OMUL (decгderea moralг a omului)

 

„Dupг cum este mare єi de preю omul, fiinюa aceasta cuvвntгtoare, mai ales cвnd este pornit spre sгvвrєirea virtuюii, tot aєa este crud ca animalele sгlbatice, cвnd оnclinг spre rгu. Iar cвnd s-a sгlbгticit ca animalele sгlbatice, fiinюa aceasta, blвndг єi cugetгtoare, оntrece cu mult оn sгlbгticie animalele sгlbatice”. (Omilii la Facere, omilia XIX, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 221)

 

OMUL (despre omul nesгbuit ce luptг оmpotriva lui Dumnezeu)

 

„Cine se luptг оmpotriva lui Dumnezeu nu sfвrєeєte niciodatг bine. Poate cг pentru multг vreme nu pгюeєte nimic, cгci milostivul Dumnezeu оi dг acestuia prilejul sг оєi revinг єi sг se pocгiascг. Dar dacг el nu se foloseєte din pгsuirea lui Dumnezeu єi rгmвne оn rгutatea sa, va fi pedepsit fгrг оndoialг. Iar prin pedeapsa pe care o va primi, va fi pildг celorlalюi, care vor vedea astfel cг nu este bine sг lupюi оmpotriva lui Dumnezeu, pentru cг nu este cu putinюг ca cineva sг scape de atotputernica Sa mвnг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 357)

OMUL (posedat de diavol)

 

„De vei vedea vreun om purtвndu-se ca diavolul, оnchinг-te Stгpвnului єi cunoaєte rгutatea lor. Cг amвndouг acestea sunt cu putinюг sг le vezi la acei оndrгciюi: iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi rгutatea diavolilor. Rгutatea diavolilor, cвnd tulburг єi оnviforeazг sufletul celui оndrгcit, iar iubirea de oameni a lui Dumnezeu, cвnd pe un aєa diavol de sгlbatec, ce locuieєte оn om єi doreєte sг-l piardг, оl юine єi-l opreєte, nedвndu-i voie sг-єi punг оn lucrare toatг puterea lui, ci numai atвt ca єi pe om sг-l оnюelepюeascг єi rгutatea lui s-o facг arгtatг.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 26-27)

OMUL (virtuos)

 

„Este mai bun unul care face voia Domnului decвt mii de nelegiuiюi. Scriptura spune:

Iar Noe a aflat har оnaintea lui Dumnezeu (Fac., 6, 8)”. (Omilii la Facere, omilia XXII, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 268)

 

„Cг atunci eєti om, cвnd faci fapte de virtute. Nu arгюi pe om de ai chip de om, de ai ochi, nas, gurг, obraji єi celelalte membre. Membrele acestea sunt membrele trupului! Om, оnsг, numim numai pe acela care pгstreazг chip de om!

– Dar care-i chipul omului?

– Raюiunea!

– Cum? Ceilalюi nu sunt оnzestraюi cu raюiune?

–Da! Dar nu numai atвta! A fi om оnseamnг a fi virtuos, a fugi de pгcate, a-юi оnfrвna patimile ruєinoase, a оmplini poruncile Stгpвnului.

Єi ca sг vedeюi cг obiceiul Scripturii este de a nu оnvrednici cu numele de om pe cei care sгvвrєesc pгcate єi neglijeazг virtutea, ascultг cг o spune Dumnezeu, aєa precum vг spuneam ieri: Nu va rгmвne Duhul Meu оn oamenii aceєtia pentru cг sunt trupuri (Fac., 6, 3). Eu, spune Dumnezeu, i-am оnzestrat cu trup єi suflet; dar ei, ca єi cum ar fi fost оmbrгcaюi numai оn trup, atвt au neglijat virtutea, оncвt au ajuns cu totul trup. Ai vгzut cг din pricina pгcatului оi numeєte trupuri єi nu oameni?” (Omilii la Facere, omilia XXIII, III-IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 278)

 

„Єi ca sг vezi cг оndrгznirea celor virtuoєi este pentru noi pricina оndelungii rгbdгri a lui Dumnezeu, ascultг din оnsгєi istoria aceasta, ce spune Dumnezeu patriarhului! Dacг voi gгsi zece drepюi, nu voi pierde cetatea. Dar pentru ce vorbesc eu de zece drepюi? Dumnezeu n-a gгsit acolo nici un om fгrг pгcatul acela decвt numai pe dreptul Lot єi pe cele douг fete ale lui”. (Omilii la Facere, omilia XLII, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 100)

 

„Nu-юi spun cuvinte grele de оmplinit. Nu-юi spun: Nu te cгsгtori! Nu spun: Pгrгseєte oraєele! Nu te mai ocupa cu treburile publice!. Dimpotrivг, оюi spun: Stai оn mijlocul oraєelor, ocupг-te cu treburile publice, dar fii virtuos! Vreau ca cei care trгiesc оn lume sг fie mai virtuoєi decвt cei care populeazг munюii.

- Pentru ce?

