BOTEZUL (Tгierea оmprejur єi Botezul)

 

„Nerecunoscгtorii єi nesimюitorii iudei vor sг pгzeascг єi acum, cвnd a trecut timpul, tгierea оmprejur, arгtвnd cu asta cг au judecatг de copii. Spune-mi: pentru care pricinг mai vor sг se taie acum оmprejur? Atunci, da, au primit porunca aceasta, ca sг nu se amestece cu acele popoare nelegiuite, dar acum, cвnd cu harul lui Dumnezeu am fost povгюuiюi cu toюii la adevгrul luminii, care mai e folosul tгierii оmprejur? Ne ajutг, oare, cu ceva la slobozenia sufleteascг tгierea unei pгrюi din trup? Nu! N-au auzit pe Dumnezeu, spunвnd limpede: Єi va fi semn de legгmвnt, pentru cг au avut nevoie de semn din pricina marii lor nerecunoєtinюe? Adeseori єi noi oamenii facem aєa. Cвnd nu avem оncredere оn unii oameni, cгutгm sг luгm de la ei un semn, ca zгlog. Tot aєa єi Dumnezeul universului, єtiindu-i uєurei la minte, le-a cerut semnul acesta; asta nu оnseamnг cг semnul trebuie sг rгmвnг veєnic, trebuinюa semnului dispare cвnd au luat sfвrєit cele pentru care a fost dat semnul. Dupг cum atunci cвnd cerem de la cineva un semn, ca sг avem de la el o garanюie, semnul dispare cвnd a luat sfвrєit pricina pentru care am luat semnul, tot aєa єi acum, pentru cг semnul acesta a fost dat ca sг se deosebeascг poporul patriarhului de alte popoare, ar fi trebuit, iudeilor, sг nu mai purtaюi оn trupul vostru dovada lipsei voastre de recunoєtinюг acum cвnd unele din popoarele acelea pentru care a-юi primit semnul au dispгrut, iar altele au alergat la lumina adevгrului, ci sг vг scгpaюi de el єi sг vг оndreptaюi оn grabг spre nobleюea de mai оnainte.” (Omilii la Facere, omilia XXXIX, IV, оn col. PSB, vol. 22, p. 69)

 

