CREЄTINISMUL (dezbinarea dintre creєtini)

„Cгci оn Bisericг trebuie a trгi ca єi оntr-o casг, adicг trebuie a ne gгsi cu toюii ca єi cum am fi un singur trup, dupг cum єi botezul este unul, єi masa este una, єi izvorul este unul, єi zidire este una, єi Tatг este unul.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, p. 172)

 

„Suntem atвt de mult dezbinaюi unii de alюii, оncвt este nevoie a imita legгtura dintr-un trup omenesc, cгci numai aєa va putea chiar єi cel mai mare a se folosi din оn­tвlnirea cu cel mai mic. Dacг Moise a aflat ceva din cele de folos de la socrul sгu, ceea ce el nu єtia, apoi cu atвt mai mult ar putea fi aceasta оn Bisericг. Єi ce poate fi dacг ceea ce a єtiut necredinciosul nu a єtiut cel duhovnicesc?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVIII, p. 172)

CREЄTINISMUL (pвngгrirea religiei noastre)

 

„Nimic nu vatгmг єi nu pвngгreєte atвt religia noastrг ca prilejurile de atac pe care le dгm noi necredincioєilor”. (Omilii la Facere, omilia VII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 88)

CREЄTINISMUL (sfaturi pentru creєtini)

 

„Dupг cum semгnгtorii n-au nici un folos dacг aruncг seminюele pe cale, tot aєa єi noi n-avem vreun folos de pe urma numelui de creєtin, dacг faptele noastre nu sunt pe mгsura numelui. Iar dacг vreюi, am sг vг aduc martor de credinюг pe Iacov, fratele Domnului, care zice: Credinюa fгrг fapte este moartг (Iacov II, 17). Este deci nevoie de fapte; fгrг de ele nici numele de creєtin nu ne poate fi de folos. Sг nu te minunezi! Spune-mi, te rog, este de vreun folos soldatul care stг оn armatг, dar nu-i vrednic de armatг єi nu luptг pentru оmpгratul, care оl hrгneєte? Ar fi poate mai bine sг nu stea оn armatг decвt sг batjocoreascг cinstea оmpгratului. Aєa єi cu creєtinii. Nu meritг oare sг fie pedepsiюi cвnd nu luptг pentru оmpгratul lor? Dar pentru ce spun: cвnd nu luptг pentru оmpгratul lor? Dare-ar Dumnezeu sг lupte pentru sufletele lor!” (Omilie despre pocгinюг єi despre cei ce pleacг de la Sfвnta Liturghie..., оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 185)

CRUCEA (definiюii ale Crucii)

 

„Crucea este trofeu ridicat оmpotriva dracilor. Este sabie оmpotriva pгcatului. Este sabia cu care Hristos a strгpuns єarpele. Crucea este voinюa Tatгlui, slava Unuia-Nгscut, veselia Duhului, podoaba оngerilor, оntгrirea Bisericii, lauda lui Pavel (Gal., 6, 14), cetatea sfinюilor, lumina lumii оntregi. Dupг cum izgoneєti оntunericul dintr-o casг cuprinsг de оntuneric cвnd aprinzi o fгclie єi o юii dreaptг оn sus, tot aєa єi Hristos a pus capгt la tot оntunericul ce cuprinsese toatг lumea, cвnd a aprins ca o fгclie Crucea єi a юinut-o dreaptг оn sus. Єi dupг cum fгclia are lumina sus оn vвrf, tot aєa єi Crucea avea sus оn vвrf pe Soarele dreptгюii strгlucind. S-a cutremurat lumea cвnd L-a vгzut pironit, s-a clгtinat pгmвntul, s-au despicat pietrele (Matei 27, 51).” (Cuvвnt la Crucea Domnului, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 84)

 

„Crucea este sгrbгtoare єi praznic duhovnicesc. Mai оnainte Crucea era nume de ocarг, dar acum, lucru de cinste. Mai оnainte era semn de osвndг, dar acum, temei de mвntuire.” (Omilia I la Cruce єi la tвlhar, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 87)

 

„Crucea este pieirea duєmгniei. Crucea este trгinicia pгcii.” (Omilia I la Cruce єi la tвlhar, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 87)

 

,,Crucea este zidul cel nedoborвt, arma cea nebiruitг, trгinicia celor bogaюi, bogгюia celor sгraci, zid оmpotriva celor ce ne viclenesc, armг оmpotriva celor ce ne duc rгzboi, nimicire a patimilor, dobвndire a virtuюii, semnul cel minunat єi nemaiоntвlnit. Semn cautг neamul acesta; єi semn nu i se va da decвt semnul lui Iona (Matei 12, 39).” (Cuvвnt la ceea ce s-a spus:,, Pгrinte, dacг este cu putinюг… ”, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 251)