BOGГЮIA (urmгrile pгgubitoare ale posesiunii egoiste)

 

„Dupг cum vedem cг valurile mгrii acum se urcг la mare оnгlюime, dar pe neaєteptate iarгєi se micєoreazг, tot aєa vedem єi pe oamenii care neglijeazг єi sгvвrєesc pгcatul: acum оi vedem mвndri, cu sprвncenele ridicate, uimiюi de lucrurile din lumea aceasta, dar pe neaєteptate оi vedem doborвюi, prigoniюi de neagrг sгrгcie! Pe aceєtia ni-i aratг fericitul profet David, cвnd zice: Nu te teme cвnd se оmbogгюeєte omul sau cвnd se оnmulюeєte slava casei lui, cвnd va muri nu va lua nimic (Ps., 48, 17). Bine a spus: Nu te teme! Sг nu te turbure, spune David, mulюimea de averi єi strгlucirea slavei! Оl vei vedea pe cel bogat, pe cel slгvit, nu dupг multг vreme, zгcвnd la pгmвnt, fгrг putere, mort, aruncat, hranг pentru viermi, lipsit de toate cele ce a avut, fгrг sг poatг lua ceva cu el, ci pe toate le lasг aicea. Nu te neliniєti, deci, cвnd vezi pe cele de aici, nici nu ferici pe acela care le are, cг dupг puюinг vreme pe toate le va pierde. Aєa e fericirea de aici! Aєa e bogгюia! Nu pleacг cu cei ce au avut-o pe pгmвnt. Rгmвne aici єi fericirea єi averea, iar cei ce le-au avut pleacг lipsiюi єi goi, оmbrгcaюi numai cu pгcatul єi cu poverile de pгcate, strвnse de ei cu rгutatea lor.” (Omilii la Facere, omilia XXIII, I, оn col. PSB, vol. 21, pp. 272-273)

 

„Pentru ce, dar, iubite, te strгduieєti sг aduni lucruri, pe care le vei lгsa cвnd vei fi rгpit de pe pгmвnt nu dupг multг vreme, lucruri care nu numai cг nu-юi pot fi de nici un folos, ba dimpotrivг оюi оngreuneazг povara de pгcate ce o porюi pe umeri єi de care ai sг te cгieєti fгrг de folos? De multe ori averile adunate prin lгcomia ta vor merge оn mвinile duєmanilor; tu, оnsг, vei da socotealг pentru ele. Poate fi, oare, mai mare nebunie ca aceea sг te osteneєti pentru alюii єi sг fii osвndit pentru cele ce te-ai ostenit?” (Omilii la Facere, omilia XLVIII, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 156)

 

„Viaюa noastrг nu se mгrgineєte aici pe pгmвnt, nici nu vom fi mereu оn юara aceasta strгinг, ci nu dupг multг vreme ne vom оntoarce оn patria noastrг. Sг nu facem, dar, totul ca sг nu fim sгraci acolo. Ce folos avem sг lгsгm оn юara cea strгinг bogгюie multг, iar оn юara noastrг sг nu avem nici cele de necesarг trebuinюг? Sг ne grгbim, dar, vг rog, atвt cвt mai e timp sг mutгm acolo bogгюiile din юara cea strгinг”. (Omilii la Facere, omilia XLVIII, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 156)

 

„Spune-mi pentru ce ne оnnebunim de pofta de bani, cвnd ne stau оn faюг оmpгrгюia cerurilor єi bunгtгюile acelea nespuse? Pentru ce preferгm pe cele vremelnice, pe cele ce de multe ori nu ne rгmвn nici pвnг seara, оn locul celor veєnice, care ne rгmвn pururea? Poate fi, oare o nebunie mai mare ca aceasta, sг ne lipsim єi de bunгtгюile veєnice din pricina dorinюei vremelnice єi nici averi sг nu ne putem bucura pe deplin? Spune-mi, te rog, ce folos ai de pe urma unei mari bogгюii? Nu єtii, oare, cг adaosul de avere nu aduce altceva decвt haos de griji, bгtaie de cap єi privegheri? Nu vezi cг aceєtia, cei оnconjuraюi de multe bogгюii, sunt mai mult decвt toюi oamenii, ca sг spun aєa, niєte robi єi cг se tem оn fiecare zi de umbre? Bogгюia dг naєtere la uneltiri, la vrгjmгєii, la invidie cumplitг єi la mii єi mii de rele. De multe ori poюi avea pe cel care are nenumгraюi talanюi de aur fericind pe meseriaєul care-єi cвєtigг hrana din munca mвinilor lui. Unde e bucuria, cвєtigul, cвnd nu ne bucurгm nici de bogгюia ce-o avem, ba mai mult pierdem єi bunгtгюi mai mari din dragoste de bani? Dar pentru ce vorbesc eu de bunгtгюi mai mari, cвnd pe lвngг relele de aici, pe lвngг pierderea bunгtгюilor de acolo, mai suntem aruncaюi оn gheenг? Nu mai pun la socotealг miile єi miile de pгcate adunate o datг cu bogгюia, vicleniile, calomniile, rгpirile, lгcomiile.

