MВNTUIREA (dobвndirea mвntuirii)

 

„Cг aєa e natura acestor merinde; acele pe care voim sг le trimitem mai dinainte, prin sгvвrєirea faptelor bune, ajung dinaintea noastrг acolo; ne deschid uєile оndrгznirii celei cгtre Stгpвnul, ne pregгtesc intrarea, ca sг intrгm оn toatг voia єi sг gгsim multг bunгvoinюг la Judecгtor.

Єi ca sг vezi, iubite, cг aєa stau lucrurile, mai gвndeєte-mi-te cг acela care face cu dгrnicie milostenie єi trгieєte aici cu cuget curat va gгsi, la plecarea lui de pe lumea asta, multг milг la Judecгtor єi va auzi, pe lвngг altele, єi acele fericite cuvinte: Veniюi, binecuvвntaюii Pгrintelui Meu, de moєteniюi оmpгrгюia gгtitг vouг, de la оntemeierea lumii, cг am flгmвnzit єi Mi-aюi dat sг mгnвnc (Matei, 25, 34-35). Acelaєi lucru se petrece єi cu celelalte virtuюi. Aєa se оntвmplг єi cu mгrturisirea pгcatelor єi cu rugгciunile stгruitoare.” (Omilii la Facere, omilia V, I-II, оn col. PSB, vol. 21, p. 69)

 

„Atвtea cгi ne-a deschis iubitorul de oameni Dumnezeu, cвte nici nu putem spune, prin care ne este cu putinюг, dacг vrem, sг dobвndim cea mai оnaltг оndrгznire cгtre Dumnezeu”. (Omilii la Facere, omilia X, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 117)

 

„… smerenia єi milostenia, fгrг de care nu ne putem mвntui”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 551)

 

„Vг rog sг cгutгm bunгtгюile cele veєnice єi nemuritoare, sг cгutгm viaюa care nu оmbгtrвneєte niciodatг. Poюi trгi єi оn oraє єi sг duci viaюa pe care o duc monahii оn pustie, sг pui оn practicг filozofia lor; poюi avea єi soюie, poюi locui оn casг єi оn lume єi sг te rogi, sг povesteєti, sг fii cu inima zdrobitг. Cei de la оnceput, care au fost оnvгюaюi de apostoli оnvгюгtura creєtinг, locuiau оn oraєe, dar aveau aceeaєi evlavie ca єi cei care locuiesc pustia; alюii au avut ateliere, ca Priscila єi Acvila; toюi profeюii au avut femei єi case, ca Isaia, ca Iezechiel, ca Moise; єi aceasta cu nimic nu le-a vгtгmat virtutea. Sг-i imitгm єi noi pe aceєtia, sг mulюumim necontenit lui Dumnezeu, sг-I оnгlюгm necontenit cвntгri, sг trгim оn curгюenie sufleteascг єi trupeascг єi sг ne оngrijim єi de celelalte virtuюi; sг aducem оn oraєe filozofia pustiei, ca sг fim bine plгcuюi оnaintea lui Dumnezeu єi preюuiюi de oameni єi sг avem parte єi de bunгtгюile cele viitoare”. (Omilii la Matei, omilia LV, VI, оn col. PSB, vol. 23, p. 643)

 

„Copilul este strгin de invidie, de slava deєartг, de dragostea de оntвietate єi are cea mai mare virtute, nevinovгюia, curгюia, smerenia. Nu e nevoie numai de bгrbгюie єi de pricepere, ci єi de aceastг virtute, de smerenie єi de nevinovгюie. De-am avea cele mai mari virtuюi, dacг ne lipsesc virtuюile acestea, mвntuirea noastrг єchioapгtг. Un copil dacг e ocгrвt єi lovit nu se supгrг, nici nu prinde picг; iar dacг e preюuit єi slгvit, nu se оngвmfг.(…)

Dupг pгrerea mea Hristos a pus оn mijloc un copil, un copil foarte mic, lipsit de toate patimile cele rele. Un astfel de copil nu-i mвndru, nu umblг dupг slavг, nu-i invidios, nu-i certгreю; este lipsit de toate patimile de acest fel єi are multe virtuюi: nevinovгюia, smerenia; nu-l intereseazг cвєtigurile bгneєti, nu-i lгudгros. Este stгpвnul unei оndoite filozofii: are aceste virtuюi єi nu se laudг cu ele. De aceea Domnul l-a dat ca pildг єi 1-a aєezat оn mijloc.

