpotriva legii minюii mele єi fгcвndu-mг rob legii pгcatului, care este оn mгdularele mele (Rom., 7, 23). Acum оnsг, оn epoca de bгrbгюie a omenirii, nu mai este aceastг luptг оnlгuntrul omului: Pentru cг ceea ce nu era cu putinюг legii, fiind slabг prin trup, a sгvвrєit Dumnezeu, trimiювnd pe Fiul Sгu оntru asemгnarea trupului pгcatului єi pentru pгcat a osвndit pгcatul оn trup (Rom., 8, 3). Pavel mulюumeєte pentru aceastг binefacere revгrsatг asupra omenirii de Dumnezeu prin Fiul Sгu, spunвnd: Om nenorocit ce sunt! Cine mг va izbгvi de trupul morюii acesteia? Mulюumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos! (Rom., 7, 24-25).

Pentru aceea, pe bunг dreptate suntem pedepsiюi, cг noi, cei dezlegaюi de lanюurile copilгriei omenirii, nu vrem sг alergгm nici atвt cвt puteau alerga cei cu picioarele legate; mai bine spus, nu scгpгm de pedeapsг nici chiar dacг am alerga la fel cu ei.

- De ce?

- Pentru cг noi, care am ajuns sг ne bucurгm de o adвncг pace sufleteascг, avem datoria sг cвєtigгm victorii cu mult mai mari єi cu mult mai strгlucite decвt cei care erau оmpovгraюi cumplit de rгzboiul lor sufletesc.” (Despre Feciorie, 84, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 143-144)

 

„Hristos a pгtimit atвtea pentru tine. Chiar dacг era nevinovat єi fгrг de pгcat, iar tu nu vrei sг pгtimeєti nimic de dragul Sгu, sau mai bine zis pentru mвntuirea la. Cum te vei оnfгюiєa dinaintea Lui оn ziua Judecгюii?

Ce rгspuns vei da pentru оncгlcarea poruncilor Sale? Nu te оnєela pe tine оnsuюi zicвnd: Acum mг bucur de plгcerile acestei lumi, оmi nedreptгюesc semenii, mг rгzbun pe duєmanii rnei, fac tot felul de pгcate, iar la bгtrвneюe o sг mг pocгiesc. Spune-mi: cine юi-a spus юie cг o sг trгieєti atвt de mult? Nu vezi cвюi tineri sunt luaюi de moarte оn fiecare zi? Єi chiar dacг ai trгi pвnг la bгtrвneюe, cum vei apгrea dinaintea Domnului, dupг ce o viaюг оntreagг ai nesocotit poruncile Sale єi 1-ai slujit pe diavol?” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 292-293)