„Єi ca sг vedeюi bine, iubiюilor, ca tгierea оmprejur nu-i de nici un folos la sгvвrєirea virtuюii, pot sг v-o dovedesc cu fapte. Pentru ce porunceєte Dumnezeu ca pruncul sг se taie оmprejur a opta zi? Dupг pгrerea mea acest timp a fost rвnduit de iubitorul de oameni Dumnezeu pentru douг pricini: оntвia, ca pruncul, fiind mic, poate оndura mai uєor durerea tгierii оmprejur a trupului; a doua, ca sг оnvгюгm chiar prin fapte, cг tгierea оmprejur nu ajutг sufletul cu nimic, ci este numai un semn. Оntr-adevгr, ce folos sufletesc poate avea copilul de pe urma tгierii оmprejur, cвnd el nici nu єtie ce i se face єi nici nu are vreo cunoєtinюг? Fapte ale sufletului sunt acelea care se fac cu єtire єi cu voinюг. Faptг a sufletului este sг оmbrгюiєezi virtutea єi sг fugi de pгcat; faptг a sufletului este nu numai sг nu doreєti mai mult, ci sг dai chiar єi cele ce ai sгracilor; faptг a sufletului este sг nu-юi lipseєti inima de cele de aici, ci pe acestea sг le dispreюuieєti єi la cele viitoare sг te gвndeєti оn fiecare zi. Dar un semn оn trup, ce faptг sufleteascг poate fi? Totuєi nesimюitorii єi nerecunoscгtorii iudei mai stau оncг оn umbrг, cвnd s-a arгtat adevгrul, mai stau оncг cu ochii aюintiюi la lumina de opaiю, cвnd strгluceєte Soarele dreptгюii єi sloboade pretutindeni razele luminii, se mai hrгnesc оncг cu lapte, cвnd e vremea de hranг tare. Nici nu vor sг audг pe fericitul Pavel, care strigг єi spune despre patriarh: Єi a luat semn tгierea оmprejur, ca pecete a оndreptгюirii credinюei celei din netгierea оmprejur (Rom., 4, 11). Iatг cг Pavel ne aratг aici єi una єi alta; єi cг Avraam a primit tгierea оmprejur ca semn, єi cг a primit оndreptгюirea cea din credinюг, cвnd era netгiat оmprejur. Dar ca sг nu se obrгzniceascг iudeul єi sг spunг: Dar oare, nu tгierea оmprejur i-a adus lui Avraam оndreptгюirea?, єi de aceea fericitul Pavel, care a оnvгюat la picioarele lui Gamaliel (Fapte, 22, 3), care a оnvгюat cu precizie legea, zice: Sг nu socotiюi, iudei neruєinaюi, cг tгierea оmprejur l-a ajutat cu ceva pe Avraam sг se оndreptгюeascг. Pe timpul cвnd nu era tгiat оmprejur, єi-a arгtat credinюa єi a auzit: A crezut Avraam lui Dumnezeu єi i s-a socotit spre оndreptгюire (Rom., 4, 3). Avraam atunci primeєte ca semn tгierea оmprejur, cвnd a ajuns оndreptгюit prin credinюa lui Dumnezeu. Mai оntвi Dumnezeu оi adaugг o literг numelui lui єi apoi оi porunceєte tгierea оmprejur, ca sг arate cг pentru marea lui virtute оl face al sгu pe dreptul Avraam, iar datoritг lui єi pe urmaєii sгi. Єi dupг cum cвnd cineva dobвndeєte un rob, de multe ori оi schimbг єi numele єi оmbrгcгmintea єi face totul ca sг fie cunoscut, aєa ca prin toate sг-єi arate stгpвnirea, tot aєa єi Dumnezeul universului, vrвnd sг-l deosebeascг pe Avraam de ceilalюi oameni, prin adгugarea unei litere la numele lui a arгtat cг va fi tatгl multor neamuri, iar prin tгierea оmprejur a arгtat cг seminюia, care se va naєte din el, va fi poporul lui ales, deosebit de celelalte popoare.” (Omilii la Facere, omilia XXXIX, V, оn col. PSB, vol. 22, pp. 69-70)

 

„Dupг cum pe iudei semnul tгierii оmprejur оi deosebea de celelalte popoare єi arгta apropierea lor de Dumnezeu, tot aєa єi la noi, tгierea оmprejur prin botez face mai precisг deosebirea єi despгrюirea dintre cei care cred єi cei care nu cred. Оn Hristos, оntru Care, spune Pavel, sunteюi єi tгiaюi оmprejur cu tгierea оmprejur, nefгcutг de mвna omeneascг prin dezbrгcarea de pгcatele trupului. ” (Omilii la Facere, omilia XXXIX, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 71)

 

„Dar uitг-mi-te iubite, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi la binefacerea nespusг ce ne-a dat-o nouг. Acolo єi durere єi ostenealг оn tot ce se fгcea; єi nu era alt folos de pe urma tгierii оmprejur, decвt acela numai, cг prin semnul acesta оi fгcea cunoscuюi (pe iudei – n.n.) єi-i despгrюea de celelalte neamuri. Tгierea noastrг оmprejur, harul botezului adicг, vindecг fгrг de durere, ne este pricinuitor a mii de bunгtгюi єi ne umple pe toюi cu harul Duhului. Nu este un timp anumit cвnd оl putem primi, ca dincolo; aceastг tгiere оmprejur nefгcutг de mвnг omeneascг o putem primi єi cвnd suntem mici de tot, єi cвnd am crescut mari, єi cвnd suntem bгtrвni. Оn aceastг tгiere оmprejur, nu-i vorba de durere, ci de lepгdarea poverii de pгcate, єi de dobвndirea iertгrii greєelilor sгvвrєite оn toatг viaюa noastrг. Iubitorul de oameni Dumnezeu a vгzut covвrєitoarea noastrг slгbiciune, a vгzut cг avem nevoie de doctorie puternicг, pentru cг bolile оn care zгceam erau greu de vindecat. De aceea, rвnduind cu nespusa Sa iubire de oameni mвntuirea noastrг, ne-a dгruit оnnoirea prin baia celei de-a doua naєteri, ca lepгdвnd pe omul cel vechi, adicг faptele cele rele, єi оmbrгcвnd pe cel nou, sг mergem pe calea virtuюii.” (Omilii la Facere, omilia XL, IV, оn col. PSB, vol. 22, pp. 77-78)