Dar nu Єi-a oprit cuvвntul Sгu la atвta, ci duce mai departe sfatul acesta, zicвnd:

Cine va primi pe un copil ca acesta оn numele Meu, pe Mine Mг primeєte (Matei 17, 5). Nu veюi primi, le spune Hristos, numai mare rгsplatг dacг veюi fi ca niєte copii, ci єi dacг veюi cinsti, pentru Mine, pe alюii care se aseamгnг cu copiii; vг dau ca rгsplatг оmpгrгюia cerurilor pentru cinstea datг acestora. Dar, mai bine spus, le dг o rгsplatг cu mult mai mare, cг Hristos spune: Pe Mine Mг primeєte. Atвt de tare оmi este de dragг smerenia єi nevinovгюia!

Hristos numeєte aici copil pe oamenii curaюi la inimг єi smeriюi, pe cei neluaюi оn seamг єi dispreюuiюi de mulюime”. (Omilii la Matei, omilia LVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 675-676)

 

„Dupг harul lui Dumnezeu, nu trebuie sг se оntemeieze mвntuire pe nici un alt lucru, decвt pe faptele bune.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXI, 3, p. 103)

 

„Spune-mi, vг rog: оn aceastг lume unde aюi vrea sг aveюi locuinюa voastrг? Oare оn pustie, sau оntr-un mic sгtuc? Nu, ci cred cг оntr-o capitalг, acolo unde se face un negoю foarte mare, unde este o strгlucire mai mare. Єi vг duc оntr-un oraє al cгrui arhitect este Dumnezeu єi lucrгtor este tot El. Eu vг оndemn, dragii mei fraюi, sг construim acolo; ceea ce se face оn aceastг lume nu ajunge decвt sг arate nebunia noastrг cea mare.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LVI, 3, p. 279)

 

„Mвntuirea єi pierzarea depinde de hotгrвrea noastrг liberг єi de voinюa noastrг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XLVII, 4, p. 231)

 

„Pentru mвntuirea noastrг nu este de ajuns numai de a ne abate de la rele, ci trebuie єi cele bune a le face. Dar aceasta numai atunci va fi, cвnd vom da spiritul nostru Duhului, єi cвnd vom sili trupul de a-єi cunoaєte rвnduiala sa.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, p. 243)

 

„Lucrarea mвntuirii nu este оn a face rгu, ci оn a suferi rгul.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia II, p. 16)

 

„A cumpгrat de la noi mвntuirea noastrг, єi pentru aceasta ne-a dat arvunг. Pentru ce оnsг nu a dat оntregul preю imediat? Fiindcг nici noi nu am lucrat totul, am crezut numai, dar acesta e оnceputul; de aceea єi El ne-a dat numai arvunг. Numai cвnd deci vom proba credinюa noastrг prin fapte, atunci єi El va plгti preюul оntreg. Mai ales оncг cг a dat єi un alt preю, - propriul Lui sвnge, - єi iarгєi a fгgгduit alt preю. Precum cвnd este rгzboi оntre naюiuni se dau ostateci, tot aєa єi Dumnezeu a dat pe Fiul Sгu ca gaj de pace єi de armistiюiu, cum єi pe Sfвntul Duh. Cei ce cu adevгrat se оmpгrtгєesc de Sfвntul Duh, єtiu cг este arvunг a clironomiei nostre.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia II, p. 17)

 

„Dar cum pot, mi se poate spune, sг fiu оn lume, оnconjurat de treburi, sг slujesc оmpгratului єi sг mг mвntuiesc?