- Pentru cг mai mult folos aduce un om virtuos care trгieєte оn lume, decвt unul care trгieєte оn munюi. Cг nimeni nu aprinde fгclie єi o pune sub obroc (Matei 5, 15). Pentru aceasta vreau ca toate lumвnгrile sг fie puse оn sfeєnice, ca sг facг luminг multг. Sг aprindem deci aceastг luminг, ca sг scгpгm de rгtгcire pe cei care stau оn оntuneric. Nu spune: Am femeie, am copii, trebuie sг am grijг de casг! Nu pot sг mai fac єi asta! De n-ai avea nici una din aceste griji, dar dacг eєti un trвndav, nu eєti de nici o ispravг! De-ai avea toate aceste griji, dar dacг eєti om vrednic, vei fi єi virtuos! Un singur lucru se cere: sг ai tragere de inimг! Nimic nu te va putea оmpiedica: nici vвrsta, nici sгrгcia, nici bogгюia, nici оmprejurгrile vieюii, nici altceva. Au оmplinit poruncile Domnului bгtrвni, tineri, oameni cгsгtoriюi, oameni cu copii, meseriaєi, ostaєi. Daniel era tвnгr, Iosif era rob, Acvila, meєteєugar, Lidia, vвnzгtoare de purpurг (Fapte 16, 14); era conducгtoarea unui atelier; altul era paznic de temniюг, un altul era sutaє, de pildг Cornelie, altul era bolnav, ca Timotei, altul rob fugar, ca Onisim; dar nici unuia nimic din acestea nu le-a fost o piedicг, ci toюi au strгlucit prin virtute; єi bгrbaюi єi femei єi tineri єi bгtrвni єi robi єi liberi єi ostaєi єi oameni din popor.

Sг nu punem оnainte fel de fel de pretexte netrebnice, ci sг cгutгm sг avem tragere de inimг! Oricine am fi, vom putea fi virtuoєi єi vom dobвndi єi bunгtгюile viitoare, cu harul єi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos”. (Omilii la Matei, omilia XLIII, V оn col. PSB, vol. 23, p. 518)

 

„Omul virtuos, chiar dacг e slugг, chiar dacг e оntemniюat, e mai fericit ca toюi. Nimeni nu va putea sг-i facг vreun rгu, nici dacг s-ar aduna toatг lumea оmpotriva lui, nici dacг s-ar pune оn miєcare arme єi oєtiri єi i-ar duce rгzboi. Dar omului ticгlos єi rгu, omului aceluia al cгrui chip l-am fгcut mai sus, de-ar fi оmpгrat, de-ar purta mii єi mii de coroane, un oarecare poate sг-i facг cele mai mari necazuri. Atвt de neputincios e viciul, atвt de puternicг e virtutea!”. (Omilii la Matei, omilia LXXX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 912)

 

„Nu atвt este admirat Dumnezeu prin cer, pe cвt e de admirat prin viaюa cea curatг a omului.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVIII, p. 364)

 

„Nimic nu-i mai plгcut lui Dumnezeu ca omul drept.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єaptea, pp. 128-129)

 

,,... chiar de este cineva drept, chiar de-ar fi de mii de ori drept, de ar ajunge pвnг оn culmea dreptгюii, оncвt sг parг cu totul slobod de pгcate, nu poate fi curat de оntinгciune; chiar de-ar fi de mii de ori drept, el este om. Cine se poate lгuda cг are inimг curatг?, sau cine va cuteza a zice cг este curat de pгcate? (Proverbe 20, 9). De aceea ni s-a poruncit sг spunem оn rugгciune: Єi ne iartг nouг greєalele noastre (Matei 6, 12), pentru ca, spunвnd adeseori aceastг rugгciune, sг ne amintim cг meritгm sг fim pedepsiюi. Cг єi Pavel apostolul, vas ales (Faptele Apostolilor 9, 15), biserica lui Dumnezeu, gura lui Hristos, lira Duhului, dascгlul lumii, cel ce a оnconjurat pгmвntul єi marea, el, cel ce a smuls spinii pгcatelor, cel ce a aruncat seminюele credinюei, acela mai bogat decвt оmpгraюii, acela mai puternic decвt bogaюii, acela mai tare decвt ostaєii, acela mai filosof decвt filosofii, acela mai bun vorbitor decвt retorii, cel ce nu avea nimic єi stгpвnea totul, cel ce alunga moartea cu umbra lui, cel ce izgonea bolile cu hainele lui (Faptele Apostolilor 19, 12), cel ce a оnfipt trofeele de biruinюг оn mare, cel ce a fost rгpit pвnг la al treilea cer єi a intrat оn rai (II Corinteni 12, 2-4), cel ce a propovгduit pe Hristos Dumnezeu, acela spune: Nu mг єtiu vinovat cu nimic, dar nu оntru aceasta m-am оndreptat (I Corinteni 4, 4). Cel care avea оntr-atвta mulюime de virtuюi, spunea: Iar cel ce mг judecг pe mine este Domnul (I Corinteni 4, 4). Cine dar se poate lгuda cг are inimг curatг?, sau cine va cuteza a zice cг este curat de pгcat? E cu neputinюг sг fie vreun om fгrг de pгcat. Оmi spui de cineva cг este drept, cг este milostiv, cг este iubitor de sгraci? Aєa este, dar are єi cвte o scгdere: sau ocгrгєte cвnd nu trebuie, sau umblг dupг slava deєartг, sau face altceva asemгnгtor, fapt pentru care nu trebuie a le оnєira pe toate. Unul e milostiv, dar nu-i de multe ori cuminte; altul e cuminte, dar nu-i milostiv; unul este numit virtuos pentru o virtute, altul pentru o altг virtute. Sг ne оnchipuim un om drept: sг facг mai multe fapte de dreptate єi sг aibг єi celelalte fapte bune; dar dacг se mвndreєte cu dreptatea lui, mвndria i-a pвngгrit dreptatea.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul VI, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 146-147)

 

„Da, n-am de plвns ca Ieremia multe oraєe єi nici popoare оntregi, ci doar un suflet tot atвt de preюios, dar, mai bine spus, chiar mai preюios decвt multe dintre astfel de popoare. Dacг cel ce оmplineєte voia lui Dumnezeu este mai bun decвt mii si mii de cгlcгtori de lege (Оnю. Sir., 16, 3), apoi єi tu, iubitul meu prieten, erai mai bun decвt miile acelea de iudei.” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 1, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 322)