BOTEZUL (sвngelui - martiriul)

 

„Ieri Stгpвnul nostru s-a botezat cu apг; iar astгzi robul se boteazг cu sвnge; ieri s-au deschis porюile cerului; astгzi au fost cгlcate оn picioare porюile iadului.

Sг nu te minunezi cг am numit mucenicia botez; cгci єi aici zboarг Duhul cu multг оmbelєugare, єi aici pier pгcatele єi se face o minunatг єi frumoasг curгюire a sufletului. Єi dupг cum se spalг cei botezaюi оn apг, tot astfel єi mucenicii se spalг оn sвngele lor.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 288)

BUCURIA (neоncetatг a celor virtuoєi)

 

„Iar dacг unul se bucurг mult, iar altul suferг mai mult, asta se datoreєte celui ce suferг, pentru cг e mic la suflet, єi nu firii lucrurilor. Dacг am vrea sг ne bucurгm necontenit, avem o mulюime de prilejuri. Dacг оmbrгюiєгm virtutea, nimic nu va putea sг ne оntristeze”. (Omilii la Matei, omilia LIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 618)

 

„Dacг doreєti veselia, nu cгuta bani, nici sгnгtatea trupeascг, nici slava, nici puterea, nici desfгtгrile, nici mesele bogate, nici veєmintele de mгtase, nici ogoare costi­sitoare sau case arгtoase єi strгlucitoare, sau altceva de felul acesta; ci deprinde оnюelep­ciunea cea dupг voia Domnului, prinde vir­tutea, єi nimic din cele de faюг sau din cele vii­toare nu va mai putea sг te mвhneascг. Dar ce zic eu: Sг te mвhneascг? Ba оncг, ceea ce оntristeazг pe alюii, pentru tine va fi un spor de bucurie. Cгci bгtгile, morюile, pagubele, оn­vinuirile, grijile єi toate cele asemгnгtoare, cвnd le rгbdгm pentru Dumnezeu єi au aceastг rг­dгcinг, ne aduc multг plгcere оn suflet.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVIII-a, p. 151)

 

„Noi avem bucurii nespuse, acelea pe care numai cerul singur le poate concepe єi da.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 369)

 

BUCURIA (adevгrata bucurie)

 

„Aceasta este singura bucurie: numai atunci ne bucurгm, cвnd facem binele (…).” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, p. 151)

BUCURIA („Bucuraюi-vг cu cei ce se bucurг!”)

 

„Faptul de a te bucura cu cei ce se bucurг necesitг un suflet mai оnalt decвt de a plвnge cu cei ce plвng. Aceasta o face оnsгєi firea, єi nimeni nu este atвt de оmpietrit ca sг nu plвngг pe cel ce este оn nenorociri; pe cвnd tocmai aceia au nevoie de un suflet bгrbгtos, adicг nu numai de a nu invidia pe cel ce prosperг оn afacerile sale, ci оncг de a se єi bucura. De aceea єi Apostolul acest fapt l-a arгtat mai оntвi, fiindcг nimic altceva nu оntгreєte dragostea dintre oameni atвt de mult ca faptul de a ne оmpгrtгєi bucuriile єi supгrгrile unii altora.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXII, p. 422)

 

„Prin faptul cг te bucuri оmpreunг cu el atunci cвnd se bucurг, adicг atunci cвnd prosperг оn ale sale, tu te cureюi de orice invidie єi urг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXII, pp. 422-423)

 

„ Bucuraюi-vг cu cei ce se bucurг єi plвngeюi cu cei ce plвng! (Rm., 12, 15). (…) Dacг vezi pe fratele tгu cг are succese, nu zice: succesele sunt ale lui, de ce sг mг bucur eu?, cгci aceste cuvinte nu sunt cuvinte de frate, ci de duєman. De voieєti, succesul aceluia nu este al sгu, ci al tгu, tu eєti stгpвn a-l face mai mare, dacг nu te оntristezi, ci te bucuri, dacг eєti vesel єi mulюumit. Єi cum cг lucrul este aєa, se оnvedereazг de acolo, cг cei ce pizmuiesc nu pizmuiesc numai pe cei ce progreseazг, ci єi pe cei ce se bucurг de progresele acelora, pentru cг єtiu cг єi aceєtia progreseazг оn faptele cele bune, єi cг ei mai cu seamг sunt acei ce se glorificг.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XI, pp. 135-136)