Ce spui omule? Vrei sг-юi spun pe scurt cг nu locul te mвntuie ci purtarea єi voinюa? Adam era оn rai, ca оntr-un port, єi s-a оnecat (Facere 3, 1-24); Lot era оn Sodoma, ca pe mare єi s-a mвntuit (Facere 19, 16); Iov stгtea pe gunoi єi s-a оndreptгюit (Iov 2, 8), iar Saul era оn mijlocul bogгюiilor єi єi-a pierdut оmpгrгюia єi pe cea de aici, єi pe cea de dincolo. Nu te poюi apгra spunвnd: nu pot sг fiu єi оn lume, оnconjurat de treburi, єi sг mг єi mвntuiesc. ” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a noua, p. 177)

 

,,… pentru ca noi sг petrecem cu norocire viaюa aceasta de faюг, totodatг sг ne eliberгm de pгcatele noastre єi sг putem oricвnd cu bucurie a ne оnfгюiєa la scaunul Judecгюii lui Hristos, de-a pururea sг ne gгtim nouг pentru acest scop locul cel mвntuitor al rugгciunii amestecвndu-l cu lacrimi, cu rвvnг, cu оndelungг rгbdare. Atunci noi vom dobвndi o оndestulare statornicг єi оndulcirea de bunгtгюile cele cereєti.” (Cuvвnt la Duminica a cincea a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 96-97)

 

,,Dar cum de nu este nici unul, veюi zice voi, care sг se оndulceascг de repaus atвt aici cвt єi dincolo? Aceasta, iubiюilor, nu poate sг fie, numгrвndu-se lucrurile cele cu neputinюг. Cгci, desigur, nu se poate ca pe acea lume sг se оndulceascг de cinste cel ce trгieєte aici fгrг grijг, оn siguranюг єi оn desfгtare, cu necumpгtare єi cu uєurгtate de minte. Cine voieєte a fi acolo pгrtaє la cinste, acela nu poate trгi aici fгrг cercare єi ostenealг. Deєi nu l-ar apгsa sгrгcia, totuєi el are a se lupta de-a pururea оmpotriva poftelor, iar aceasta nu este o micг muncг єi povarг. Deєi nu l-ar chinui vreo boalг, totuєi оl rгneєte fierbinюeala mвniei; єi оnfrвnarea mвniei pricinuieєte dureri nu mici. Deєi n-ar veni asupra-i vreo nenorocire, totuєi el are a se lupta de-a pururea cu gвndurile cele pгcгtoase; iarг spre a оnfrвna poftele cele nestгpвnite, a birui ambiюia, a smeri semeюia, a se lepгda de dezmierdгri єi a trгi cu o asprг оnfrвnare, se cere ostenealг nu micг. Cine оnsг nu face aceste єi alte asemenea lucruri, acela nu se poate mвntui. Prin urmare, cerul nu se poate dobвndi fгrг ostenealг, fгrг luptг єi оncercгri.” (Cuvвnt la Duminica Floriilor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 104)

 

,,… sг lгudгm, єi sг mгrim pe Domnul, prin pocгinюг, оnfrвngere єi mгrturisirea pгcatelor. Sг lepгdгm toate greєelile, pe care le-am sгvвrєit оn lumea aceasta, cu toatг rвvna sг єtergem toate petele sufletului єi sг rugгm pe Dumnezeu sг ne ajute a ne despгrюi de lumea aceasta єi a intra оn cealaltг curaюi єi pregгtiюi, ca acolo sг nu ne оnsoюim cu bogatul cel оmbuibat, ci cu Lazгr оn sвnul lui Avraam, оndulcindu-le de bucuria cea nemuritoare. Cгreia fie ca Dumnezeu sг ne facг pгrtaєi.” (Cuvвnt la Duminica Floriilor, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 105-106)

 

