MARTIRIUL (gravarea pe lespedea inimilor noastre amintirea chinurilor rгbdate de mucenici – folosul)

 

„Sг punem оn sufletele noastre pe toюi mucenicii, оmpreunг cu tingirile оn care au fost prгjiюi, cu cгldгrile оn care au fiert, cu toate celelalte pedepse! Dupг cum pictorii curгюг adeseori tablourile оnnegrite de fum, de funingine єi de vreme, fг єi tu tot aєa, iubite, cu amintirea sfinюilor mucenici! Cвnd griji lumeєti te nгpгdesc єi-юi оnnegresc sufletul, єterge-l cu amintirea mucenicilor. De ai aceastг amintire оn sufletul tгu, nu vei mai admira bogгюia, nu vei mai plвnge sгrгcia, nu vei lгuda slava єi puterea, nu vei mai socoti nimic mare din cele omeneєti, din cele pline de veselie, nici de nesuferit ceva din cele pline de tristeюe. Vei ajunge mai presus de toate acestea, avвnd оnvгюгturг neоntreruptг de virtute contemplarea icoanei mucenicului.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Varlaam, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 495-496)

 

„Irod a tгiat un cap, Ioan a fost decapitat. Cine este оnsг fericit de cгtre toюi? Cine e invidiat? Cine e proclamat? Cine e оncununat? Cine e lгudat? Cine e elogiat? Cine e admirat? Cine mustrг pвnг azi? Oare unul nu strigг оn fiecare bisericг: Nu-юi este оngгduit sг o ai pe femeia lui Filip, fratele tгu (Mt., 14, 4), iar celгlalt e оnfierat єi dupг moarte pentru adulter, fгrгdelege єi оndrгznealг? Observг dupг cele spuse cвt de mare e puterea celui legat єi cвt de mare e neputinюa tiranului!

Fiindcг unul n-a putut sг punг frвu unei singure limbi, ci suprimвnd-o a deschis оn locul ei єi оmpreunг cu ea mii de guri; iar celгlalt s-a оnfricoєat єi atunci оndatг dupг оnjunghiere – cгci frica оi zdruncina atвt de mult conєtiinюa, оncвt a crezut cг a оnviat din morюi єi fгcea minuni –, єi acum єi оn tot timpul єi toatг lumea dupг aceea atвt prin el оnsuєi, cвt єi prin alюii. Cгci oricine citeєte aceastг Evanghelie spune: Nu-юi este оngгduit sг o ai pe femeia lui Filip, fratele tгu, єi chiar fгrг Evanghelii, оn adunгri, tovгrгєii, case, оn pieюe, peste tot, chiar єi dacг ai merge оn юara perєilor, оn India, оn cea a maurilor єi оn oricare pгmвnt оl vede soarele, pвnг оn pгrюile lui cele mai de pe urmг, єi aici vei auzi acest glas єi vei vedea pe acel drept strigвnd єi acum cu glas rгsunгtor єi demascвnd rгutatea tiranului, netгcвnd vreodatг єi fгrг ca mustrarea lui sг se veєtejeascг din cauza mulюimii timpului scurs.

Aєadar, cu ce a fost vгtгmat de sfвrєitul sгu dreptul acela? Cu ce a fost vгtгmat de acea moarte violentг? Cu ce a fost vгtгmat de lanюuri? Cu ce a fost vгtгmat de оnchisoare? Pe cвюi din cei care au minte nu i-a оndreptat prin cele ce a spus, prin cele ce a pгtimit, prin cele pe care le vesteєte єi acum єi care sunt aceleaєi cu cele pe care le vestea pe cвnd era viu? Sг nu spui deci: De ce s-a оngгduit sг moarг? Cгci ceea ce s-a fгcut nu era moarte, ci cununг, nu un sfвrєit, ci оnceputul unei vieюi mai bune. Оnvaюг sг iubeєti оnюelepciunea єi nu numai nu te va vгtгma nimic din unele ca acestea, dar vei єi cвєtiga cele foarte mari.” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, XXII, 6-10, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 325-326)

MARTIRIUL (astгzi)

 

„Sг-L urmгm pe Iisus Hristos єi sг purtгm crucea Lui. Оncг astгzi cвnd nu este nici o persecuюie, totuєi avem оn faюг o altfel de moarte. Faceюi sг moarг mгdularele omului pгmвntesc care este оn voi (Col., 3, 5). Sг ucidem dar pofta, mвnia, invidia. Aceea este jertfa cea vie; este o jertfг care nu se reduce la cenuєг, care nu se risipeєte оn fum, care n-are nevoie nici de lemne, nici de foc, nici de secure; focul єi securea le are оn sine єi Duhul Sfвnt este acesta. Slujiюi-vг de aceastг secure pentru a tгia, pentru a оnlгtura tot ceea ce este strгin єi оn plus оn inima voastrг єi pentru a deschide urechile voastre care sunt astupate.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIV, 3, p. 381)

