PREOЮIA (preotul ca liturghisitor)

 

„Sufletul preotului trebuie sг lumineze ca lumina, care lumineazг toatг lumea.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 4, оn vol. Despre preoюie, p. 138)

 

„Se cade sг nu fie ocгrвtor cel curat, drept, deєteptat, blвnd, оntreg la minte, orвnduitor bun, neоnvrгjbitor, smerit, postitor, lin, nepizmuitor єi sг aibг toate sfinюirile cu cвntare єi cu rugгciune de-a pururea. Iar de nu va avea aceste fapte bune єi va sluji Liturghie, adunг mare muncг оn sufletul lui, fiindcг apucг cгrbunele acela de care zice Isaia cum cг nici serafimii n-au cutezat fгrг de cleєte sг-l apuce iar tu, preotule, vezi pururea mвntuirea lui Dumnezeu, adicг pe Hristos єi Оl prinzi cu mвinile tale, pe care primitorul de Dumnezeu Simion numai o datг L-a vгzut єi L-a юinut оn braюe. Cвtг sfinюire trebuie sг aibг preotul єi оndrгznire cгtre Domnul, ca un оmpгciuitor al lui Dumnezeu єi al oamenilor, оntru Sfвnta єi Preacinstita Liturghie, ca nu cumva fгcвnd Liturghie fгrг vrednicie sг ia blestemul оn loc de binecuvвntare єi sг dobвndeascг оntuneric оn loc de luminг єi osвndг єi muncг netrecutг оn loc de binecuvвntare єi de fericire. Fiindcг am vгzut eu pe mulюi din cei slujesc nevrednici murind mai оnainte de vreme, pentru cг voiau sг lase preoюia єi aєa au fost trimiєi оn muncile Iadului cele de acolo. Un preot oarecare mвndru avea cu оnєelгciune sfinюirea єi se arгta cгtre toюi cinstit єi se socotea cг are fapte bune. Iar odatг cвntвnd el Liturghie, la rugгciunea Heruvicului plecвnd capul lui dupг obicei pe Sfвntul Prestol, cum оєi deschise gura ca sг zicг: Nimeni din cei legaюi, fгrг de veste ticгlosul se arгtг mort єi precum era plecat aєa, оl pгrгsi sufletul lui. Єi oarecare, la o mгnгstire ce era aproape de Constantinopol, s-a оntвmplat cвnd voia sг sгvвrєeascг laudele Utreniei, єi amвndouг stranele cвntвnd, se оntвmplг cг erau оn stranг mulюime de preoюi care cвntau єi cвnd оncepu a se lumina de ziuг, fгrг de veste se fгcu strigare єi tunet groaznic cu fulger єi arse doi preoюi din mijlocul celorlalюi preoюi. La fel am vгzut єi pe alюii mulюi, care cu amarг moarte єi grabnicг єi-au pierdut viaюa, a cгror pгcate le erau curvii єi beюii єi a unora preacurvii cu cumetrele lor. Iar deєi aici mulюi nu s-au pedepsit, nici оn gвnd n-au pus ce au pгюit ceilalюi, dar оi aєteaptг acolo plata cea vrednicг a nevredniciei lor, munca cea оnfricoєгtoare єi nesfвrєitг.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 251)

 

„Era mгreю fгrг оndoialг cultul vechi, mгreaюг scena оn care profetul Ilie ne apгrea chemвnd peste victimг focul cerului, єi оn faюa unui popor numeros oferind la rвndul lui o jertfг uriaєг. Оnsг ce este aceasta оn comparaюie cu jertfa divinг, cu noua jertfг a Fiului lui Dumnezeu jertfindu-Se pe altar? Iatг preotul, el nu face sг coboare din cer un foc material, ci Duhul Sfвnt este Cel ce pluteєte peste jertfa cea mare. Rugгciunea lui este puternicг ca rugгciunea unui Dumnezeu єi jertfa lui mвntuieєte lumea.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 205)

PREOЮIA (despre alegerea єi virtuюile pгstorului duhovnicesc)

 