 

„Voieєti sг amгrгєti pe diavol? Fii bucuros єi mulюumit de succesele altuia. Voieєti sг-l mulюumeєti pe el? aratг-te posomorвt, єi atunci prin supгrarea ta оl vei uєura oarecum de supгrarea ce i-a cauzat-o fratele tгu prin biruinюa purtatг asuprг-i. Atunci tu dezbinвndu-te de fratele tгu, te pui alгturi cu diavolul, єi cauzezi fratelui un rгu mai mare decвt cum i-ar fi putut cauza el. Cгci nu e tot una: de a fi duєman єi a lucra ca duєman, cu a fi prieten єi a lucra ca duєman, sau a te da de partea duєmanilor, cгci un astfel de om este mai primejdios decвt toюi duєmanii din lume. Dacг fratele tгu a avut succese, fie оn cuvвnt, fie оn fapte, fг-te pгrtaє succeselor sale, єi aratг prin aceasta cг el este unul din membrele tale.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XI, p. 136)

 

„(Bucurвndu-te cu cel ce se bucurг – n.n.), nu ai cгlcat оn picioare numai invidia, ci ai mai fгcut оncг єi altceva: acela are numai o cununг, iar tu ai douг єi aceste douг sunt mai strгlucite decвt acea una. Єi care sunt acele douг? Una este aceea pe care ai cвєtigat-o contra pizmei, єi a doua pe care ai dobвndit-o datoritг dragostei (...) Voieєti a auzi єi despre a treia cununг? Ei bine, pe acesta оl aplaudг oamenii de pe pгmвnt, iar pe tine оngerii din ceruri.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia XI, p. 137)

 

„Ne-a poruncit єi Pavel, cвnd ne-a spus sг ne bucurгm cu cei ce se bucurг єi sг plвngem (Rom., 12, 15) cu cei ce plвng. E uєor оnsг sг plвngi cu cei ce plвng, dar nu atвt de uєor sг te bucuri cu cei ce se bucurг. Mai uєor ne e sг suferim оmpreunг cu cei ce suferг decвt sг ne bucurгm cu cei fericiюi. Оntr-un caz, оnsгєi natura suferinюei e оn stare sг aplece spre milг chiar єi pietrele; оn celгlalt caz, invidia nu-l lasг pe omul care nu gвndeєte ca un filosof sг ia parte la bucuria celor fericiюi. Cгci dupг cum dragostea uneєte pe cei despгrюiюi, aєa invidia desparte pe cei uniюi. De aceea, vг rog sг cгutгm sг ne bucurгm cu cei ce se bucurг, ca sг curгюim din suflet invidia. Cг nimic nu alungг atвt aceastг boalг cumplitг єi greu de vindecat ca participarea noastrг la bucuria celor care trгiesc оn mod virtuos. Ascultг cвt de desгvвrєit este Pavel єi оntr-o privinюг, єi-n alta! Cine este slab, spune el, єi eu sг nu fiu slab? Cine se sminteєte, єi eu sг nu ard? (II Cor., 11, 29). N-a spus: єi eu sг nu mг оntristez, ci: eu sг nu ard,voind sг arate prin acest cuvвnt tгria durerii lui.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Roman, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 397)

 

,,Dacг vezi pe un altul cг sporeєte оn toate єi nu-l pizmuieєti, ci, dimpotrivг, aduci mulюumire ca pentru propria ta bunгstare lui Dumnezeu, Care a fгcut strгlucit pe fratele tгu, ai єi primit mare rгsplatг pentru bucuria ta.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 17)

BUCURIA (оn Domnul)

 

„... fiindcг a vorbit (Apostolul Pavel – n. n.) de pace, єi fiindcг atвt pacea cвt єi bucuria pot fi єi оn lucruri rele, de aceea a adгugat imediat: оn Duhul Sfвnt. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVI, pp. 478-479)

 

„Cгci lucrul de cгpetenie pentru apostol era mвntuirea pгcгto­sului, оnsг acolo unde nimic nu vгtгma mвntuirea, le fгcea єi plгcerea lor.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia IV, p. 51)

 

„ Mai departe, fraюii mei, bucuraюi-vг оntru Domnul (Flp., 3, 1). Bine spune оntru Domnul, cu alte cuvinte, nu dupг lume, fiindcг lumea nu poate da bucurie оn astfel de lucruri.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XI-a, p. 190)