 

„Оn aceastг Tгiere оmprejur nu lucreazг mвna ca acolo, ci Duhul, nu se taie numai o pгrticicг a trupului, ci оntregul om. Trup este acesta ca єi acela, unul оnsг se taie оn carne, celгlalt duhovniceєte; nu dupг cum se taie iudeii, nu carnea se leapгdг, ci оnseєi pгcatele. Cвnd anume, єi unde? Оn botez. O astfel de tгiere оmprejur, el (Pavel - n.n.) o numeєte mormвnt. Pгcatelor cгrnii zice, adicг pe care le-a sгvвrєit оn carne.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VI, p. 70)

BOTEZUL (lui Ioan)

 

„-Dar pentru ce a fost trimis sг boteze?

- Tot Botezгtorul ne rгspunde la aceastг оntrebare, zicвnd: Eu nu-L cunoєteam; dar ca sг fie arгtat lui Israel, de aceea am venit eu, botezвnd cu apг (Ioan 1, 31).

Dacг asta e singura pricinг, pentru ce Luca evanghelistul spune cг Ioan a venit оn оmprejurimea Iordanului, propovгduind botezul pocгinюei spre iertarea pгcatelor? (Luca 3, 3), deєi botezul lui Ioan nu era spre iertarea pгcatelor, ci darul acesta era al botezului dat de Hristos mai tвrziu; cг оn acesta ne-am оngropat оmpreunг cu Hristos, iar omul nostru cel vechi atunci a fost rгstignit оmpreunг cu Hristos; оnainte de cruce nu se vede nicгieri iertare de pгcate, cг iertarea se dг prin sвngele lui Hristos. Pavel spune: Dar v-aюi spгlat, dar v-aюi sfinюit nu prin botezul lui Ioan, ci оn numele Domnului nostru Iisus Hristos єi оn Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Iar оn altг parte spune: Ioan a predicat botezul pocгinюei - nu spune al iertгrii - ca poporul sг creadг оn Cel ce vine dupг el (Fapte 19, 4). Cum avea sг dea iertare botezul lui Ioan, cвnd оncг nu fusese adusг jertfa, nu se pogorвse Duhul, nu fusese dezlegat pгcatul, nu fusese оndepгrtatг vrгjmгєia єi nici blestemul nimicit?”. (Omilii la Matei, omilia X, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 121)

 

„Aєadar ce оnseamnг cuvintele: spre iertarea pгcatelor?