„Sг vedem єi hirotonia sau numirea stгpвnitorilor acestora, vom vedea єi aici o mare deosebire оntre dвnєii. Nu cei ce dau bani pot sг ia aceastг stгpвnire, ci cei ce aratг viaюa cea mai strгlucitг єi neprihгnitг - iar cel hirotonisit оn aceastг stгpвnire nu este pus acolo pentru slavг omeneascг sau pen­tru liniєtea sa, ci pentru osteneli єi sudori єi pentru folosul celor mulюi. Pentru aceea se єi bucurг de mult ajutor din partea Duhului Sfвnt.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XV, p. 150)

 

„Se cade deci оnvгюгtorului de a fi єi neprihгnit, єi iconomic, єi fгrг fricг de primejdii єi didactic.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia VI, p. 58)

 

„Demnitatea оnvгюгturii єi a Preoюiei este mare єi minunatг, avвnd cu adevгrat nevoie de alegerea lui Dumnezeu, оncвt pe cel vrednic sг-l punг la mijloc. Aєa se fгcea оn vechime, aєa se face єi acum, cвnd fгrг vreo patimг omeneascг facem alegerea, cвnd nu avem оn vedere nimic pгmвntesc, nimic care ar avea vreo legгturг cu prietenia sau cu duєmгnia.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 59)

 

„Acelea (credinюa єi buna єtiinюг) te-au ales pe tine єi deci оn ceea ce ai fost ales rгzboieєte-te, folosind lupta cea bunг.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a V-a, p. 61)

 

„ Sг fie fгrг de prihanг, prin aceastг expresie el a spus de toate virtuюile de-odatг. Aєa cг dacг cineva cunoaєte cг poartг оn sine oarecare pгcate, nu face bine dorind acest lucru, de care prin fapte el s-a depгrtat, s-a scos pe sine оnsuєi, cгci un asemenea om nu trebuie a stгpвni, ci a fi stгpвnit. Cel ce stгpвneєte trebuie sг fie mai strгlucit decвt orice luminгtor, єi sг aibг viaюг nepгtatг, оncвt toюi sг se uite la el, єi la viaюa lui. Aceasta o face apostolul, nu oricum, ci оntrebuinювnd mare sfat, fiindcг urma ca єi el sг punг episcopi, ceea ce єi lui Tit scriindu-i, оl povгюuia, єi fiindcг era natural ca mulюi sг pofteascг episcopia, de aceea recomanda toate cele spuse.

Veghetor, zice, adicг prevгzгtor, avвnd mii de ochi din toate pгrюile, cu privirea agerг. Cгci sunt multe оmprejurгri care оntunecг ochiul cugetului: єi supгrгri, єi griji, єi mulюimea afacerilor, єi, оn fine multe nгvгlesc asupra lui оn toate pгrюile. Deci, el trebuie sг fie neadormit, sг nu se оngrijeascг numai de ale sale ci єi de ale celorlalюi. Trebuie sг se gгseascг veєnic оn picioare, sг trгiascг cu duhul єi sг fie inimos, єi atвt ziua, cвt єi noaptea, mai mult decвt un general trebuie sг inspecteze tabгra, sг munceascг, sг slujeascг єi sг aibг grijг de toюi єi de toate.

Destoinic sг оnveюe pe alюii, iubitor de strгini. Acestea le au єi mulюi dintre cei stгpвniюi, єi fiindcг episcopul trebuie sг aibг єi cele ale stгpвnitorilor, de aceea a adгugat: оnvгюгtor. Aceastг оnsuєire nu se cere cвtuєi de puюin celui stгpвnit, єi mai cu seamг trebuie sг fie proprietatea celui cгruia i s-a оncredinюat stгpвnirea. Nebeюiv. Apostolul nu spune aici de cel beюiv de vin, ci de cel ce batjocoreєte єi de cel obraznic. Nedeprins sг batг. Nu spune aici de cel ce bate cu mвinile. Deci, ce este nedeprins sг batг? Fiindcг sunt unii care rгnesc, aєa-zicвnd, cugetul fraюilor fгrг vreme, pe aceєtia mi se pare cг-i are оn vedere aici. Ci blвnd, paєnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, avвnd copii ascultгtori, cu toatг buna cuviinюг. Dar dacг cel оnsurat se оngrijeєte de cele ale lumii, iar episcopul nu trebuie a se оngriji de cele ale lumii, cum de zice: bгrbat al unei femei? Unii zic cг aici apostolul a fгcut aluzie la cel rгmas vгduv de femeie; iar de nu este aєa, apoi face aluzie la cel ce are femeie, ca єi cum n-ar avea-o. Pe atunci, desigur, cг era bine cг se permitea aceasta, faюг de lucrurile ce se petreceau оn acel timp. Se permitea sг aibг femeie, cel ce voia, dar spre folos.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a X-a, pp. 102-103)

