CГSГTORIA (greutгюile cгsniciei) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

CГSГTORIA (greutгюile cгsniciei)



 

„Ce se оntвmplг oare оntr-o cгsnicie оn care bгrbatul este оngгduitor, iar femeia este rea, certгreaюг, cicгlitoare, luxoasг, boala comunг tuturor femeilor, єi plinг de alte pгcate єi mai mari? Cum va suporta nenorocitul acela supгrгrile єi scвrbele de fiecare zi? Cum va suporta mвndria єi supгrarea femeii sale? Ce se va оntвmpla, iarгєi, оntr-o cгsnicie оn care, dimpotrivг, femeia este cuviincioasг єi potolitг, iar bгrbatul este оncrezut, dispreюuitor, mвnios, mвndru єi din pricina averii lui, єi din pricina puterii care i-o dг funcюia sa? Ce se va оntвmpla оntr-o cгsnicie ca aceasta, оn care bгrbatul o trateazг pe soюia lui ca pe o roabг єi se poartг cu ea atвt de prost ca єi cu slujnicele? Cum va suporta o atвt de mare silnicie єi violenюг? Ce sг facг, deci, femeia aceasta, dacг bгrbatul ei оi оntoarce necontenit spatele єi continuг sг facг mereu aєa?

Apostolul Pavel spune: Rabdг toatг aceastг robie! Numai atunci vei fi liberг, cвnd оюi va muri soюul tгu! Atвta timp cвt trгieєte soюul, trebuie sг faci una din douг: sau sг-l оnveюi cu multг rвvnг, ca sг se facг mai bun, sau dacг aceasta nu-i cu putinюг, sг suporюi cu bгrbгюie rгzboiul acesta nepotolit єi lupta aceasta neоmpгcatг. ” (Despre Feciorie, 39, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 68)

 

„Оntr-adevгr, cгsгtoria este un lanю, nu numai din pricina mulюimii grijilor, nici numai din pricina supгrгrilor de fiecare zi, dar єi din pricinг cг sileєte pe cei cгsгtoriюi sг se supunг unul altuia mai cumplit de cum se supune o slugг stгpвnului sгu. Bгrbatul sг stгpвneascг pe femeia sa! (Fac., 3, 16). spune Scriptura. Care est folosul acestei stгpвniri? Nici unul, cгci оl face pe bгrbat la rвndul lui, rob celei stгpвnite de el, nгscocind o stranie єi ciudatг despгgubire a acestei robii. Soюul єi soюia se pot asemгna cu picioarele оnlгnюuite ale celor condamnaюi la muncг silnicг. Dupг cum picioarele acestora sunt legate, єi ei оnєiєi sunt legaюi unul de altul printr-un lгnюiєor fixat de fiecare capгt de laюuri юi nu pot sг pгєeascг оn toatг voia din pricinг cг sunt siliюi sг-єi pasul cu pasul celuilalt, tot astfel єi sufletele celor cгsгtoriюi, pe lвngг propriile lor griji єi necazuri, mai au єi necazul ce le vine de pe urma legгturii ce-i оnlгnюuieєte unul de altul, necaz care оi strвnge mai cumplit decвt orice laю єi le rгpeєte amвnduorura libertate, prin aceea cг nu dг exclusiv unuia singur conducerea, ci оmparte puterea ei єi la unul, єi la altul. Unde sunt aceia care erau gata sг sufere orice condamnare de dragul mвngвierii avute de pe urma satisfacerii poftelor trupului? Nici cea mai micг plгcere nu rгmвne оntreagг o datг ce cei doi soюi оєi cheltuiesc toatг vremea оn certuri єi ocгri. Iar robia aceasta de a fi silit sг suferi fгrг voie greutгюile celuilalt este оndestulгtoare ca sг punг оn umbrг orice plгcere. Din pricina aceasta fericitul Pavel, la оnceputul poruncilor sale date cu privire la cгsгtorie, (I Cor., 7, 2) оncearcг mai pe ocolite sг opreascг pe creєtin de a se оndrepta spre cгsгtorie, spunвndu-le cг este оngгduitг cгsгtoria de frica desfrвnгrii, din pricina neоnfrвnгrii єi din pricina aprinderii trupului; dar cвnd a vгzut cг aceste cuvinte ale sale nu sunt atвt de puternice spre a-i оndepгrta de cгsгtorie, aduce un argument єi mai puternic decвt cele de mai оnainte, anume acela care i-a silit pe ucenici sг spunг Domnului Atunci nu mai este de folos a se оnsura (Matei 19, 10). Iar argumentul acela este urmгtorul: Nici un om cгsгtorit nu este stгpвn pe el оnsuєi. Aceste cuvinte nu sunt spuse de forma unui sfat sau unui оndemn; ele sunt constrвngгtoare ca o lege єi ca o poruncг. Alegerea stг оn faюa noastrг, suntem liberi sг ne оnsurгm sau sг nu ne оnsurгm; dar, dupг ce ne-am cгsгtorit, nu mai suntem liberi sг facem ce vrem; dimpotrivг, trebuie sг suportгm robia, cu voia sau fгrг voia noastrг.