 

„ Iubiюi єi mult doriюi, bucuria єi cununa mea, aєa sг staюi оntru Domnul, iubiюii mei (Filip., 4, 1), spune Sfвntul Apostol Pavel. Cine dobвndeєte bucurie de la Dumnezeu nu o mai pierde niciodatг, oricвt de grea ar fi viaюa sa. Celelalte surse ale bucuriei sunt schimbгtoare
єi temporare, iar bucuria izvorвtг din ele nu este atвt de puternicг оncвt sг facг sг disparг tristeюea provenitг din lucrurile neplгcute. Оnsг bucuria care izvorгєte din evlavie, pe de o parte, ne dг sentimentul certitudinii єi stabilitгюii, iar pe de altг parte, este atвt de mare, оncвt face sг disparг tristeюea, pentru cг cel care are evlavie оn suflet оl iubeєte pe Dumnezeu єi se dгruieєte Lui, aflвnd оn El izvor de fericire.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 374)

BUCURIA („Bucuraюi-vг pururea оntru Domnul!”)

 

„ Bucuraюi-vг pururea оntru Domnul (Flp., 4, 4). Nimic altceva nu оnseamnг aceasta, decвt cг trebuie sг ducг o astfel de viaюг curatг, оncвt sг se bucure оn inima lor (...).

Єi iarгєi zic: Bucuraюi-vг (Flp., 4, 4). Bine a fгcut cг a repetat cuvвntul. Fiindcг firea lucrurilor aduce оntristarea, iar prin aceastг repetare a dat de оnюeles cг totdeauna trebuie a ne bucura.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XV-a, p. 253)

 

„El (Pavel – n.n.) spus numai: Bucuraюi-vг pururea, ci a adгugat єi pricina bucuriei necurmate, cвnd a zis: Bucuraюi-vг pururea оntru Domnul. Pe cel ce se bucurг оntru Domnul nici o restriєte nu-l poate scoate din bucuria lui. De bunг seamг, toate celelalte de care ne bucurгm sunt schimbгtoare, tre­cгtoare єi lesne se prefac. Єi nu au numai acest neajuns, ci єi pe acela cг, chiar dacг dгinuesc, nu ne hгrгzesc o bucurie aєa de mare, ca sг poatг оndepгrta sau adumbri mвh­nirea ce ni se iveєte din altг parte. Dar teama de Dumnezeu are aceste douг оnsuєiri: e statornicг єi nemiєcatг єi din ea izvorгєte atвta bucurie, cг nu mai simюim deloc celelalte ne­cazuri. Cel care se teme de Dumnezeu cum se cuvine єi se bizuie pe Dвnsul, are parte de rгdгcina plгcerii єi de izvorul bucuriei. Єi dupг cum o micг scвnteie cгzвnd оn marea nesfвr­єitг lesne se mistue, tot aєa orice restriєte ar cгdea peste cel ce se teme de Dumnezeu, piere єi se stinge ca єi cum ar cгdea оn ma­rea fгrг fund a bucuriei. Єi ceea ce e de mi­rare e cг, deєi necazurile sunt de faюг, el, cel ce se teme de Dumnezeu, nu оnceteazг de a se bucura. Cвnd nu se iveєte nici o supгrare, nu e mare lucru sг te poюi veseli оntr-una, dar cвnd te оnconjoarг atвtea lucruri ce te vвrг оn supгrгri, sг fii mai presus decвt ele toate, єi sг fii voios оn mijlocul nгpastei, aceasta este cu adevгrat de uimire. Dupг cum nimeni nu s-ar mira cг cei trei tineri n-au ars, dacг ar fi fost ei departe de cuptorul babilonic: (ceea ce i-a mirat pe toюi a fost оmpre­jurarea cг ei, deєi au stat atвta timp оn foc, au ieєit de acolo mai puюin vгtгmaюi decвt cei care n-au fost acolo) tot aєa trebuie sг spunem єi despre sfinюi: nu ne-am mira dacг, nefiind supuєi la nici o оncercare, s-au bucurat fгrг оn­cetare. E оnsг vrednic de mirare єi mai pre­sus de firea omeneascг, cг fiind оnconjuraюi de nesfвrєite rele de peste tot, s-au simюit mai bine decвt cei ce aveau parte de liniєte de­plinг.

