MOARTEA (necunoaєterea ceasului morюii)

 

„Cг de asta a fгcut Stгpвnul necunoscutг ziua sfвrєitului nostru, ca sг ne facг sг fim necontenit treji єi cu ochii deschiєi, ca sг ne deєtepte astfel єi mai mult la sгvвrєirea faptelor de virtute. Privegheaюi. Ne spune Hristos, cг nu єtiюi nici ziua nici ceasul (Matei, 25, 13)”. (Omilii la Facere, omilia L, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 176)

 

„ Privegheaюi, dar, cг nu єtiюi ziua, nici ceasul. Ai vгzut cвt de des sfвrєeєte оn acest chip Hristos cuvintele Sale, pentru a arгta cг ne este de folos neєtiinюa ceasului plecгrii noastre de pe lumea aceasta?

Unde sunt acum cei care trвndгvesc toatг viaюa, iar cвnd оi юinem de rгu, spun: оn ceasul sfвrєitului am sг las la sгraci averile mele? Sг audг aceste cuvinte єi sг se оndrepte! Mulюi n-au mai putut face asta atunci, cг au fost rгpiюi dintr-o datг єi n-au mai avut vreme sг spunг celor apropiaюi ce planuri aveau”. (Omilii la Matei, omilia LXXVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 889)

 

„Dar dacг voiюi a afla cauza pentru care sfвrєitul este ascuns nouг, єi de ce vine fгrг de veste, ca єi furul оn timpul nopюii, vг voi spune. Nimeni nu s-ar mai sвrgui оn fapta bunг niciodatг оn timpul vieюii sale, cгci єtiindu-єi ziua sfвrєitului sгu, ar face mii de rele єi tocmai оn acea zi s-ar apropia de botez[291], dupг care are pleca de aici. Dacг astгzi, cвnd din cauza neєtiinюei ne stгpвneєte frica de moarte, care zguduie sufletele noastre, єi noi cu toюii ne cheltuim timpul оn rele, єi mulюi se apropie de Sfвntul Botez tocmai la cele de pe urmг respiraюii ale vieюii lor, - deєi erau prea bine оncredinюaюi de aceasta, - dar оncг dacг am єti ziua cea de pe urmг, ce ar fi? Cine s-ar mai sвrgui cu fapta bunг? (…) Dar apoi mai este єi altceva. Astгzi pe mulюi stгpвneєte frica de moarte, єi dragostea de viaюг; apoi dacг ar єti fiecare cг mвine sau poimвine va muri, nimeni nu s-ar da оn lгturi de a face orice mai оnainte de acea zi, ci ar sfвєia pe cвюi ar voi, єi ar face mii de rele sub cuvвnt cг se apгrг de vrгjmaєi. Un om miєel, dezgustat єi deznгdгjduit de viaюa aceasta, nu юine seamг nici chiar de cel ce este оmbrгcat cu porfira оmpгrгteascг. Deci cel ce єtie cг numaidecвt mвine va trebui sг se ducг, se va rгzbuna pe duєman єi numai dupг ce mai оntвi оєi va rгcori sufletul, va primi de a se duce. Sг vг mai spun єi al treilea argument? Cei ce iubesc viaюa aceasta єi sunt dedaюi cu totul celor de aici, s-ar topi de supгrare єi descurajare єtiindu-єi timpul оn care vor muri. Dacг un tвnгr, de exemplu, nu ar crede cг el are sг se sfвrєeascг mai оnainte de bгtrвneюe, adicг dacг ar єti cг are sг moarг оn floarea tinereюii, apoi оntocmai ca єi fiarele cele mai trвndave ar ajunge, cгci єi acelea, dupг ce sunt prinse, se trвndгvesc єi оєi aєteaptг sfвrєitul.

Pe lвngг toate acestea, nici bгrbaюii cei vrednici n-ar avea rгsplatг pentru vrednicia lor. Pentru cг dacг ei au єtiut cг dupг trei ani vor muri, єi nicidecum mai оnainte, apoi ce platг vor putea avea pentru cг au оnfruntat relele? Fiecare ar putea sг le zicг: Fiindcг eraюi convinєi cг veюi trгi trei ani, de aceea v-aюi predat primejdiilor, єtiind foarte bine cг nu aveюi sг muriюi оnainte de trei ani. Cel ce dupг fiecare primejdie оєi aєteaptг sfвrєitul, єi єtie cг va putea trгi numai ocolind primejdia, unul ca acela dг dovada cea mai mare de dispreю cгtre viaюa de faюг. Ceea ce eu grгiesc acum, vг voi оnvedera-o prin exemple.