Pentru ce?

Pentru cг am fгcut aceastг alegere pe deplin conєtienюi, pentru cг єtim bine obligaюiile єi legile cгsniciei, pentru cг de bunг voie ne-am pus jugul pe grumaji.” (Despre Feciorie, 41, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 70-71)

 

„Atвt de mare este amestecul, atвt de оmpilгtoare este tirania grijilor casei, atвt de mare este mulюimea greutгюilor, оncвt, de cele mai multe ori, omul cгsгtorit este silit sг pгcгtuiascг єi sг greєeascг, chiar fгrг voia lui.

Pe timpul Legii Vechi, nu era vorba de o vieюuire atвt de virtuoasг, deoarece era оngгduit sг te rгzbuni pe cel ce юi-a fгcut rгu, sг ocгrгєti pe cel ce te ocгrгєte, sг te оngrijeєti de afacerile bгneєti; sг te juri, atunci cвnd juri pe bunг dreptate, sг scoюi ochi pentru ochi, dг-юi urгєti duєmanul; de asemenea, nu erai оmpiedicat sг-юi satisfaci poftele simюurilor, nu erai оmpiedicat sг te mвnii єi nici sг-юi alungi femeia, єi sг iei alta оn locul ei. Оngгduinюa Legii nu se oprea оnsг numai pвnг aici, ci Legea оюi permitea sг trгieєti deodatг cu douг femei sub acelaєi acoperiє. Оn sfвrєit, єi оn aceastг privinюг, ca єi оn alte privinюe, Legea Veche este cвt se poate de оngгduitoare. Dupг venirea lui Hristos оnsг, calea vieюii morale a ajuns cu mult mai оngustг; nu numai prin aceea cг a luat din mвinile noastre aceastг mare єi nespusг libertate, faюг de toate cele spuse mai sus, dar єi prin aceea cг suntem obligaюi sau sг юinem sub acoperiєul casei noastre pe femeia noastrг, care de cele mai multe ori ne stricг bunele moravuri єi ne sileєte sг pгcгtuim chiar fгrг sг vrem sau, dacг vrem s-o alungгm din casг, atunci trebuie sг fie osвnditг pentru adulter. Nu numai din pricina aceasta sгvвrєim cu greu virtutea; dar chiar dacг soюia noastrг are o fire care o putem оndura, totuєi mulюimea grijilor care se revarsг din belєug peste noi din pricina ei єi a odraslelor ei, nu ne оngгduie deloc sг ne ridicгm ochii spre cer, cгci grijile casei ne ameюesc єi ne оneacг sufletul. Sг-юi explic! Bгrbatul vrea sг aibг o viaюг de om simplu, o viaюг fгrг de primejdii єi netulburatг de grijile lumii; cвnd vede оnsг cг-l оnconjoarг copiii, cвnd vede cг femeia lui are nevoie de atвtea cheltuieli, se aruncг оmpotriva voinюei lui, оn vвrtejul treburilor politice. O datг cгzutг оn mijlocul lor, nu mai poюi spune cг nu-i silit sг pгcгtuiascг! Trebuie sг se mвnie, sг se jure, sг ocгrascг, sг fie fгюarnic, sг facг multe lucruri sг fie pe placul celor mari, iar altele, tot atвt de multe, cu ciudг єi cu scвrbг. Este, oare, cu putinюг ca un om care trгieєte оntr-o tulburare atвt de mare, care mai vrea оncг sг єi strгluceascг оn virtute, este, deci, cu putinюг sг nu se murdгreascг amarnic din pricina pгcatelor, pe care este silit sг le sгvвrєeascг? Dacг ai cerceta acum sг vezi ce fel de viaюг duce оn casг, vei vedea cг din pricina femeii lui, cгsnicia sa este plinг de aceleaєi greutгюi, dacг nu єi mai mari. Este silit sг se оngrijeascг de o mulюime de lucruri de care nici habar n-ar fi avut dacг era singur; єi aceastг, оn cazul cel mai fericit, cвnd are o femeie оnюelegгtoare єi la locul ei. Dacг se оntвmplг оnsг sг aibг o femeie rea, cicгlitoare, rea de gurг, atunci cгsгtoria omului aceluia n-o vom mai numi trebuinюг, ci pedeapsг єi chin. Cum va putea un astfel de bгrbat sг meargг pe drumul care duce la cer, o datг ce drumul care duce la cer, o datг ce drumul acesta are nevoie de suflet vioi, de suflet sprinten? Cum va putea, deci, sг meargг pe drumul care duce la cer, cвnd este strivit de povara atвtor griji, cвnd are picioarele legatele de atвtea lanюuri, cвnd este tras necontenit de jos de un lanю atвt de cumplit, anume de rгutatea єi viclenia femeii sale?

