BOGГЮIA (goana dupг bogгюii) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

BOGГЮIA (goana dupг bogгюii)



 

,,Dar vorbele bogaюilor care anume sunt? Sunt vorbele porcilor, єi ale cвinilor, єi ale lupilor, єi ale altor fiare sгlbatice! Vorbele unora sunt de mese єi de bucate, de mвncгruri drese cu mirodenii, de vinaюuri alese, de miresme, de haine єi, оn sfвrєit, de toate celelalte оmbuibгri. Alюii vorbesc de dobвnzi єi оmprumuturi, plгsmuind оnscrisuri єi fluturвndu-le оn vвnt оncгrcate cu datorii de nesuferit, a cгrora stгpвnire o au de la pгrinюi єi de la strгbuni, єi оn puterea cгrora unuia оi ia casa, altuia юarina, altuia robul sau celelalte ale lui. Ce ar putea spune cineva de acele testamente scrise cu sвnge оn loc de cernealг? Cгci sau punвnd de faюг vreo primejdie mare, sau fermecвndu-i cu niscaiva fгgгduinюe mici, aceєti lupi au оnєelat pe cei ce aveau ceva cвєtigat, dezbrгcвndu-i єi lгsвndu-i pieritori de foame, iar ei intrвnd prin furtiєag оn avutul lor. Toate acestea nu оntrec oare pвnг єi furia єi sгlbгticia fiarelor din codru?

Pentru aceea vг rog ca sг fugim de astfel de bogгюie care este оncгrcatг cu omoruri, sг cвєtigгm bogгюia cea duhovniceascг єi sг cгutгm averile cele din ceruri, cгci cei ce au niєte astfel de averi sunt cu adevгrat bogaюi, sunt cu adevгrat cuprinєi, bucurвndu-se єi de bunгtгюile de aici, єi de cele viitoare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIII, p. 138)

 

,,Ai vгzut cum aurul nu lasг pe oameni ca sг fie oameni, ci оi preface оn fiare sгlbatice єi draci? Ce ar putea fi mai de jelit ca bogatul, care оn fiecare zi se roagг єi doreєte a fi foamete, ca astfel sг cвєtige el aur mult? Patima lui оl duce la cele potrivnice omenirii оntregi, cгci nu se bucurг pentru cг a cвєtigat din belєug roade, ci tocmai de aceasta se оntristeazг, fiindcг a cвєtigat mult. Deєi cel ce cвєtigг mult ar trebui sг se bucure, totuєi acesta se оntristeazг. Ai vгzut cг, dupг cum ziceam, cei bogaюi nu atвta plгcere simt din cele de aici, pe cвtг nemulюгmire оndurг din cele ce оncг nici nu s-au оntвmplat? Cel ce a cвєtigat miriade de chile de grвu se оntristeazг єi ofteazг mai mult decвt cel sгrac. Acesta (sгracul) avвnd hrana trebuitoare, se оncununeazг, saltг de bucurie єi mulюгmeєte lui Dumnezeu, pe cвnd acela, cвєtigвnd atвta aur, se nemulюгmeєte єi crede cг este pierdut.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, pp. 430-431)

 

,,Nu bogгюia este aceea care aduce omului plгcere єi mulюгmire, ci cugetarea cea оnюeleaptг; iar dacг aceasta nu este, apoi chiar de ar avea cineva toate ale lumii, totuєi se va crede mai lipsit єi mai jelit decвt toюi. Cгci єi cel despre care ne este vorba acum, deєi i se dгduse atвta cinste pe cвtг voise, iarгєi s-a оntristat cг nu i s-a dat mai multг, єi dacг i s-ar fi dat єi mai multг, el ar fi cгutat alta єi mai mare; єi de i s-ar da la оndemвnг o baniюг de galbeni, el chiar єi atunci s-ar sfвrєi de оntristare, ca nu cumva sг fie numai o jumгtate de baniюг. Dacг nu chiar de la оnceput a arгtat o astfel de lгcomie, tu sг nu te minunezi, fiindcг nici beюivii nu se оnfierbвntг de la оnceput, ci dupг ce оєi umplu pвntecele de bгuturг, оncг mai grozav li se aprinde pofta de bгut. Tot aєa єi aceєtia, cu cвt оєi vor strвnge mai multe bogгюii, cu atвta ei se gгsesc parcг оn mai mare sгrгcie, єi cei ce agonisesc mai mult, aceєtia sunt mai cu seamг cei sгraci.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 431)

 