Cum cг nu e cu putinюг sг gгsim vreo viaюг din afarг (lumeascг sau pгgвnг) care sг aibг necontenit parte de voioєie, s-a desluєit prin cele spuse mai sus; cum cг, pe de altг parte, e peste putinюг ca adevгratul credincios (creє­tinul) sг nu guste o necurmatг plгcere, єi aceasta iarгєi voi оncerca s-o dovedesc, nu nu­mai ca sг оnvгюaюi, dar ca sг єi rвvniюi dupг aceastг viaюг lipsitг de supгrгri. Sг ne оnchi­puim un om care n-are nimic pe cuget, bizuindu-se pe o conєtiinюг curatг, cu gвndul numai la viaюa viitoare, оn aєteptarea bunelor nгdejdi de acolo; ce lucru ar putea - ia spu­ne-mi - sг-l оmpingг pe un astfel de om la mвhnire? Nu-i aєa cг moartea pare lucrul cel mai nesuferit de pe lume? Dar pe unul ca acesta, aєteptarea morюii nu numai cг nu-1 оn­tristeazг, dar оl єi desfatг mai degrabг. Cгci єtie cг odatг cu moartea оnceteazг trudele, cг ea e o goanг spre cununi єi spre rгsplatг pusг la o parte pentru cei ce au luptat pentru cre­dinюг єi virtute. Sau poate moartea prea timpurie a feciorilor? Dar va rгbda єi aceasta bгrbгteєte, spunвnd vorbele lui Iov: Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat; cum Domnul a bi­nevoit, aєa s-a оntвmplat. Fie numele Domnului binecuvвntat оn veci (Iov 1, 21). Dar dacг nu pot sг-l оntristeze moartea єi pierde­rea copiilor, cu atвt mai puюin paguba bг­neascг, necinstea, pвra єi bвrfirea nu vor pu­tea atinge un suflet aєa de tare єi viteaz, єi nici durerea trupului, cгci єi Apostolii au fost biciuiюi, dar nu єi-au pierdut curajul.

Mare lucru e єi acesta. Dar ceea ce e єi mai mult, e cг nu numai nu s-au mвhnit, dar fгceau din aceastг biciuire temei pentru o plгcere єi mai mare, єi se оntorceau de la faюa sinedriului veseli cг au fost оnvredniciюi єi ei de batjocurг pentru numele lui Hristos. Pe un astfel de om sг presupunem cг l-a ocгrвt sau l-a batjocorit cineva. Dar el a fost оnvгюat de Hristos sг se bucure de ocгri. Bucuraюi-vг єi vг veseliюi - zice Evanghelistul - de orice vorbг rea ce vor spune оmpotriva voas­trг din pricina Mea, cгci plata voastrг cea multг e оn ceruri (Matei 5, 11. 12).

Dar sг zicem cг un astfel de credincios s-a оmbolnгvit. Dar el a auzit pe altul sfгtuindu-l єi zicвnd: La boalг єi la sгrгcie, bizuieєte-te pe Dвnsul, cгci precum aurul se lгmureєte оn foc, aєa єi oamenii cei plгcuюi Domnului, оn cuptorul umilinюei (Isus Sirah 2, 4. 5).

Dacг deci, nici moartea, nici paguba de bani, nici boala trupeascг, nici necinstea, nici ocara, nici altceva de felul acesta nu poate sг-l mвhneascг, ci mai de grabг sг-l bucure, atunci ce pricinг de supгrare poate avea? Ce adicг? Nu se supгrau sfinюii?, mг va оn­treba cineva. N-auzi - mi se va spune - pe Pavel zicвnd: Am supгrare mare єi necon­tenitг este durerea inimii mele? (Rom. 9, 2).

Apoi tocmai asta e de mirare, cг supг­rarea a adus cвєtigul єi plгcerea izvorвte din jale. Cгci dupг cum bicele le pregгteau bu­curie, nu dureri, tot aєa єi supгrarea le pre­gгtea acele mari cununi (de mai tвrziu). Mi­nunea e cг оn cele lumeєti, nu numai оntris­tarea, dar єi veselia aduce paguba cea mai mare; оn cele ale Duhului tocmai dimpotrivг: nu numai veselia, dar єi оntristarea cuprinde оn sine o mare comoarг de bucurii.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVIII-a, pp. 143-146)