„Nu este o singurг cale de mвntuire, ci multe єi felurite. Hristos o spune оntr-un chip general, afirmвnd cг la Tatгl multe locaєuri sunt (Ioan 14, 2). Pavel o spune mai precis, scriind aєa: Alta este strгlucirea soarelui, alta strгlucirea lunii єi alta strгlucirea stelelor, cгci se deosebeєte stea de stea оn strгlucire (I Cor., 15, 14). Cuvintele Fericitului Pavel au acest sens: Unii oameni strгlucesc ca soarele, alюii ca luna, iar alюii ca stelele. Deosebirea nu se mгrgineєte numai la atвt; Fericitul Pavel aratг cг єi оntre stele este mare deosebire; iar aceastг deosebire este tot atвt de mare pe cвt de mare e єi numгrul stelelor, cгci spune el: se deosebeєte stea de stea оn strгlucire. Ca sг-юi dai seama de deosebirea dintre stele, gвndeєte-te cвte trepte de strгlucire poюi coborо de la marea strгlucire a soarelui pвnг la strгlucirea celei din urmг stele.” (Apologia vieюii monahale, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 256)

 

„Aєadar, de vreme ce Domnul tuturor este atвt de iubitor de oameni, sг nu fim nepгsгtori faюг de mвntuirea noastrг. Ne aєteaptг оmpгrгюia cerurilor, pe care ochiul n-a vгzut-o єi urechea n-a auzit-o єi la inima omului nu s-a suit. Nu trebuie sг facem tot ce ne stг оn putinюг, ca sг n-o pierdem? Nu trebuie sг dгm ceva, fie єi cвt de mic, pentru a le dobвndi pe cele mari єi nepreюuite? Sг ne pocгim, deci, sг obiєnuim mвinile noastre sг dea milostenie, sг ne smerim, sг ne оntristгm, sг plвngem. Toate acestea sunt mici. Mari, mai presus de puterile noastre, sunt cele pe care ni le va da Dumnezeu, raiul єi оmpгrгюia cerurilor, оn care fie sгintrгm cu toюii, cu harul Lui.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 88)

 

„Pentru ca omul sг poatг mвnca, el trebuie sг fie viu. Dacг omul este mort, el nu mai poate primi mвncare. Tot aєa, pentru a trгi veєnic, omul are nevoie de credinюг оn Hristos, credinюг care se hrгneєte єi cu fapte bune. Cine nu crede оn Hristos, chiar de ar avea fapte bune, nu poate dobвndi оmpгrгюia cerurilor. Pe cвnd fгrг fapte, omul poate dobвndi viaюa veєnicг, dacг are credinюг vie. O sг vг dovedesc lucrul acesta оn continuare.

Tвlharul care a fost rгstignit оmpreunг cu Hristos a cвєtigat raiul numai prin credinюa lui.

Sutaєul Corneliu a fгcut multг milostenie єi s-a rugat mult, dar nu L-a cunoscut pe Hristos. Єi pentru cг faptele fгrг credinюг sunt goale, preabunul єi dreptul Dumnezeu i-a trimis aceluia un оnger, care i-a spus: Rugгciunile tale єi milosteniile tale s-au suit, spre pomenire, оnaintea lui Dumnezeu (Fapte 10, 4). Poate cг sutaєul Corneliu s-a оntrebat: Dacг rugгciunile єi milosteniile mele au fost primite de Dumnezeu, de ce anume mai am nevoie acum ca sг fiu drept? Iar оngerul l-a lгmurit: Trimite bгrbaюi la Iope єi cheamг sг vinг un oarecare Simon, care se numeєte єi Petru. El este gгzduit la un om oarecare Simon, tгbгcar, a cгrui casг este lвngг mare. Acesta оюi va spune ce sг faci (Fapte11, 13-14). Dacг sutaєul Corneliu s-a mвntuit prin cele ce i-a spus Petru, оnseamnг cг nu i-au fost de ajuns faptele sale bune pentru mвntuire. Mai avea nevoie єi de credinюг.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 217-218)

 

„Ca sг primeascг mвntuirea, creєtinul trebuie sг facг urmгtoarele:

1. Sг-L iubeascг pe Dumnezeu din tot sufletul sгu єi sг юinг poruncile sfinte. De asemenea, sг-єi iubeascг aproapele ca pe sine оnsuєi. Domnul a spus: Dacг pгziюi poruncile Mele, veюi rгmвne оntru iubirea Mea (Ioan 15, 10). Єi: оntru aceasta vor cunoaєte toюi cг sunteюi ucenicii Mei, dacг veюi avea dragoste unii faюг de alюii (Ioan 13, 35).