 

„ Deci, zice, se cuvine ca sг aibг єi o bunг mгrturie unul ca acesta, fiindcг Hristos zice: sг lumineze faptele voastre. Dupг cum n-ar putea spune cineva cг soarele este оntunecat, єi nici chiar un orb – fiindcг se ruєineazг a se pune оn luptг cu credinюa tuturor -, tot aєa єi pe un om foarte virtuos nu l-ar huli cineva. Pentru credinюa religioasг de multe ori ar defгima elinii pe cineva; pentru o viaюг curatг оnsг nu s-ar lega de el, ci оncг оmpreunг cu ceilalюi оl vor admira єi respecta.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a X-a, p. 106)

 

„Ce folos dacг tu eєti credincios, iar altora nu eєti оn stare a le оmpгrtгєi оnvгюгtura Evangheliei? Ce folos vei avea, dacг tu poate cг nu vei trгda credinюa, оnsг nici nu eєti оn stare de a-i face єi pe alюii credincioєi? De aceea dascгlul trebuie a avea cu sine aceste douг оnsuєiri: a fi єi credincios, a fi єi didactic, adicг оnvгюгtor. Pentru aceea єi zice apostolul: care vor fi destoinici sг оnveюe єi pe alюii. ” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia IV, p. 43)

 

„ De este cineva, zice, fгrг de prihanг, bгrbat al unei femei, avвnd fii credincioєi, nu sub оnvinuire de desfrвu sau neascultгtori. Dar oare, de ce-l pune la mijloc pe un astfel de episcop? Voind a оnchide gura ereticilor care defгimau cгsгtoria єi ca sг arate cг faptul acesta nu este pвngгrit sau necurat, ci оncг este atвt de cinstit, оncвt cineva poate sг se ridice chiar єi pe tronul sfвnt fiind cгsгtorit; оn acelaєi timp, оi biciuieєte єi pe cei desfrвnaюi, єi nu permite ca sг se оncredinюeze o astfel de stгpвnire cuiva care are o a doua cгsгtorie. Cгci cel ce nu mai pгstreazг nici o dragoste pentru memoria femeii celei dintвi, cum ar putea fi un sprijinitor bun? Ce acuzaюii nu va suferi? Voi єtiюi foarte bine cг, deєi dupг legi nu este оmpiedicatг cгsгtoria a doua, totuєi multe ponoase are faptul acesta оn sine. De aceea apostolul pune faptul acesta оnaintea tuturor, cгci el voieєte ca sг nu se dea celor stгpвniюi nici un motiv de hulг оmpotriva stгpвnitorului. De este cineva fгrг de prihanг, zice, adicг dacг viaюa lui este liberг de orice hulг sau ponos, dacг nimeni nu are a-i arunca vreo hulг pentru viaюa sa. Cгci ascultг ce spune Hristos: Deci, dacг lumina care e оn tine este оntuneric, zice, dar оntunericul cu cвt mai mult! (Matei 6, 23).

Avвnd fii credincioєi, zice, nu sub оnvinuire de desfrвnare sau neascultгtori. Sг ne gвndim bine cum are el multг оngrijire єi pentru copii. Cгci, dacг cineva nu poate fi bun dascгl copiilor sгi, cum ar putea fi al altora? Dacг pe cei ce оi avea cu sine de la оnceput єi оi hrгnea, єi asupra cгrora avea putere atвt dupг legi cвt єi dupг naturг, єi nu i-a putut pune оn regulг, cum va putea folosi celor din afarг?” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 140-141)

 

„Cuvвntul episcopului trebuie a fi оncгrcat de multг evlavie faюг de cei pгcгtoєi, a avea оn sine pomenirea judecгюii viitoare єi curat de orice batjocurг, iar dacг ar fi poate din cei ce оmpiedicг cele ce trebuie a se face, el e dator de a se atinge de fapt cu toatг autoritatea. Paєnic, zice. Dascгlul este doctor al sufletelor; оnsг doctorul nu bate pe nimeni, ba оncг pe cel bгtut єi rгnit оl оngrijeєte єi-l vindecг.