Dar care-i obiecюia оnюeleaptг a marii majoritгюi a oamenilor faюг de toate cele spuse mai sus? Ei spun

Nu va fi, oare, vrednic de mai mare cinste omului care este totuєi virtuoєi, deєi trebuie sг facг faюг atвtor nevoi?

- Pentru ce, scumpe prietene, pentru ce?

- Pentru ce? Pentru cг, fiind cгsгtorit, ai de luptat cu mari greutгюi.

- Dar cine te sileєte sг-юi pui оn spate o povarг atвt de mare? Dacг, cгsгtorindu-te, ai оmplinit legea, єi ai fi cгlcгtor de lege dacг nu te-ai cгsгtori, obiecюia ta ar fi оntemeiatг. Dar оnaintea Dreptului Judecгtor n-are importanюг dacг, de bunгvoie, nesilit de nimeni єi stгpвn pe tine оnsuюi de a nu-юi lua asuprг-юi jugul cгsгtoriei, voieєte totuєi sг te supui la atвt de mari greutгюi, оncвt sг-юi fie єi mai оmpovгrгtoare lupta pentru virtute. Dreptul Judecгtor a poruncit sг faci un sigur lucru: sг birui оn lupta cu diavolul, sг birui оn lupta cu pгcatul. Pe Dreptul Judecгtor nu-L intereseazг dacг birui pe diavol єi pгcatul cгsгtorindu-te, desfгtвndu-te єi avвnd o mulюime de griji, sau dacг оl birui trгind оn nevoinюe pustniceєti, ducвnd o viaюг de cвine єi neavвnd nici o grijг lumeascг.