 

„Dar ce sг fac, zici tu, dacг astгzi nu mai este vreme de mucenicie? Ce spui? Nu este acum vreme de mucenicie? Dar niciodatг vremea aceasta nu a lipsit, ci dacг suntem treji, pururea stг оnaintea ochilor noєtri. Nu numai spвnzurarea pe cruce face pe cineva mucenic, cг dacг ar fi aєa, apoi Iov ar fi lipsit de asemenea cununi, cгci el n-a stat nici оnaintea judecгюii, nici a auzit glasul judecгtorului, nici a vгzut pe cгlгu, nici a fost spвnzurat pe lemn, єi nici coastele i-au fost оmpunse. Єi cu toate acestea, a pгtimit cu mult mai grele pa­timi decвt mulюi dintre mucenici, cгci єi glasurile acelor vestitori, ce veneau unul dupг altul, оl izbeau єi-l оmpungeau din toate pгrюile cu mult mai puternic decвt gurile acelor viermi care-l rodeau din toate pгrюile. Aєadar, cum n-ar fi vrednic a fi numit mucenic acest sfвnt bгrbat? De o mie de ori, fireєte. Cгci prin toate acestea el se єi lupta, se єi оncununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrгjmaєi, prin casnici - cгci єi aceєtia оl defгimau оn faюг - prin foame, prin visuri, prin scвrbe de tot felul, prin pu­toarea ce ieєea dintr-оnsul. Pentru aceea tocmai am spus cг el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi, ci єi de mii de mucenici.

Dimpreunг cu cele spuse, apoi єi vremea оnsгєi оi dг lui dreptul la un adaos nu mic de cununi, precum, de pildг, cг a pгtimit toate acestea mai оnainte de lege, mai оnainte de har, iar relele ce cгzuserг asupra lui de nгprasnг, єi cu asupra de mгsurг chiar, s-au prelungit vreme оndelungatг, deєi fieєtecare din acele rele era prin sine оnsгєi de nesuferit, єi ceea ce se pгrea mai de suferit din toate acestea era pierderea averilor. Cгci mulюi au suferit rane, оnsг n-au putut suferi pierderea averilor, ci au voit mai bine a fi chiar єi bгtuюi pentru dвnsele єi a pгtimi mii de rele, mai vвrtos decвt a pierde ceva din ele; astfel cг rana aceasta - pierderea averilor - li s-a pгrut cu mult mai mare. оncвt єi acesta este un alt fel de mucenicie, a purta cu bгrbгюie pierderea averilor. Єi cum am putea suferi cu bгrbгюie?, zici tu. Cвnd vei afla cг vei cвєtiga mai mult decвt ai pierdut, numai printr-o vorbг, prin vorba mulюumirii.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia I, pp. 12-13)

 

„Dar noi nu mai suntem legaюi astгzi, єi nici cг povгюuiesc la aceasta, fiindcг nu e timpul acum. Sг nu-юi legi mвinile, оnsг leagг-юi cugetul. Sunt оncг єi alte legгturi, єi cei ce nu le poartг pe acestea de aici le vor purta pe acelea.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia IX, p. 94)

 

„Nu este acum prigonire sau persecuюie contra creєti­nilor, - єi fie ca niciodatг sг nu se mai оntвmple - ci un altfel de rгzboi este: acela al poftei de bani, al pizme­lor єi al altor patimi. Un asemenea rгzboi povestind Pavel zice: Cг nu ne este nouг lupta оmpotriva trupului єi sвngelui (Efes., 6, 12). Rгzboiul acesta pururea ne stг оnainte, єi de aceea voieєte ca noi pururea sг fim оnar­maюi (…) Cгci mare este rгzboiul purtat de limbг, mare cel purtat de ochi. Acest rгzboi deci, sг-l cucerim.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia V, p. 110)

 

„- Dar cum e cu putinюг, m-ai putea оntreba, sг imiюi acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoanг!