Nepoftitor de cвєtig urвt, zice, ci iubitor de strгini, iubitor de bine, оnюelept, drept, cuvios, cumpгtat, юinвndu-se de cuvвntul cel credincios al оnvгюгturii (1, 7-9). Ai vгzut cвtг atenюie a cerut el оn fapta bunг? (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 142)

 

„De cuvвntul cel credincios al оnvгюгturii, ca sг fie destoinic єi sг оndemne la оnvгюгtura cea sгnгtoasг єi sг mustre pe cei potrivnici (1, 9). Astfel cг nu este nevoie de vorbe pompoase, ci ieєite din minte sгnгtoasг єi din experienюa Sfintelor Scripturi, єi din puterea cugetгrilor. Nu-l vezi pe Pavel оndreptвnd lumea оntreagг єi fгcвnd mai mari lucruri decвt Platon єi decвt toюi ceilalюi? Prin semne єi minuni, zici tu. Nu numai prin semne, cгci, dacг vei citi Faptele Apostolilor, vei vedea cг оn multe оmprejurгri оl vei gгsi stгpвnind auditoriul єi prin оnvгюгturг, mai оnainte de semne єi minuni, adicг fгcвnd оntruna uz de оnvгюгturг.

Drept, zice, aєa cг acesta este om, anume cel drept. Ca sг fie destoinic єi sг оndemne la оnvгюгtura cea sгnгtoasг, adicг spre apгrarea celor de pe lвngг el, spre rгsturnarea duєmanilor. Єi sг mustre pe cei potrivnici, cгci, dacг aceasta lipseєte, totul se rгstoarnг pe dos. Cel ce nu єtie a se lupta cu duєmanii єi a robi orice cuget ascultгrii lui Hristos, precum єi a curгюa raюionamentele cuiva; cel ce nu єtie ceea ce trebuie a єti, ca sг poatг rгspвndi credinюa єi оnvгюгtura cea adevгratг, departe sг stea de tronul episcopal. Toate celelalte le-ar putea gгsi cineva єi printre cei stгpвniюi, ca de pildг: fгrг de prihanг, avвnd fii supuєi, primitor de strгini, drept, cuvios, dar ceea ce-l caracterizeazг mai cu seamг pe dascгl, aceasta este de a putea sг оnveюe pe cineva cuvвntul adevгrului, pentru care astгzi nu este nici o оngrijire.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia II, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 143-144)

 

„Spunea deci Hristos: Cine este, oare sluga credincioasг єi оnюeleaptг pe care o va pune domnul sгu peste casa lui? (Matei 24, 45). Єi aici, cuvintele acestea par a fi cuvintele unui om nedumerit. Dar Hristos, Care a rostit aceste cuvinte, nu le-a rostit pentru cг ar fi fost nedumerit, ci, dupг cum atunci cвnd l-a оntrebat pe Petru dacг Оl iubeєte, nu i-a pus aceastг оntrebare pentru cг avea nevoie sг єtie de-L iubeєte ucenicul Sгu, ci pentru cг voia sг arate covвrєitoarea Sa dragoste pentru oile turmei Sale celei cuvвntгtoare, tot aєa єi acum, cвnd a spus: Cine este oare sluga credincioasг єi оnюeleaptг?, n-a rostit aceste cuvinte pentru cг nu єtia cine este credincios єi оnюelept, ci pentru cг a voit sг arate cвt de rari sunt cei credincioєi єi оnюelepюi єi cвt de mгreaюг este aceastг slujire a pгstoririi turmei lui Hristos.” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 1, оn vol. Despre preoюie, p. 46)

 

„Postul, culcatul pe pгmвntul gol, privegherile prelungite єi toate celelalte pot fi оndeplinite cu uєurinюг de mulюi credincioєi, nu numai de bгrbaюi, ci єi de femei. Dar cвnd e vorba de stat оn fruntea Bisericii, cвnd e vorba de оncredinюat purtarea de grijг a atвtor suflete, femeile sг se dea la o parte din faюa unei slujbe atвt de оnalte, єi chiar cea mai mare parte din bгrbaюi! Sг fie puєi оn aceastг slujbг оnaltг numai bгrbaюii aceia care оntrec cu mult pe toюi ceilalюi oameni, оn virtutea sufletului, pe cвt era mai оnalt Saul decвt iudeii оn оnгlюimea trupului (I Regi 10, 23); єi chiar cu mult mai оnalюi! Nu-mi cгuta pentru preoюie oameni care оntrec оn оnгlюime pe ceilalюi numai cu un cap! Ci pe cвt e de mare deosebirea dintre fiinюele necuvвntгtoare єi oameni, tot pe atвt de mare sг fie єi deosebirea dintre pгstor єi pгcгtoєi, ca sг nu spun chiar ceva mai mult. E vorba de primejdii cu mult mai mari!” (Tratatul despre preoюie, cartea a doua, cap. 2, оn vol. Despre preoюie, p. 47)