„A voi ca sг nu ai mai mult, de nicгieri nu vine, decвt din prostie, din mizantropie єi din mвndrie.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVIII, p. 175)

 

„Dacг, cвnd un om este mвniat, aurul nu ne foloseєte la nimic, la ce ne va folosi єi care va fi puterea sa pentru a potoli mвnia lui Dumnezeu, care n-are nici o trebuinюг de bogгюiile noastre? Sг ne zidim case pentru a ne face adгposturi, iar nu pentru a ne mвndri. Ceea ce оntrece trebuinюa este de prisos єi nefolositor. Voi luaюi o оncгlюгminte prea mare, ea vг supгrг єi vг оmpiedicг de a merge; tot astfel, o casг prea mare vг оmpiedicг de a оnainta cгtre cer. Voiюi sг vг zidiюi locuinюe mari єi frumoase? Eu nu mг оmpotrivesc la aceasta, dar ele sг nu fie pe pгmвnt; zidiюi-vг оn cer corturi, unde sг puteюi primi єi pe alюii, corturi care niciodatг nu pier. De unde vine aceastг patimг de a оnseta dupг averile trecгtoare єi pгmвnteєti?” (Primele patru omilii despre statui, omilia II-a, p. 43)

 

„Sг nu crezi cг, dobвndind multe, vei dobвndi єi adevгrata plгcere. Plгcere єi bucurie єi pace ai atunci cвnd nu vrei sг te оmbogгюeєti. Dacг alergi dupг bogгюie, atunci nu vei оnceta sг te chinui. Cгci dorinюa de оmbogгюire nu poate fi potolitг. Cu cвt strгbaюi un drum mai lung, cu atвt mai mult te оndepгrtezi de scopul tгu final. Cu cвt оюi doreєti mai mulюi bani, cu atвt vei fi mai neliniєtit.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 161-162)

 

„... bogaюii nu-єi contenesc nicidecum aceastг poftг absurdг, chiar dacг ar pune stгpвnire pe lumea оntreagг, iar sгracii se grгbesc sг-i ajungг din urmг, єi o turbare incurabilг, o nebunie de nestгvilit єi o boalг de neоndreptat cuprinde sufletele tuturor. Iar aceastг dragoste a biruit єi a scos afarг din suflet orice altг dragoste. Єi nu mai conteazг nici prietenia, nici rudenia. Єi ce spun prietenia єi rudenia? Nici femeia sau copiii; єi ce alt lucru mai drag ar putea fi pentru bгrbaюi? Toate sunt оnsг aruncate la pгmвnt єi cгlcate оn picioare atunci cвnd aceastг stгpвnг crudг єi nemiloasг cuprinde sufletele tuturor celor stгpвniюi de ea. Cгci ca o stгpвnг neomenoasг єi ca un tiran nemilos, ca un barbar crud єi ca o desfrвnatг care se dг tuturor єi foarte cheltuitoare, ea ruєineazг, tortureazг єi supune la mii de primejdii єi pedepse pe cei care au ales sг-i fie sclavi. Єi deєi este оnfricoєгtoare єi neоnduplecatг, sгlbaticг єi nemiloasг, avвnd o faюг de barbar sau mai degrabг de fiarг, єi e mai sгlbaticг decвt un lup єi un leu, ea pare a fi atrгgгtoare єi doritг єi mai dulce decвt mierea pentru cei оnrobiюi de ea. Єi deєi оn fiecare zi fгureєte sabie єi arme оmpotriva lor, le sapг prгpгstii єi оi duce оn prгpгstii єi оn stвnci оmpletindu-le mii de nгvoade ale osвndei, e crezutг atвt de cei cuceriюi de ea cг-i face amanюi geloєi. Єi aєa cum porcul оєi gгseєte plгcerea єi delectarea tгvгlindu-se оn noroi єi оn mocirlг, iar scarabeii rostogolesc necontenit sfere de gunoi, tot aєa єi cei cuprinєi de iubirea de arginюi sunt mai nenorociюi decвt aceste animale. Fiindcг aici scвrba este mai mare єi noroiul mai оmpuюit; cгci petrecвnd оn aceastг patimг cred ca de aici culeg multг plгcere, ceea ce nu юine de natura realitгюii, ci de gвndirea bolnavг de o asemenea lipsг de raюiune.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 6, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, p. 245)

 