Dar chiar dacг ai scгpa de toate aceste pгcate, lucru foarte, foarte greu, dacг, оnsг, foloseєti numai pentru desfгtarea ta banii єi averile єi nu le dai din belєug celor nevoiaєi, focul gheenei tot te paєte”. (Omilii la Facere, omilia L, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 175).

 

„Spune-mi pentru ce-юi strвngi юie atвtea poveri de spini? Nu-юi dai seama cг laєi copiilor tгi pricini єi prilejuri de pгcate? Nu єtii, oare, cг tinerii prin ei оnєiєi alunecг uєor єi sunt оnclinaюi spre pгcat? Cвnd, оnsг, mai au єi bani, atunci cгderea оn pгcat e єi mai uєoarг. Dupг cum dacг pui lemne pe foc focul se aprinde єi mai tare, tot aєa єi tinerii dacг au pe mвna lor bani, cum are focul lemnele, atunci se aprinde aєa de mult cuptorul, оncвt cuprinde tot sufletul tвnгrului. Cвnd va putea unul ca acesta sг fie cuminte? Cвnd va fugi de desfrвnare? Cвnd se va hotгrо sг se osteneascг pentru virtute sau pentru vreo altг faptг duhovniceascг? Niciodatг!” (Omilii la Facere, omilia LIX, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 256)

 

„Nu poюi vedea marea atвt de frгmвntatг de valuri, cвt este de frгmвntat sufletul bogatului de gвnduri єi de patimi! Bogatul se poartг urвt єi cu ai sгi єi cu strгinii. Dacг vreodatг cineva оi rгpeєte ceva din bogгюia sa – cг multe se pot оntвmpla, mulюi sunt uneltitori єi multe sunt rгutгюile slugilor єi violenюele celor puternici! – atunci da, atunci vei vedea cг viaюa unor asemenea oameni e cu neputinюг de trгit. De cвte lacrimi nu sunt vrednici unii ca aceєtia care se strгduiesc sг lucreze оmpotriva lor єi vor sг-єi adune bogгюii spre paguba sufletelor lor?” (Omilii la Facere, omilia LIX, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 257)

 

„Cвnd pгgвnii vгd cг ne zidim case strгlucitoare, cг ne facem grгdini єi bгi, cг ne cumpгrгm moєii, nu vor sг ne creadг cвnd le spunem cг noi creєtinii ne pregгtim de plecare оntr-un alt oraє. Dacг ar fi aєa, ne spun ei, aюi vinde tot ce aveюi оn oraєul acesta єi aюi depune preюul vвnzгrii оn celгlalt oraє ”. (Omilii la Matei, omilia XII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 152)

 

„Cг bogгюia vatгmг gвndurile pe douг cгi: єi prin traiul cel bun, єi prin griji. Numai una din acestea este оn stare singurг sг scufunde corabia sufletului. Gвndeєte-te ce mare e vвltoarea cвnd amвndouг tгbгrгsc asupra sufletului”. (Omilii la Matei, omilia XLIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 527)

 

„Putrezi nu sunt numai cei care au bogгюii, ci chiar bogгюia оnsгєi. Hainele se stricг, aurul se roade, grвul se mгnвncг de viermi, iar sufletul, din pricina grijilor, este ros єi mai putred decвt toate cele ale lui. Dacг ai vrea sг-юi pun оn faюг sufletul unui iubitor de argint, l-ai vedea gгurit peste tot de griji, putred de pгcate єi ros de viermi ca o hainг mвncatг de molii, fгrг nici o bucгюicг оntreagг. Nu-i aєa оnsг sufletul celui sгrac, al sгracului care de buna sa voie voieєte sг fie sгrac. Sufletul оi strгluceєte ca aurul, sclipeєte ca mгrgгritarul, оnfloreєte ca trandafirul. Nu-l roade molia, nu-l furг hoюii, nu-l tulburг grija lumii, ci-i ca оngerii; aєa trгieєte pe pгmвnt”. (Omilii la Matei, omilia XLVII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 552)

 

„ Unde este comoara omului, acolo e єi inima lui (Matei 6, 21).