 

„Dacг cei cгrora li s-a оncredinюat conducerea statelor au dus la pieire єi statele ce li s-au оncredinюat spre conducere єi s-au pierdut єi pe ei, dacг n-au fost oameni pricepuюi єi cu mintea foarte ascuюitг, cвtг pricepere єi cвtг putere, єi personalг єi de sus, crezi oare cг trebuie sг aibг, ca sг nu greєeascг, cel care a fost оnvrednicit sг оmpodobeascг pe Mireasa lui Hristos?” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 6,оn vol. Despre preoюie, p. 68)

 

„Sunt multe alte оnsuєiri pe care trebuie sг le aibг preotul (…) Єi, оnainte de toate, aceasta: sг nu-i fi fost sufletul cuprins de dorinюa de a dobвndi aceastг оnaltг dregгtorie. Dacг a dorit cu оnfocare aceastг dregгtorie, apoi, atunci cвnd a dobвndit-o, оєi aprinde mai tare flacгra; єi, robit cu totul de dorinюг, оndurг fel de fel de necazuri, numai єi numai ca sг nu o piardг: linguєeєte, suferг umilinюe єi оnjosiri, cheltuieєte bani, bani grei. Unii, luptвndu-se pentru aceastг оnaltг dregгtorie, au umplut Biserica de crime єi au lгsat oraєele pustii. Dar sг le trec sub tгcere pe acestea, ca sг nu parг unora cг spun lucruri de necrezut.

Ar trebui, socot, ca omul sг aibг atвt de mare respect de preoюie, оncвt sг fugг chiar de la оnceput de marile rгspunderi ale preoюiei.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10,оn vol. Despre preoюie, p. 73)

 

„Ce spune Pavel? De doreєte cineva episcopie, spune el, bun lucru doreєte (1 Tim., 3, 1). Nu spun cг-i cumplit lucru sг doreєti aceastг cinste, ci-i cumplit lucru sг o doreєti ca sг ajungi stгpвn єi puternic. Aceastг dorinюг, socot eu, trebuie izgonitг din suflet cu toatг sвrguinюa. De la оnceput sг n-o laєi sг юi se cuibгreascг оn suflet, ca sг poюi lucra оn toatг libertatea. Omul care n-a dorit sг se оmpodobeascг cu aceastг cinste, nici nu se teme cг o va pierde; iar odatг ce nu se teme, poate sгvвrєi orice faptг, cu libertatea ce se cuvine unor creєtini. Dimpotrivг, dacг se teme єi tremurг cг are sг fie coborвt din dregгtorie, atunci suferг o amarг robie, plinг de o mulюime de necazuri єi este silit de multe ori sг pгcгtuiascг єi faюг de oameni єi faюг de Dumnezeu.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10, оn vol. Despre preoюie, p. 74)

 