Dreptul Judecгtor оnsг, pentru a ne uєura truda, ne-a spus cг mijlocul prin care putem birui pгcatul єi drumul prin care putem merge la biruinюг este altul, anume acela de a scгpa de toate grijile vieюii, de a trгi singur, fгrг soюie єi fгrг copii. Tu оnsг eєti de altг pгrere; vrei sг lupюi єi sг te rгzboieєti оnconjurat de femeie, de copii єi de toate grijile pe care aceєtia le tвrгsc odatг cu ei, crezвnd cг poюi sгvвrєi aceleaєi fapte de virtute ca єi cei care nu sunt оncurcaюi оn niciuna dintre grijile celor cгsгtoriюi єi mгgulindu-te cu ideea cг tocmai pentru aceasta ai sг fii mai mult rгsplгtit de Dreptul Judecгtor. Poate cг acum cвnd оюi spun cг nu poюi ajunge pe aceeaєi culme ca єi cei necгsгtoriюi, mг vei оnvinui cг sunt un оngвmfat; la sfвrєit оnsг, siguranюa pe care юi-o dг traiul singuratic e cu mult mai bunг ambiюia deєartг; atunci te vei convinge mai bine sг te оncrezi оn cuvвntul lui Hristos, decвt оn deєertгciunea propriilor tale gвnduri. Hristos a spus cг nu este destul pentru virtute de a ne despгrюi de toate cele ale noastre; trebuie оnsг sг ne urвm єi pe noi оnєine. Tu, dimpotrivг, spui cг poюi sг birui, deєi eєti vвrвt pвnг peste cap оn toate aceste griji. Dar, dupг cum, am spus, atunci, la sfвrєit, vei cunoaєte bine ce mare piedicг оn calea virtuюii юi-a fost femeia єi grijile pe care femeia юi le-aduce pe cap.

Aє putea оnsг fi оntrebat:

Pentru ce, dar, Dumnezeu a numit ajutor pe aceea care-i este piedicг? Dumnezeu doar a spus: Sг facem lui ajutor potrivit pentru el (Fac., 2, 18).

Pot sг te оntreb єi eu tot atвt de bine:

Ce fel de ajutor a fost femeia pentru bгrbat, cвnd ea l-a lipsit de siguranюa datг lui оn rai, cвnd ea l-a izgonit din rai, din traiul acela minunat, cвnd ea a adus pe lume toatг tulburarea? O astfel de fiinюг, departe de a fi un ajutor, este un vrгjmaє. Tot Scriptura spune: De la femeie оncepe pгcatul єi din pricina ei murim (Оnю. Sir., 25, 27). Iar fericitul Pavel spune: Adam n-a fost amгgit; dar femeia, fiind amгgitг, a cгzut оn cгlcare de poruncг (I Tim., 2, 14). Ce fel de ajutor a fost femeia, dacг a omorвt pe bгrbat? Ce fel de ajutor a fost deci femeia, dacг prin ea au venit pe lume fii lui Dumnezeu (Fac., 6, 2), dar, mai bine spus, toюi cei care vieюuiau pe vremea aceea pгmвntul, care au pierit prin potop odatг cu toate animalele, cu pгsгrile єi cu toate celelalte vieюuitoare? (Fac., 7, 2) Oare, nu femeia era cвt pe ce sг piardг pe dreptul Iov, dacг n-ar fi fost el un bгrbat tare din fire? (Iov 2, 9-10). Oare nu femeia a pierdut pe Samson? (Jud., 16, 4-22) Oare nu femeia a fгcut pe tot poporul iudeu sг se оnchine idolului Baal-Peor єi sг fie omorвюi cei care-au slujit idolului, de mвinile rudelor lor? (Num., 25, 1-5). Cine, mai cu seamг, a dat pe mвna diavolului pe оmpгratul Ahab, dacг nu femeia lui? (III Regi 21, 25). Dar оnainte de Ahab, cine a abгtut spre alюi dumnezei inima lui Solomon, un om atвt de оnюelept єi atвt de vestit, dacг nu femeia? (III Regi 11, 4). Oare, nu pвnг єi astгzi femeile fac pe bгrbaюii lor sг pгcгtuiascг оnaintea lui Dumnezeu? Oare, nu pentru aceastг pricinг spune acel bгrbat оnюelept, Isus, fiul lui Sirah, cг orice rгutate este micг faюг de rгutatea femeii (Оnю Sir. 25, 21)?

Atunci pentru ce a spus Dumnezeu: Sг facem omului ajutor potrivit pentru el? Dumnezeu niciodatг nu minte.