2. Sг-єi smereascг sufletul dinaintea lui Dumnezeu, cгci duhul umilit, inima оnfrвntг єi smeritг Dumnezeu nu o va urgisi (Psalm 50, 18), єi niciodatг sг nu-єi umileascг aproapele. Sг jeleascг pentru pгcatele sale. Sг se оntristeze pentru pгcatele aproapelui sгu. Sг se bucure atunci cвnd aproapele sгu este fericit єi sг nu-1 invidieze pentru fericirea lui. Sг aibг rгbdare faюг de cei care оi sunt оmpotrivг єi sг-i sfгtuiascг cu bunгtate. Sг sгvвrєeascг mereu fapte bune, care contribuie la pгstrarea curгюiei sufletului sгu.

3. Sг fie milos cu cei nefericiюi. Sг slujeascг pacea cu toate puterile sale, aєa cum vrea Domnul, ca sг fie numit fiu al lui Dumnezeu (Matei 5, 9). Sг nu оєi piardг cumpгtul atunci cвnd este batjocorit sau nedreptгюit єi nici mгcar atunci cвnd urmeazг sг fie ucis оn numele dreptгюii lui Dumnezeu єi al credinюei Sale.

Sг lupte оmpotriva oricгrei оnvгюгturi eretice єi sг primeascг оnvгюгtura dreaptг a Bisericii despre Dumnezeul Treimic.

Sг iubeascг adevгrul єi sг nu-єi murdгreascг nicicвnd limba cu minciuni. Sг nu facг niciodatг rгu semenului sгu.

Sг nu judece pe nimeni. Sг nu batjocoreascг pe nimeni niciodatг. Sг nu facг nimic din cele pe care legea lui Dumnezeu le interzice.

Sг facг milostenie, mгcar din ce оi prisoseєte.

Sг se roage pentru cei care оl blestemг. Dacг cineva оl sileєte sг meargг cu el o milг, el sг meargг douг (Matei 5, 41). Sг nu se jure niciodatг, ci sг facг aєa cum spune Domnul: Ceea ce este da, da; єi ceea ce este nu, nu (Matei 5, 37).

Sг-L slгveascг pe Dumnezeu єi sг se roage Lui cu evlavie.

Sг se gвndeascг mereu la moarte, la judecata viitoare єi la rгspunsul pe care оl va da pentru faptele sale. Sг se gвndeascг tot timpul la pгcatele sale, rugвndu-L pe Dumnezeu sг i le ierte.

Sг sгvвrєeascг mereu fapte bune, fгrг sг se laude cu ele, ca fariseul.

Sг se fereascг de lгcomie, de beюie, de ajura, de a vorbi fгrг rost, de invidie, de neоnюelegeri, de rгutate, de cвєtigul necuvenit, de desfrвnare єi, оn general, de poftele necuviincioase.

Sг nu aibг nici o legгturг cu magia, sг nu facг vrгji єi sг nu meargг niciodatг la vrгjitori єi ghicitori. Sг se pгstreze curat, ca sг fie vrednic de оmpгrtгєirea cu Trupul lui Hristos.

Sг aibг grijг de orfani, de vгduve єi de strгini. Sг dea ajutor celor care au nevoie. Sг dea cu оmprumut fгrг dobвndг celor care оi cer, cгci tot ce are este de la Dumnezeu єi aparюine lui Dumnezeu.

Sг оi fie milг de duєmanii credinюei, ca de niєte orbi duhovniceєte єi sг se lupte din toatг puterea pentru luminarea lor, dar sг fugг departe de cei care оl pot duce єi pe el la orbire.