„Sг nu te miri dacг eu caut cu atвta stгruinюг оn altг parte decвt оn nevoinюele trupeєti єi оn viaюa asprг a preotului, dovada bгrbгюiei sufletului sгu. Nu e lucru greu sг mгnвnci prost, sг bei puюin єi sг te culci pe un aєternut tare. Vedem cг mulюi oameni, mai cu seamг cei de la юarг, trгiesc aєa de cвnd s-au nгscut, iar alюii, tot mai mulюi, o duc tot aєa de greu, pentru cг єi alcгtuirea trupului lor єi obiєnuinюa le uєureazг asprimea unui astfel de trai chinuit; dar nu pot mulюi, ci unul sau doi, оndura ocara, asuprirea, cuvintele grele, zeflemelele de la cei mai mici, unele fгcute fгrг gвnd rгu, altele pe bunг dreptate, mustrгrile nedrepte єi nemeritate єi din partea superiorilor єi din partea inferiorilor. Poюi vedea oameni care indurг cu multг tгrie postul, privegherile, culcatul pe un aєternut prost, o viaюг oricвt de asprг, dar оєi pierd atвta capul, cг ajung mai sгlbatici decвt cele mai sгlbatice fiare, cвnd sunt ocгrвюi, luaюi оn rвs, mustraюi pe drept sau pe nedrept. Pe aceєtia mai cu seamг nu-i vom lгsa sг intre оn curюile preoюiei. Obєtea Bisericii nu-i vгtгmatг cu nimic dacг оntвistгtгtorul Bisericii nu se оnfrвneazг de la mвncгri, dacг nu umblг desculю; dar pricinuieєte mari nenorociri єi lui єi credincioєilor dacг se mвnie. Nu stг deasupra capului lui ameninюarea lui Dumnezeu dacг nu posteєte, dacг nu se culcг pe pгmвntul gol; dar оl ameninюг iadul єi focul iadului numai dacг se mвnie pe cineva (Matei 5, 22). Dupг cum cel care iubeєte slava deєartг, atunci cвnd ajunge оntr-o slujbг оnaltг, slujba aceasta оi aprinde єi mai mult focul, tot aєa єi cel care nu-єi poate stгpвni mвnia, nici оndeseobi, nici оn legгturile sale cu cвюiva oameni, ci se mвnie cu uєurinюг, ei bine, un astfel de om, cвnd i se оncredinюeazг purtarea de grijг єi pгstorirea unei оntregi mulюimi, ca o fiarг sгlbaticг, hгituitг din toate pгrюile de mii de oameni, nu mai poate trгi оn liniєte nici el, єi aduce єi nenumгrate rele peste cei оncredinюaюi pгstoririi lui.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10, оn vol. Despre preoюie, p. 76)

 

„Deci pentru preoюie trebuie sг se aleagг suflete aєa de tari pe cвt de tari a arгtat odinioarг harul lui Dumnezeu, оn cuptorul din Babilon, trupurile celor trei tineri (Dan., 3, 2-30).” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 10, оn vol. Despre preoюie, p. 79)

 

„N-aє оndrгzni sг propun оndatг pentru aceastг dregгtorie nici chiar pe unul cu multг evlavie, оnsuєire de neapгratг trebuinюг pentru preoюie, dacг оn afarг de evlavie nu are єi multг pricepere. Cunosc mulюi oameni care au stat toatг viaюa оnchiєi оn chilia lor, oameni istoviюi de post, care, atвta vreme cвt li s-a оngгduit sг fie singuri єi sг se оngrijeascг numai de mвntuirea lor, bineplгceau lui Dumnezeu єi sporeau, nu puюin, оn fiecare zi, filosofia lor. Dar cвnd au venit оntre oameni єi au fost siliюi sг оndrepte neєtiinюele credincioєilor, unii chiar de la оnceput єi-au pгrгsit posturile, pentru cг nu erau destul de pregгtiюi pentru o slujire atвt de mare; alюii, siliюi sг rгmвnг mai departe оn posturile lor, n-au mai dus viaюa оmbunгtгюitг de mai оnainte єi s-au prгbuєit єi pe ei foarte mult єi nici altora nu le-au fost de vreun folos.

Mai mult. Nu voi ridica la dregгtoria cea mai оnaltг nici pe unul care toatг viaюa єi-a cheltuit-o оn cea mai de jos treaptг a slujirii bisericeєti єi a ajuns la adвnci bгtrвneюe, numai pentru cг-i respect vвrsta оnaintatг. Pentru ce sг fac asta, dacг el, cu toatг vвrsta lui оnaintatг, este tot nepotrivit pentru dregгtoria aceea оnaltг?

Nu spun acum aceste cuvinte cu gвndul de a ocгrо bгtrвneюile, nici cu gвndul de a legiui sг fie оndepгrtaюi negreєit de la astfel de dregгtorii cei ce provin din rвndurile monahilor – cг s-a оntвmplat cг mulюi monahi au оmpodobit cu strгlucire aceastг dregгtorie -, ci pentru cг mг strгduiesc sг arгt cг dacг nici evlavia singurг, nici bгtrвneюile adвnci nu sunt оndestulгtoare spre a arгta pe cineva vrednic de preoюie, apoi cu atвt mai mult nu оndreptгюesc, pentru preoюie, pricinile amintite mai sus: familia strгlucitг, bogгюia, prietenia sau rudenia.