Spune-mi, te rog: Patriarhul Avraam, dacг ar fi єtiut mai dinainte cг ridicвnd pe altar pe fiul sгu Isaac, nu-l va sacrifica, oare ar fi avut el platг? Dacг Pavel єtiind mai dinainte nesocotea primejdiile, atunci unde este minunea? Apoi atunci chiar єi cel mai trвndav om ar putea sг se ridice sau sг se arunce оn foc, dacг ar avea siguranюг cг nu va pгtimi nimic, adicг dacг ar єti mai dinainte cum au sг se petreacг оmprejurгrile.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia IX, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, pp. 251-252)

 

„Dumnezeu a lгsat nesigurг ziua cea de pe urmг a sfвrєitului nostru, cгci nu ne-a lгsat putinюa de a єti dacг va fi astгzi, sau mвine, sau dupг un an оntreg, sau dupг mai mulюi ani, ca astfel fiind stгpвniюi veєnic de aєteptarea acelui fapt nesigur, sг ne gгsim veєnic оn fapta bunг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IV, pp. 85-86)

 

„Dacг vreюi sг aflaюi de ce este necunoscut fiecгruia dintre noi sfвrєitul vieюii sale єi de ce moartea vine pe neaєteptate, ca un fur noaptea, vг voi spune, considerвnd cг e drept sг se оntвmple aєa. Aєadar dacг fiecare dintre noi єi-ar cunoaєte clipa morюii, nimeni nu s-ar оngriji sг sгvвrєeascг, fapte virtuoase cвt trгieєte, ci cunoscвnd care va fi ultima zi din viaюa sa, dupг ce mai оntвi va face nenumгrate rele, s-ar pocгi cu puюin оnainte de a оnchide ochii єi ar pleca spre viaюa de dincolo izbгvit de pгcatele lui. Dacг acum, cвnd frica єi necunoaєterea ceasului morюii ne cutremurг sufletele, dupг ce ne petrecem, оntreaga viaюг оn pгcat, cei mai mulюi dintre noi abia оn ultimele clipe ne hotгrвm sг ne pocгim, desigur dacг mai apucгm, care dintre noi s-ar mai оngriji de lucrarea virtuюii, dacг am єti cu precizie cвnd vom muri? N-am єovгi sг sгvвrєim tot felul de lucruri pвnг оn ziua aceea. Ne-am rгzbuna pe duєmani, am ucide pe cine vrem, ne-am satisface patimile sгlbatice ale sufletului pe spinarea semenilor noєtri, єi dupг aceea, оnainte de a muri... ne-am pocгi!

Оn afarг de asta, nici fapte de jertfire de sine adevгrate n-ar exista, nici oamenii cu suflet viteaz n-ar avea vreun merit, deoarece, cвnd ar оnfrunta cu curaj єi neоnfricare diferitele primejdii, єi-ar оndreptгюi curajul prin оncredinюarea cг nu le-a sosit ceasul morюii, оncг єi cei mai laєi s-ar arunca fгrг єovгialг оn foc, єtiind cг nu sunt оn primejdie de a pгюi ceva rгu. Cгci cel care єtie cг-єо poate pierde viaюa оntr-o primejdie єi cu toate acestea nu єovгie sг se expunг acestei primejdii, оєi dovedeєte fгrг putinюг de оndoialг vitejia єi jertfirea de sine.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 89-90)

 

„De vreme ce vreюi sг єtiюi pentru ce este nearгtatг moartea noastrг de la Dumnezeu єi pentru ce vine moartea ca un fur fгrг de veste, cвt mi se pare mie de bine este aceasta la noi oamenii, adicг nu єtim moartea noastrг, cг de am єti cвnd am muri nici unul din noi n-am face bine niciodatг, ci єi-ar face omul lui mii de rele, єi atunci, оn ceasul morюii, ar vrea sг se pocгiascг єi aєa ar muri neоngrijit єi nepocгit, pentru cг de vreme ce acum nu este arгtatг frica morюii єi оncг se cutremurг sufletele tuturor, dar cвnd ar cunoaєte fiecare cг mвine va sг moarг, ce rгu n-ar face? (…) omul cel drept se bucurг fiind оnfrumuseюat cu faptele cele bune єi оn tot ceasul aєteaptг Оmpгrгюia Cerului.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 114-115)

 

„Dacг Dumnezeu ne-ar fi fгcut sг cunoaєtem ziua єi ora morюii noastre, cine dintre noi nu s-ar fi pregгtit? Cine dintre noi n-ar fi fost оntr-o aєteptare temutг єi ostenitoare? Sau, mai sigur, cine dintre noi n-ar fi abuzat de aceastг cunoaєtere pentru a pгcгtui mai uєor єi a dispreюui pe Dumnezeu mai liber? Aceasta nu este numai singurг nesiguranюa morюii noastre, ci de asemenea єi pretutindeni nesiguranюa zilei care ne юine оn aєteptare, smereєte mвndria noastrг, єi ne convinge de micimea noastrг, оn acest sens, aceastг оntunecime slгvitг ne devine o luminг preюioasг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 266)

MOARTEA (testamentul)

 

„Єi cвnd faci testament la moartea ta, scrie pe hвrtie оmpreunг cu ale rudelor єi ale prietenilor єi partea sufletului care se va duce. Dг-i lui mгcar de puюinг cheltuialг la vreme de nevoie, scrisoarea testamentului sг aibг єi numele Judecгtorului, sг nu lipseascг pomenirea sгracilor din scrisoarea testamentului tгu. Fг moartea pricinг de bucurie єi nu de оntristare, socoteєte sг nu ieєi la оnfricoєгtoarea judecatг fгrг de оmpгcгtori, saturг pвntecele celor ce vor sг-юi pгrtineascг. Sг facem dator pe Ziditorul єi Judecгtorul nostru ca sг nu ne osвndeascг, sг cumpгrгm cu bani acest bine mare.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 171)