- Єtiu єi eu! Nu-i timp de prigoanг, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte muceniceєti, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungг tira­nul, dar te alungг diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toюi tiranii. Nu vezi cгrbuni aprinєi оnaintea ta, ci vezi aprinsг vгpaia poftei. Au cгlcat aceia pe cгrbuni aprinєi, calcг єi tu vгpaia tru­pului! Au luptat aceia cu fiarele, оnfrвneazг єi tu mвnia, fiara cea sгlbaticг єi neоmblвnzitг! Au stat aceia nedoborвюi оn faюa unor dureri de nesuferit, biruie єi tu gвndurile cele pгcгtoase єi rele ce gвlgвie оn inima ta! Aєa imiюi pe mucenici! Acum nu avem de luptat cu sвngele єi trupul, ci cu оncepгtoriile, cu stгpвniile, cu stгpвnitorii оntunericului acestui veac, cu duhurile rгutгюi. Foc este pofta trupului, foc nestins єi continuu; este cвine furios єi turbat; de mii єi mii de ori оl alungi, єi tot de atвtea ori sare la tine єi nu se depгrteazг! Cumplit e jarul cгrbunilor, dar mai grozav e jarul poftei! Niciodatг nu оnceteazг rгzboiul acesta! Niciodatг nu ne dг rгgaz оn viaюa aceasta! Lupta e continuг pentru ca єi cununa sг fie strгlucitг. De asta Pavel ne оnarmeazг totdeauna, pentru cг totdeauna e timp de rгzboi, pentru cг totdeauna duєmanul vegheazг.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Varlaam, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 488-489)

 

„... n-ar putea fi martiri numai aceia care au fost tвrвюi оn tribunale, au primit porunca de a sacrifica єi neascultвnd-o au pгtimit ce au pгtimit, ci єi aceea ce au primit sг sufere ceva pentru cele ce plac lui Dumnezeu; єi dacг cineva ar cerceta lucruri cu exactitate, ar gгsi cг aceєtia din urmг sunt chiar mai mult martiri decвt aceea.

Pentru cг nu este acelaєi lucru ca, atunci cвnd юi se pune оn faюг ruina єi pierzania sufletului, sг primeєti єi sг pгtimeєti ceva ca sг nu-юi pierzi sufletul, sau sг оnduri aceeaєi pedeapsг pentru un lucru mai mic. Fiindcг nu numai cei care au fost оnjunghiaюi, ci єi cei care s-au pregгtit єi au ajuns gata pentru aceasta єi єi-au оncins creєtetul cu cununa martiriului...” (Scrisori din exil, Cгtre cei ce se scandalizeazг de fгrгdelegile єi persecuюiile comise єi despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 318)

 

„Avem єi noi de dus o luptг! Lupta оmpotriva poftelor firii! Nu se scoalг acum оmpotriva noastrг oamenii, ci se scoalг poftele trupului. Nu ne poartг rгzboi tiranii єi оmpг­raюii, ci ne poartг rгzboi mвnia, dragostea de slavг deєartг, invidia, pofta de a vorbi de rгu pe altul, єi celelalte mii єi mii de patimi sufleteєti. Am scгpat de оncercгrile celelalte, sг cгutгm acum sг le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care оndurг un necaz acum sг ia de acolo uєurare; iar cel care n-are nici un necaz, pentru cг nu are de luptat оmpotriva primejdiilor acelora, sг lupte, cu rвvnг mare, оmpotriva gвn­durilor pгcгtoase.” (Iarгєi, la aceleaєi cuvinte: <<Dar avвnd acelaєi duh al credinюei, precum este scris>>; єi pentru ce primim toюi оndeobєte cele bune …, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 301)

MASA (agapele frгюeєti)

 

,,Dupг оmpгrtгєirea cu Sfintele Taine, toюi se strвngeau la un loc єi mвncau de obєte cu toюii, cei bogaюi aducвnd bucatele, iar cei flгmвnzi єi care nu aveau nimic fiind chemaюi de cei dintвi, єi astfel cu toюii mвncau la un loc.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 281)

 

„Aєa judecau aceia (creєtinii din epoca primarг a creєtinismului – n.n.)! Se despгrюeau de toate averile lor, єi fapta lor bunг era оndoitг: ogoiau єi sгrгcia celor nevoiaєi, єi оєi оnmulюeau єi averile, punвndu-le la loc sigur, pentru cг mutau comorile lor оn cer. Din pricina acestei legi єi a acestui obicei s-a nгscut atunci оn biserici o minunatг obiєnuinюг: dupг ascultarea predicii, dupг rugгciune єi dupг оmpгrtгєirea cu Sfintele Taine, credincioєii erau cu toюii la un loc; la terminarea slujbei nu plecau оndatг acasг, ci cei bogaюi єi cu dare de mвnг aduceau de acasг mвn­care, оi chemau pe sгraci єi fгceau mese comune, prвnzuri comune, ospeюe comune chiar оn bisericг. Astfel, datoritг єi єederii оmpreunг la masг, єi a evlaviei locului, dragostea dintre ei se оntгrea єi mai mult, єi mare le era bucuria, єi mare єi folosul. Sгracii se bucurau de neasemuitг uєurare, iar bogaюii, de dragoste єi din partea celor hrгniюi, єi din par­tea Domnului, de dragul Cгruia dгdeau aceste agape. Dupг ce culegeau mult har єi mulюumire, se duceau acasг. De aici se nгєteau nenumгrate bunгtгюi, єi aєa prietenia din­tre credincioєi ajungea tot mai fierbinte cu fiecare slujbг, pentru cг se uneau оn atвta dragoste cei ce fгceau bine­faceri cu cei ce primeau binefacerile.” (La cuvвntul apostolic ce spune: <<Trebuie sг fie єi erezii оntre voi, ca sг se vгdeascг оntre voi cei оncercaюi>>, 4, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 241)