Alюii adaugг єi alte pricini, єi mai nesгbuite decвt acestea: unii sunt primiюi оn cler ca sг nu treacг cumva оn rвndurile vrгjmaєilor Bisericii; alюii, din pricina rгutгюilor lor, ca nu cumva sг nu facг mari rele Bisericii, de sunt trecuюi cu vederea.

Se poate оnchipui, oare, o mai mare nelegiuire? Cвnd s-a pomenit ca oameni rгi єi plini de nenumгrate pгcate sг fie cinstiюi tocmai pentru fapte pentru care ar trebui pedepsiюi єi sг fie ridicaюi la vrednicia preoюeascг tocmai pentru fapte pentru care ar trebui sг nu li se оngгduie nici pragul bisericii sг-l treacг?

Spune-mi, mai este nevoie sг cгutгm pricina mвniei lui Dumnezeu, cвnd dгm unor oameni rгi єi nevrednici sг pвngгreascг niєte lucruri atвt de sfinte єi prea оnfricoєгtoare? Cвnd pгstorirea credincioєilor este оncredinюatг unor oameni cu totul nepotriviюi sau unor oameni pentru care preoюia este cu mult mai presus decвt puterile lor, atunci Biserica nu se deosebeєte cu nimic de frгmвntarea єi оnvгlmгєeala apelor din strвmtoarea Eurip.”(Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 11, оn vol. Despre preoюie, pp. 81-83)

 

„Dacг, оnsг, episcopul primeєte оn cler pe cei care nu meritг, ca sг facг pe placul protectorilor оn dauna mвntuirii sale, atunci оn locul lor єi-L face duєman pe Dumnezeu.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 11, оn vol. Despre preoюie, p. 85)

 

„Precum atunci cвnd pe mare vвnturile sгlbatice, izbindu-se unele de altele din direcюii potrivnice, оnfurie єi umflг dintr-odatг marea, liniєtitг pвnг atunci, єi pierd pe cгlгtori, tot aєa se tulburг єi liniєtea Bisericii єi pier o mulюime de credincioєi, cвnd intrг оn cler oameni stricaюi.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 11, оn vol. Despre preoюie, p. 85)

 

„Trebuie sг fie cucernic, dar lipsit de mвndrie; temut, dar iubit; autoritar, dar popular; drept, dar larg la suflet; smerit, dar nu slugarnic; aspru, dar оnюelegгtor. Trebuie ca episcopul sг оnalюe, cu multг autoritate, la treapta preoюiei numai pe cel vrednic, chiar dacг i-ar sta toюi оmpotrivг; єi iarгєi, cu aceeaєi autoritate, sг nu primeascг оn cler pe un nevrednic, chiar dacг ar fi toюi uniюi pentru numirea unuia ca acesta, ci sг urmгreascг numai un singur scop: zidirea Bisericii єi sг nu facг nimic cu urг єi pгrtinire.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 11, оn vol. Despre preoюie, p. 86)

 

„Mulюi, cвnd vгd pe cineva cг nu-i iubitor de arginюi, hotгrгsc оndatг cг un astfel de om este nimerit pentru aceastг slujire. Eu socot cг nu-i de ajuns numai aceastг mгreюie sufleteascг; dar e nevoie sг o aibг єi pe aceasta оnainte de celelalte оnsuєiri, cг fгrг ea episcopul va fi mai degrabг pustiitor al Bisericii decвt sprijinitor єi lup оn loc de pгstor. Pe lвngг aceastг оnsuєire sufleteascг trebuie cгutat dacг are єi alta, rгbdarea, care face bune raporturile dintre oameni, care duce єi ancoreazг sufletul ca оntr-un port liniєtit.” (Tratatul despre preoюie, cartea a treia, cap. 12, оn vol. Despre preoюie, pp. 87-88)

 