Sг fie tot timpul bun, evlavios, curat la suflet єi dedicat lui Dumnezeu. Sг facг totul dupг voia lui Dumnezeu, aєa cum spune psalmul: Vгzut-am mai оnainte pe Domnul оnaintea mea pururi (Psalm 15, 8).

Sг nu юinг rгutate оn sufletul sгu, ci sг-1 ierte imediat pe cel care i-a greєit, cгci Domnul a spus: De veюi ierta oamenilor greєalele lor, ierta-va єi vouг Tatгl vostru Cel ceresc (Matei 6, 14).

Sг judece lucrurile cu dreptate єi cu frica lui Dumnezeu. Sг nu judece pe nimeni єi sг nu-єi dispreюuiascг aproapele pentru pгcatele sale, pentru cг Domnul a spus: Nu judecaюi, ca sг nu fiюi judecaюi (Matei 7, 1).

Sг оl certe cu dragoste pe aproapele sгu, atunci cвnd greєeєte. Sг-l apere pe cel nedreptгюit єi pe cel slab. Sг-1 ajute pe cel neputincios. Sг-l povгюuiascг pe cel rгtгcit.

20. Sг citeascг din cгrюi sfinte, sг asculte cuvвntul lui Dumnezeu єi sг poarte discuюii de suflet folositoare.

Sг-єi cinsteascг pгrinюii єi sг nu vorbeascг niciodatг rгu despre ei.

Sг meargг la sfintele slujbe care se sгvвrєesc оn bisericг. Sг nu se оndoiascг de minunile pe care le face Dumnezeu оn toate epocile.

Dacг omul trгieєte astfel, avвndu-L mereu оn inimг pe Hristos, va moєteni оmpгrгюia cerurilor, care a fost pregгtitг pentru sfinюi de la оnceputul lumii єi pe care nгdгjduiesc sг o moєtenim cu toюii, cu harul єi cu iubirea de oameni a lui Hristos, Cгruia I se cuvine slava єi cinstea єi оnchinгciunea оn vecii vecilor. Amin.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 376-379)

 

„ Dar cum pot, mi se poate spune, sг fiu оn lume, оnconjurat de treburi, sг slujesc оmpгratului єi sг mг mвntui?

- Ce spui, omule? Vrei sг-ti spun pe scurt cг nu locul te mвntuie, ci purtarea єi voinюa? Adam era оn rai, ca оntr-un port, єi s-a оnecat (Facere III, 1-24); Lot era оn Sodoma, ca pe mare, єi s-a mвntuit (Facere XIX, 16); Iov stгtea pe gunoi єi s-a оndreptгюit (Iov II, 8), iar Saul era оn mijlocul bogгюiilor єi єi-a pierdut оmpгrгюia - єi pe cea de aicea єi pe cea de dincolo. Nu te poюi apгra spunвnd: Nu pot sг fiu єi оn lume, оnconjurat de treburi єi sг mг єi mвntui. ” (Omilie despre pocгinюг єi despre cei ce pleacг de la Sfвnta Liturghie..., оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 186)

 

,,Оn nimic altceva – dupг harul lui Dumnezeu – nu trebuie sг avem nгdejdea mвntuirii, decвt numai оn faptele proprii. ” (Nunta din Cana Galileii, оn vol. Cateheze maritale, p. 125)

 

„Ce vrei sг zici: cum pot sг mг mвntuiesc cгci sunt оn lume єi оn valuri? Ce grгieєti omule, eu оюi voi arгta cг nu mвntuieєte pe om locul, ci fapta єi voia cea dreaptг. Adam s-a оnecat pe limanul Raiului, iar Lot оn Sodoma s-a mвntuit ca din luciul mгrii. Iov se оndreptг din gunoi, iar Saul оn curюile cele оmpгrгteєti cгzu din cinstea acestei lumi єi din cea viitoare. Nu poюi sг te scuzi cu acestea sг zici cг eєti оn lume єi оn valuri єi sг mг mвntuiesc.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 105)