Domnul оюi spune: Dar, chiar dacг averea ta nu-i mвncatг nici de molii єi nu-i furatг nici de hoюi, paguba ta e foarte mare: eєti pironit de cele de jos, schimbi libertatea cu robia, pierzi averile cele cereєti, nu mai poюi gвndi cele оnalte, ci totdeauna bani, dobвnzi, оmprumuturi, cвєtiguri єi afaceri оnrobitoare.

Poate fi, oare, o ticгloєie mai mare? Un om ca acesta este оntr-o stare mai rea decвt un rob; оєi pune pe umeri cea mai cumplitг tiranie, оєi vinde cel mai mare bun al sгu: nobleюea de om єi libertatea”. (Omilii la Matei, omilia XX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 265)

 

„Bogгюia e o molie, єi despre cum molia totul stricг, necruювnd nici chiar hainele de mгtase, tot astfel єi bogгюia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIII, p. 133)

 

„Cum cг a fi єi cineva bogat este оncгrcat de necinste, eu voi оncerca a o dovedi. Mai оntвi bogгюiile fac spiritul neruєinat; єi ce poate fi mai necinstit ca aceasta? Cгci spune-mi te rog: dacг trupul este frumos єi pe toюi ceilalюi оi biruieєte cu frumuseюea, iar оn acest timp bogгюia intervenind ar unelti єi ar contribui sг-l facг netrebnic, оn loc de sгnгtos sг-l facг bolnav, оn loc de liniєtit sг-l facг оmpгtimit єi sг-i bage hidropica оn toate membrele, sг-i umfle faюa єi peste tot sг-l acopere cu umflгturi, sг-i umfle picioarele єi sг i le facг mai grele decвt butucii, sг-i umfle pвntecele єi sг i le facг mai mari decвt un poloboc, iar dupг toate acestea nici mгcar sг nu permitг, celor ce-ar voi sг-l tгmгduiascг, ca sг se apropie, - cгci aєa este stгpвnirea, - ba оncг i-ar da atвta libertate, оncвt sг-l respingг pe cel ce s-ar apropia de el єi sг-l pedepseascг, oare a fi cineva bogat оn acest mod, este ceva bun? Єi cum ar putea fi aceasta bine, dacг face spiritul atвt de nesimюitor? Aєadar stгpвnirea bogгюiei este mai uricioasг decвt boala, cгci dacг cel bolnav єi оmpгtimit dupг ea, nu se supune prescripюiilor doctorului, aceasta e mai rгu decвt a boli chiar.

Tocmai acest lucru оl face bogгюia, din toate pгrюile ea contribuie a se umfla spiritual єi оmpiedicг pe doctori a se apropia de el. Aєadar, din cauza stгpвnirii ce exercitг ea, noi sг nu fericim pe cei bogaюi, ci sг-i jelim, dupг cum nu putem nici ferici pe acel ce vede un hidropicat, єi оn loc sг-l оmpiedice a-єi оncгrca pвntecele cu bгuturi, cu cгrnuri vгtгmгtoare, el оl lasг оn libertatea de a face ce voieєte, deєi ar avea putere sг-l оmpiedice. Aєadar stгpвnirea nu poate fi pretutindeni ceva bun, precum nici cinstea, cг єi aceasta оncarcг sufletul cu multг trufie. Dacг chiar corpul nu ar prefera sг se оmbolnгveascг de dragul bogгюiei, apoi atunci cum treci cu vederea spiritul, єi-l laєi sг fie cucerit de aceastг boalг? Єi оncг nu numai atвta, ci sг primeascг єi o altг pedeapsг? Cгci єi el prin bogгюie capгtг o fierbinюeala mare, єi este scuturat ca de friguri, friguri care nimeni nu le poate stinge. Bogгюia nu-l lasг de a judeca drept, ci cu totul din contra: defectele, el le ia ca єi calitгюi, sau invers, nu suferг pe nimeni a-l contraria, єi оn puterea bogгюiei toate оi sunt premise a le face.