„Nu numai atвt de curat, ca unul care a fost оnvrednicit de o slujire atвt de mare, trebuie sг fie preotul, ci єi foarte priceput єi оncercat оn multe. Trebuie sг cunoascг viaюa оn оntregul ei tot atвt de bine ca єi mirenii, dar sг fie desfгcut de viaюг tot atвt de mult ca єi monahii, care trгiesc оn munюi; pentru cг preotul tre­buie sг aibг neapгrat legгturi cu bгrbaюi care au soюii єi cresc copii, care au slugi єi slujnice, cu bгrbaюi foarte bogaюi, cu bгr­baюi care fac politicг, cu bгrbaюi cu funcюii оnalte. Deci pentru cг preotul trebuie sг aibг legгturi cu oameni atвt de feluriюi, feluritг trebuie sг fie єi purtarea lui faюг de ei. Iar cвnd spun feluritг, nu spun ca preotul sг fie viclean, linguєitor, fгюarnic, ci liber la cuvвnt єi plin de оndrгznealг. Sг єtie sг fie оngгduitor cu folos, cвnd оmprejurгrile o cer; sг fie bun, dar єi aspru. Nu trebuie sг se poarte la fel cu toюi credincioєii. Cг nici doctorii nu se folo­sesc de un singur mijloc pentru vindecarea bolnavilor єi nici cгpitanii corгbiilor nu cunosc numai o singurг cale оn lupta cu vвnturile. Dese vвnturi єi dese furtuni оnconjoarг єi corabia Bi­sericii; iar furtunile acestea nu o lovesc numai din afarг, ci se nasc єi оnгuntru. Din pricina asta preotul trebuie sг se poarte cu credincioєii sгi cu multг оngгduinюг, dar єi cu deosebitг luare-aminte.

Toatг aceastг feluritг purtare a preotului are un singur scop: slava lui Dumnezeu, zidirea Bisericii.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 4, оn vol. Despre preoюie, p. 139)

 

„Omul care intrг оn stadionul luptelor preoюeєti trebuie sг dis­preюuiascг mai cu seamг slava, sг nu se mвnie єi sг fie tare priceput.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 7,оn vol. Despre preoюie, p. 143)

 

„Mг gвndesc la un om care sг aibг єi legгturi cu oamenii, care sг se descurce єi оn toate treburile vieюii, dar sг-єi poatг pгstra, оntregi єi nezdruncinate, mai bine decвt monahii, curгюia vieюii, liniєtea sufleteascг, sfinюenia, rгbdarea, оnfrвnarea єi cele­lalte virtuюi ale monahilor. Un om cu multe scгderi, dacг trгieєte оn singurгtate, poate sг le ascundг єi sг le facг nelucrгtoare, pentru cг nu are legгturi cu nici un om; dar dacг vine оntre oa­meni, nu va reuєi sг facг altceva decвt sг se facг de rвs єi sг-єi primejduiascг єi mai mult mвntuirea.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 8, оn vol. Despre preoюie, pp. 143-144)

 

„Cвnd cel care e dator sг comande єi sг instruiascг pe ceilalюi este mai nepriceput єi mai neputincios decвt toюi, iar din pricina neprice­perii lui оi dг pe mвna diavolului pe cei оncredinюaюi lui, atunci acela luptг mai mult pentru diavol decвt pentru Hristos.” (Tratatul despre preoюie, cartea a єasea, cap. 13,оn vol. Despre preoюie, p. 156)

 

„Iubirea este condiюia preoюiei. Oare nu este condiюia pe care i-o pune Iisus lui Petru: Petre, Mг iubeєti tu pe Mine? Pentru a fi preot trebuie sг iubeєti. Trebuie sг iubeєti pe Iisus Hristos. Ce devine preotul sau mai curвnd cum sг ajungг preot dacг nu iubeєte pe Cel prin care єi cu Care este preot? (…) Оnsг iubirea care оl face pe preot trebuie sг se оntindг mai departe єi pвnг la trupul mistic a lui Iisus Hristos, pвnг la bisericг. Cum sг iubeєti оn sfвrєit pe Iisus Hristos, dacг nu iubeєti familia lui Iisus Hristos, oile staulului sгu, copiii casei sale, sufletele pe care le-a iubit El Оnsuєi mai mult decвt viaюa Sa? Este sensul оntrebгrilor puse lui Petru: Mг iubeєti Tu? Dacг tu Mг iubeєti, eu Mг asigur, Eu pot sг-юi оncredinюez mieluєeii Mei, tu nu-Mi vei rгni niciodatг inima Mea parгsindu-le, neglijвndu-le, rгnind pe cele pe care eu Mi le-am cвєtigat prin suferinюele Mele єi prin moartea Mea.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 203)