Iudeii erau niєte oameni nesocotiюi; niciodatг nu-єi dгdeau seama cг pгcгtuiesc; erau vinovaюi de cele mai mari pгcate єi se lгudau pe toate drumurile cг sunt drepюi. Asta mai cu seamг i-a pierdut єi i-a depгrtat de credinюг. (…) Aєadar, pentru cг aceasta era pricina pгcatelor iudeilor, a venit Ioan, nu pentru altceva decвt pentru a-i face sг se gвndeascг la pгcatele lor. Acest lucru оl aratг єi chipul acestui botez, fiind botez de pocгinюг єi de mгrturisire. Acelaєi lucru оl aratг єi predica lui; nu spunea altceva decвt: Faceюi roade vrednice de pocгinюг (Luca 3, 8). Pentru cг nerecunoaєterea propriilor lor pгcate, aєa precum o aratг єi Pavel, i-a fгcut pe iudei sг se depгrteze de Hristos; dar recunoaєterea pгcatelor le-a nгscut dorinюa de a cгuta pe Rгscumpгrгtor єi de a dori iertarea pгcatelor. Acest lucru a venit sг-l pregгteascг Ioan: sг-i convingг sг se pocгiascг; nu ca sг fie pedepsiюi, ci, ajungвnd mai smeriюi prin pocгinюг єi osвndindu-se pe ei оnєiєi, sг alerge sг ia iertare de pгcate. Iatг cвt de precis o spune evanghelistul! Dupг ce a spus: A venit predicвnd botezul pocгinюei оn pustiul Iudeii, aadгugat: spre iertare (Marcu 1, 4)ca єi cum ar fi spus: I-am convins sг se mгrturiseascг єi sг se pocгiascг de pгcate, nu ca sг fie pedepsiюi, ci ca sг primeascг mai uєor mai tвrziu iertarea. Cг dacг nu єi-ar fi recunoscut pгcatele, n-ar fi cerut nici harul; єi necerвndu-l, n-ar fi dobвndit iertare. Deci Ioan, prin botezul lui, deschidea cale celuilalt botez”. (Omilii la Matei, omilia X, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 122)

 

„Botezul lui Ioan era mult mai mare decвt botezul iudaic, dar mai smerit decвt al nostru, era ca un fel de pod оntre cele douг botezuri, care duce de la botezul iudaic la cel creєtin. Ioan nu оndemna pe oameni sг юinг seama de necurгюiile trupeєti, ci-i оndemna єi-i sfгtuia sг se оndepгrteze de acelea, sг se оntoarcг de la viciu la virtute, sг aibг nгdejdile de mвntuire оn sгvвrєirea faptelor bune, nu оn felul de botezuri єi curгюiri cu apг. Ioan Botezгtorul nu spunea: Spalг-юi hainele tale єi spalг-юi trupul tгu єi vei fi curat.

- Dar ce spunea?

- Faceюi rod vrednic de pocгinюг (Matei 3, 8).

Deci, botezul lui Ioan era mai mare decвt botezul iudaic, dar mai smerit decвt al nostru, pentru cг botezul lui Ioan nu dгdea nici Duhul Sfвnt, nici iertarea prin har. Poruncea pocгinюa, dar nu avea putere sг ierte pгcatele. De asta єi spunea Ioan: Eu vг botez cu apг, dar Acela vг va boteza cu Duh Sfвnt єi cu foc (Matei 3, 11).” (Cuvвnt la Botezul Domnului, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 37-38)

 

„Cг botezul lui Ioan era nedesгvвrєit, cг nu avea nici harul Domnului єi nici nu dгdea iertare de pгcate se mai vede єi din urmгtorul fapt: Pavel a gгsit niєte ucenici єi i-a оntrebat: Aюi primit Duhul Sfвnt dupг ce aюi crezut? Iar ei au rгspuns: Dar nici n-am auzit cг este Duh Sfвnt. Atunci Pavel le-a pus: Deci оn ce v-aюi botezat? Iar ei au rгspuns: Cu botezul lui Ioan. Єi a spus Pavel: Ioan a botezat cu botezul pocгinюei (Fapte 19,4-6).

Ai vгzut cг botezul lui Ioan era nedesгvвrєit? Dar dacг ar fi fost desгvвrєit, Pavel nu i-ar fi botezat din nou, nici nu єi-ar fi pus mвinile peste ei. Dar aєa, pentru cг a spus єi una єi alta, a arгtat superioritatea botezului apostolic єi a arгtat totodatг cг botezul lui Ioan este cu mult mai prejos de botezul creєtin.” (Cuvвnt la Botezul Domnului, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 38)