Nici eu nu pot spune aceasta. Fereascг Dumnezeu! Da, femeia a fost creatг pentru un scop, pentru a fi ajutor bгrbatului; dar n-a vrut sг rгmвnг оn aceastг vrednicie datг ei de Dumnezeu, dupг cum n-a vrut aceasta nici bгrbatul ei” (Despre Feciorie, 43-46, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 77-82)

 

„Chiar dacг toюi bгrbaюii ar alerga sг se cгsгtoreascг, femeile n-ar trebui deloc sг doreascг mгritiєul. Aceasta pentru motivul cг tirania poftelor trupului nu este atвt de puternicг la femei ca la bгrbaюi єi pentru cг femeile sunt cele care culeg fructele amare ale cгsгtoriei (...) Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 99)

 

„Dupг cum, cвnd treci printre spini, юepii spinilor te prind de haine, єi dacг te оntorci sг scoюi un ghimpe, te prind alюii єi mai mulєi, tot astfel єi grijile єi greutгюile cгsгtoriei; dacг ai scгpat de una, eєti prins de alta; dacг ai scгpat єi de asta, te оmpiedici de alta. Оn general vorbind, nu-i cu putinюг sг gгseєti o cгsnicie lipsitг cu totul de necazuri. Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 99)

 

„Dacг оn cгsгtoriile fericite оn aparenюг se nasc atвtea neplгceri єi necazuri, ce poюi spune despre cгsгtoriile recunoscute de toatг lumea ca nefericite? Soюia este cu adevгrat nenorocitг. Deєi trebuie sг moarг o singurг datг, totuєi frica de morte o cuprinde de mai multe ori. Deєi are un singur suflet, poartг grijг de mai multe suflete; tremurг pentru bгrbatul ei, tremurг pentru copii ei, pentru nurorile єi ginerii ei, tremurг pentru nepoюii ei; єi cu cвt rгdгcina оєi оntinde mai mult ramurile, cu atвt i se оnmulюeasc єi grijile. Dacг se оntвmplг vreo nenorocire unuia dintre aceєtia, fie paguba de bani, fie boalг, fie ceva neplгcut, ea plвnge єi lгcrimeazг tot atвt cвt єi cei care suferг. Dacг toюi ai ei plecг de pe lumea aceasta оnaintea ei, jalea e fгrг margini; dacг unii rгmвn, iar alюii mor de timpuriu, nici aєa nu poate avea mвngвiere. Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 56, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 101-102)

 

Cгsгtoria nu оngгduie omului sг fie pe deplin sгnгtos: omul cгsгtorit nu se gгseєte оntr-o situaюie mai bunг decвt un bolnav. Cгsгtoria duce pe capul lui aceeaєi tristeюe ca єi boala.” (Despre Feciorie, 57, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 107)

Atunci pentru ce Pavel ne mai оngгduie sг ne cгsгtorim, de vreme ce cгsгtoria ne юintuieєte de grijile lumeєti єi ne оndepгrteazг de cele duhovniceєti?

Pavel ne spune:

Tocmai ca rгspuns la aceastг оntrebare, am zis: Aєa cг cei care au femeie sг fie ca єi cum n-ar avea (l Cor., 7, 29); prin urmare, cei care s-au legat cu lanюurile cгsгtoriei sau au de gвnd sг se lege, sг caute sг facг, pe altг cale, cвt mai slab acest lanю. Pentru cг nu-i cu putinюг sг-l rupi, o datг ce te-ai legat de el, fг-l mai uєor de suportat! Dacг vrem, putem sг tгiem din viaюa noastrг de oameni cгsгtoriюi tot ce este de prisos єi sг nu facem ca prin trвndгvia noastrг sг adгugгm vieюii noastre griji mai mari decвt cele ce ni le impune оnsгєi natura cгsгtoriei.

Dar dacг vrei sг afli mai lгmurit ce оnюeles au cuvintele sг ai femeie ca єi cum n-ai avea (l Cor., 7, 29), du-te cu mintea la cei care trгiesc fгrг de femei, la cei care s-au rгstignit pentru lume (Gal., 6, 14), la cei care au renunюat la toate cele din lume.