MASA (cumpгtarea la masг)

 

„Ceea ce hrгneєte pe cineva este mulюumirea cu puюin, sau cumpгtarea, care poate contribui єi la mistuirea grabnicг a mвncгrilor introduse, iar ceea ce este mai mult decвt necesar, nu numai cг nu hrгneєte, ci оncг єi vatгmг trupul (…) Voieєti a-юi hrгni trupul? Dг la o parte ceea ce este de prisos, dг trupului strictul necesar, єi pe care poate a mistui; nu-l оmpovгra, ca sг nu-1 scufunzi. Strictul necesar este єi hranг єi plгcere, єi nimic nu face mai mare plгcere, ca atunci cвnd mвncгrile sunt bine mistuite; nimic nu ajutг mai mult la sгnгtate, nimic la agerimea simюгmintelor, nimic la alungarea bolilor precum cumpгtarea оn mвncare. Cumpгtarea este єi hranг єi plгcere єi sгnгtate, iar ce este mai mult, devine spre vгtгmare, spre dezgust єi boalг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXIX, pp. 348-349)

 

„Cгci nimic nu lucreazг atвt de multг plгcere єi sгnгtate ca faptul de a te atinge de cele puse оnainte fiind flгmвnd єi оnsetat єi de a cunoaєte drept sгturare numai nevoia, de a nu depгєi marginile ei єi de a nu impune trupului o povarг mai mare decвt puterea lui.

Iar dacг nu crezi оn cuvвntul meu uitг-te la trupurile єi al sufletul fiecгruia. Oare la cei care au regim moderat – єi sг nu-mi vorbeєti de ceea ce se оntвmplг arareori, оn cazul оn care unii ar fi neputincioєi dintr-o altг оmprejurare, ci judecвnd dupг cele ce se оntвmplг mereu єi necontenit – trupurile celor ce mгnвncг cu moderaюie nu sunt oare sгnгtoase, iar simюurile limpezi, fiecare оmplinindu-єi nevoia cu multг uєurinюг, оn timp ce ale acelora sunt moleєite, mai moi decвt ceara єi asediate de roi de boli? Fiindcг оi nгpгdesc de grabг podagrele, un tremur оnainte de vreme, o bгtrвneюe prematurг, dureri de cap, dilatгri єi disfuncюii ale stomacului єi pierderea poftei de mвncare єi au nevoie necontenit de medici, de leacuri continui єi de оngrijire zilnicг. Sunt deci acestea o plгcere?, spune-mi! Єi cine dintre cei ce єtiu ce este plгcerea ar putea spune aceasta? Cгci plгcerea are loc atunci cвnd te desfeюi pentru cг dorinюei оi premerge o dorinюг, cгci dacг existг desfгtare dar dorinюa nu se aratг nicгieri cele ale plгcerii trec єi dispar. De aceea bolnavii, chiar atunci cвnd le sunt puse оnainte mвncгruri cгutate, fгcвndu-li-se greaюг єi pгrвnd deranjaюi, sunt dezgustaюi de ele fiindcг n-au dorinюг care face desfгtarea mai plгcutг. Fiindcг nu natura mвncгrurilor, nici cea a bгuturilor, ci pofta celor mвncate obiєnuieєte sг nascг dorinюa єi lucreazг оn chip firesc plгcerea.

De aceea un bгrbat оnюelept єi care єtia оn mod exact cele privitoare la plгcere єi єtia sг filosofeze spre acestea, spunea: Sufletul ghiftuit оєi bate joc de fagurele de miere (Pr., 27, 7) arгtвnd cг plгcerea stг nu оn natura mesei ci оn dispoziюia celor ce mгnвncг.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 7-8, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 247-248)

 

,,O masг simplг єi uєoarг este maica sгnгtгюii. Pentru aceea єi asistenюii doctorilor aєa o numesc, spunвnd faptului de a nu te sгtura, sгnгtate. Nesгturarea de hranг este sгnгtate. Iar a mвnca numai cвt este de trebuinюг o numesc maica sгnгtгюii.” (Ce este Mie єi юie femeie? Nu a venit оncг ceasul Meu, оn vol. Cateheze maritale, p. 137)