Nu va gгsi cineva vreun spirit atвt de оncгrcat de pofte єi absurditгюi, ca spiritul celor ce vor a se оmbogгюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VII, pp. 84-85)

 

„Deci, sг vedem care sunt pe care bogatul le face, sau mai bine zis, cel ce face o rea оntrebuinюare din avere; acela rгpeєte, оnєalг, forюeazг lucrurile. Dar ce? Oare nu vei vedea nгscвndu-se din bogгюie acele omoruri nebune, acele incesturi nepermise, acele єarlatanii, acele sulimanuri єi mirodenii? Ai vгzut cг оn sгrгcie poate cineva mult mai оn liniєte decвt оn bogгюie de a face fapta bunг? Sг nu-юi оnchipui cг dacг bogaюii nu sunt pedepsiюi aici pentru faptele lor, apoi nici nu pгcгtuiesc, cг dacг s-ar putea cu uєurinюa de a fi pedepsiюi aici bogaюii, desigur cг din aceastг cauzг ai vedea оnchisorile pline de dвnєii. Dar pe lвngг altele multe bogгюia mai are єi acest rгu, cг cel ce cвєtigг bogгюie єi rгmвne nepedepsit, niciodatг nu va conteni a face aceasta, ci va cгpгta rane fгrг doctorie, єi nimeni nu-i va putea pune frвu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia II, pp. 68-69)

 

„Osteneala adunгrii bogгюiei este єtiutг, dar оndulcirea din ea nu se єtie. Adeseori se оntвmplг, cг aceia ce noi am adunat єi am agonisit cu ostenealг, ajunge chiar оn mвinile vrгjmaєilor noєtri, єi dupг moartea ta moєtenirea adeseori va fi оn partea acelora care, оn curgerea vieюii tale, de mii de ori te-au vгtгmat, юi-au fгcut rгu. Ei au оndulcirea banilor, єi tu pe seama ta nu ai decвt pгcatele, pe care le-ai sгvвrєit cu agonisirea lor.” (Cuvвnt la Duminica a 3-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 67-68)

 

„Ce alergi tu ca un furios dupг lucruri trecгtoare, care la moarte te pгrгsesc? Nimic nu este mai оnєelгtor, decвt bogгюia, astгzi ea este pentru tine, mвine оmpotriva ta; de-a pururi оnarmeazг ea ochii tuturor pizmaєilor оmpotriva ta; ea este potrivnicul tгu sub оnsuєi acoperгmвntul tгu, єi-юi face pe casnicii tгi vrгjmaєi ascunєi.

Ce povarг este bogгюia, mгrturisesc aceasta mulюi chiar din cei bogaюi. Bogatul are mii de griji, umblг оncoace єi оncolo cгutвnd, unde sг-єi оngroape banii, sau cautг pe aceia, la care sг-i poatг pune.” (Cuvвnt la Duminica a 3-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, pp. 67-68)

 

„Nu este, nu este o altг piedicг оn cгlгtoria noastrг la ceruri, ca bogгюia єi ca pгcatele pe care le naєte bogгюia! Cuvвntul acesta nu-i al meu! Hotгrвrea vine chiar de la Hristos, Care a spus: Mai lesne este a trece cгmila prin urechile acului, decвt bogatul оn оmpгrгюia lui Dumnezeu (Matei 19, 24).” (Omilia rostitг cвnd a fost hirotonit preot, cгtre sine, cгtre episcop єi cгtre mulюimea de popor, оn vol. Despre preoюie, p. 163)

 

 

„Din ce motiv, omule, bogгюia юi se pare lucru important? Neоndoielnic pentru cг-юi plac ospeюele scumpe, pentru cг simюi mulюumire cвnd alюii te admirг єi te invidiazг, pentru cг poюi cu banii tгi sг le faci rгu duєmanilor єi, оn fine, pentru cг toюi se tem de tine datoritг puterii pe care юi-o dг bogгюia. Da, din aceste patru motive alergi dupг bani: pentru plгcere, desfrвu, rгzbunare єi fricг. Alt motiv nu existг. Cгci, de obicei, bogгюia nu-1 face pe om nici mai оnюelept, nici mai cuminte, nici mai bun sau de oameni iubitor. Bogгюia nu ne poate sгdi оn suflet nici o virtute. Ci dimpotrivг, dacг aflг acolo unele virtuюi, le dezrгdгcineazг, ca sг sгdeascг оn noi rгutгюile corespunzгtoare.