Ce fel de viaюг duc aceєtia? Cum trгiesc? Nu sunt nevoiюi sг tocmeascг cвrduri de slujnice; n-au nevoie de bijuterii єi coliere, de atвtea єi atвtea hectare de pгmвnt. Toate aceste griji le lasг la o parte єi se оngrijesc numai de hrana lor єi de o hainг pe care s-o оmbrace. Aceasta poate s-o facг єi un om cгsгtorit. Poate sг ajungг sг aibг aceeaєi filosofie, aceeaєi concepюie despre lume єi viaюг. Cuvintele lui Pavel citate mai sus, sг nu vг lipsiюi unul de altul (I Cor., 7, 5), se referг numai Ia legгturile trupeєti dintre soю єi soюie.

Оn privinюa aceasta Pavel porunceєte ca un soю sг urmeze voinюei celuilalt; nu оngгduie ca unul dintre ei sг fie stгpвn. Оn ce priveєte оnsг оmbrгcгmintea, felul de trai єi toate celelalte ocupaюii, unde trebuie pusг оn practicг concepюia creєtinг despre lume єi viaюг, filosofia creєtinг, un soю nu mai trebuie sг dea socotealг оnaintea celuilalt soю. Bгrbatul poate, chiar оmpotriva voinюei soюiei sale, sг suprime din casa sa tot luxul, toate petrecerile, toate ospeюele, toate grijile єi ocupaюiile fгrг rost єi zadarnice. Tot aєa, nici soюia nu poate fi silitг de bгrbatul ei, оmpotriva voinюei ei, sг se оmpodobeascг, sг umble dupг slava deєartг єi sг se оngrijeascг de lucruri fгrг de rost єi fгrг de folos. Єi e foarte drept sг fie aєa. Єi iatг de ce. Legгturile trupeєti dintre soю єi soюie pornesc dintr-o dorinюг strвns legatг de firea omeneascг; din pricina aceasta ele se bucurг de multг оngгduinюг; din pricina aceasta un soю n-are dreptul sг lipseascг pe celгlalt soю, оmpotriva voinюei lui, de obligaюiile conjugale. Toate celelalte preocupгri din viaюa celor cгsгtoriюi: luxul, petrecerile, mulюimea de prisos a slugilor, ocupaюiile fгrг rost nu sunt legate de оnsгєi firea omeneascг, ci se nasc datoritг trвndгviei єi mвndriei. Оntemeiat pe acest adevгr, Pavel nu sileєte pe cei cгsгtoriюi sг se supunг unul altuia cвnd e vorba de aceste griji, aєa cum porunceєte aceastг supunere cвnd e vorba de legгturile trupeєti dintre soю єi soюie. Prin urmare, cuvintele sг ai femeie ca єi cum n-ai avea оnseamnг a nu ne оncгrca cu griji de care izvorгsc din capriciile єi din dorinюa de lux a soюiilor noastre; оnseamnг a avea numai atвta grijг cвt se cuvine unui suflet unit cu noi, unui suflet care preferг sг trгiascг оnюelepюeєte єi modest. Cг aceasta a fost intenюia lui Pavel, atunci cвnd a rostit aceste cuvinte, se vede єi din cuvintele imediat urmгtoare: Cei ce plвng sг fie ca єi cum n-ar plвnge; iar cei ce se bucurг de avuюiile lor sг fie ca єi cum nu s-ar bucura (I Cor., 7, 30). Оntr-adevгr, cei care nu se bucurг de avuюii, nici nu se vor оngriji sг strвngг avuюii, iar cei care nu se plвng cг sunt sгraci, nici nu se vor teme de sгrгcie єi nici nu vor fugi de cumpгtare єi de un trai modest. Оn acest sens trebuie luate cuvintele sг ai femeie ca єi cum n-ai avea; оn acest sens trebuie luate єi cuvintele spuse de Pavel mai jos: a te folosi de lume ca єi cum nu te-ai folosi (I Cor., 7, 31) .” (Despre Feciorie, 74-75, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 125-127)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 129; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 44.197.191.240 (0.017 с.)