Юi se pare, aєadar, cг bogгюia este vrednicг de rвvnit єi de dorit deoarece cultivг оn sufletele noastre cele mai mari slгbiciuni, deoarece preschimbг mвnia оn faptг, deoarece umflг baloanele de sгpun ale slavei deєarte, deoarece trezeєte оn noi mвndria? Tocmai din aceste motive trebuie sг te fereєti de ea, neоntorcвndu-юi nici mгcar capul ca s-o priveєti. Altfel, va trimite sг sгlгєluiascг оn inima ta cвteva fiare sгlbatice єi оnfricoєгtoare, care vor deveni pricinг de pierdere a oricгrei cinstiri. Єi оnfгюiєвndu-юi necinstirea ca pe cinstire, va reuєi sг te оnєele, precum desfrвnatele urвte, care оєi оnfrumuseюeazг faюa spoindu-se cu rujuri єi vopsele єi оi оnєealг pe bгrbaюi.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 153-154)

 

„Sг-юi aduci aminte mereu єi de spusele Domnului, care ne-a оncredinюat cг e foarte greu ca bogatul sг se mвntuiascг: Cei ce au bogгюii, cвt de greu vor intra ei оn оmpгrгюia lui Dumnezeu! Cг mai lesne este sг freacг o cгmilг prin urechile acului decвt sг intre bogatul оn оmpгrгюia lui Dumnezeu! (Luca 18, 24-25). Alгturi de aceastг predicг dumnezeiascг pune, dacг vrei, tot aurul pгmвntului, єi vei vedea cг nu poate cumpгni vгtгmarea pe care юi-o provoacг deюinerea lui. Adicг, chiar dacг ai avea pгmвnturile єi mгrile tale, югrile єi oraєele lumii, dacг ar lucra pentru tine toatг omenirea, dacг izvoarele ar ювєni aur оn loc de apг, єi atunci aє spune cг nu valorezi nici trei bгnuюi, de vreme ce ai pierdut оmpгrгюia cerurilor.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 158)

 

„Bogгюia este pentru iubitorul de argint ceea ce este cuюitul pentru nebun. Ba chiar mai rгu, cгci nebunul, odatг ce єi-a оnfipt cuюitul оn piept, scapг pentru totdeauna de nebunia sa єi nu mai este rгnit a doua oarг, pe cвnd iubitorul de argint primeєte lovituri nenumгrate оn fiecare zi єi nu scapг niciodatг de nebunia sa. Dimpotrivг, cu cвt este mai rгnit de bogгюie, cu atвt mai tare оnfige cuюitul оn rana sufletului sгu.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 226)

 

„Adevгrul este cг atunci cвnd aduni avere, оюi оngraєi douг din patimile tale cele mai оnfricoєгtoare: slava deєartг єi оnclinaюia spre plгceri trupeєti.

Te fгleєti cu casele єi cu servitorii tгi, fгcвndu-i pe ceilalюi sг te admire єi sг te invidieze; te dedai plгcerilor trupeєti єi la tot desfrвul. Iatг de ce eєti lacom. Iatг de ce vrei sг rгpeєti avutul celorlalюi. Ca sг-юi оngraєi patimile, nu єovгi sг-юi arunci fraюii pe drumuri єi sг le pricinuieєti tot felul de nenorociri. Sг єtii cг fraюii tгi sunt mгdulare ale trupului lui Hristos єi dispreюuindu-i pe ei, оl dispreюuieєti pe Hristos.

Crezi sau nu, sг єtii cг te aєteaptг iadul cel veєnic dacг nu te pocгieєti pentru pгcatele tale.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 231)

 

BOGГЮIA (remedii recomandate celui avar)

 

 

„Ceea ce оnюeleptul sfгtuieєte a face cu femeia desfrвnatг, zicвnd: Fereєte-юi calea ta de ea єi nu te apropia de uєa casei ei (Pilde 5, 8), aceasta o zic єi eu pentru iubitorii de averi. Dacг cumva vei cгdea pe nesimюite оn noianul acestei nebunii, cu greu vei putea ieєi de acolo. Dupг cum cвnd eєti prins оn vвrtejurile apei nu vei putea scгpa uєor, oricвt te-ai strгdui, tot aєa, ba оncг cu mult mai rгu, cвnd vei cгdea оn adвncimea acestei pofte nu vei putea scгpa, єi te vei pierde pe tine оnsuюi оmpreunг cu toate ale tale.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XII, p. 221)

 

„Aur sг nu se gгseascг оn casele voastre, ci numai ceea ce este cu mult mai de preю decвt miile de bogгюii, adicг milostenia єi iubirea de oameni, оn loc de aur. Acestea ne dau nouг curaj оnaintea lui Dumnezeu...” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIV, p. 284)