„Cгci ce юi se pare, omule, cг bogгюia este demnг de cгutat cu sвrguinюг? Oare din pricina plгcerii meselor? Oare din pricina cinstirii єi alaiului slujitorilor? Oare din pricina faptului cг ea se poate rгzbuna pe cei care o оntristeazг єi insuflг teamг tuturor? Fiindcг n-ai putea spune alte motive decвt plгcerea, linguєeala, teama єi pedeapsa; cгci ea nu obiєnuieєte sг facг pe nimeni nici mai оnюelept, nici mai drept, nici mai priceput, nici mai bun, nici mai iubitor de oameni, nici mai presus decвt mвnia, decвt pвntecele єi decвt plгcerile; nu оnvaюг nici moderaюia, nici reюinerea, nici nu introduce sau sгdeєte оn suflet vreo altг parte a virtuюii. N-ai putea spune de ce e pentru tine mai demnг de cгutat єi mai doritг decвt acestea; fiindcг nu numai cг nu єtie sг sгdeascг ori cultive nimic din cele bune, ci atunci cвnd le gгseєte оn suflet le vatгmг, le оmpiedicг єi le veєtejeєte, iar uneori le smulge єi introduce оn locul lor cele contrare: o neоnfrвnare nemгsuratг, o poftг de moarte, o mвnie nedreaptг, o rгtгcire a minюii, o trufie єi o pierdere a minюii. Dar sг nu mai vorbim despre acestea, cгci cei cuprinєi de aceastг boalг n-ar suporta sг audг vorbindu-se despre virtute єi rгutate, fiind cu totul de partea plгcerii єi din aceastг pricinг deveniюi sclavii ei, fiindcг sunt оnvinuiюi єi demascaюi vгzвndu-le.

Hai deci acum ca, lгsвnd deoparte cuvвntul despre acestea, sг aducem la mijloc єi celelalte, єi sг vedem dacг bogгюia are o plгcere, dacг are preю. Fiindcг eu unul vгd lucrurile cu totul contrar. Dacг vreюi, sг cercetгm mai оntвi mesele bogaюilor єi ale sгracilor єi sг ne оntrebгm despre cei ce mгnвncг la ele, cine sunt cei care strвng drept rod o plгcere curatг єi autenticг: oare cei care zac toatг ziua pe aєternuturi de frunze єi leagг ospeюele de searг de cele de dimineaюг, care fac sг le crape pвntecele, care-єi tocesc simюurile, care-єi scufundг corabia sub excesiva povarг apгsгtoare a mвncгrurilor оncгrcвnd nava оn exces єi inundвnd-o ca оntr-un naufragiu al trupului, care nгscocesc piedici la picioare, la mвini єi la gurг, єi-єi leagг tot trupul cu un lanю mai greu decвt unul de fier, cel al beюiei єi lascivitгюii care nu mai preferг un somn adevгrat єi curat, nici nu sunt liberi de vise оnfricoєгtoare, care sunt mai nenorociюi decвt nebunii, єi-єi introduc оn suflet un demon arogant, care sunt expuєi ca la teatru rвsului slujitorilor, sau, mai bine zis, sunt o tragedie єi un prilej de lacrimi pentru cei mai moderaюi decвt ei, care nu mai cunosc nimic din cele din jurul lor, nici nu mai pot spune sau auzi ceva, ci sunt purtaюi pe braюe de pe frunze pe pat? Sau cei treji єi veghetori єi care stabilesc mгsura unora ca acestea cu nevoia, care plutesc cu vвnt lin єi care au drept cea mai mare plгcere la hranг єi bгuturг faptul de a mai flгmвnzi єi оnseta?” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 7, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 246-247)

 

„... dacг ea pare pentru voi doritг єi demnг de luptat pentru ea, nu e oare pentru cг hrгneєte оn voi patimile cele mai grele, dezlгnюuind оn acest scop mвnia, umflвnd la maximum bгєicile nebuniei slavei, antrenвnd єi sculвnd spre demenюг? Dar atunci deci trebuie fugit de ea fгrг a оntoarce capul, pentru cг introduce оn mintea noastrг sentimente sгlbatice, crude єi aspre, lipsindu-ne la toюi oamenii de adevгrata cinstire, colorвnd оn culorile ei ceea ce este contrar ei, aducвnd acest lucru din urmг la cei оnєelaюi de el єi convingвndu-i cг nu e ceea ce este cu adevгrat prin natura lui, ci ceea ce pare privirilor a fi astfel. Cгci aєa cum frumuseюile femeilor desfrвnate stau оn alifii єi farduri care, deєi ele sunt lipsite de frumuseюe, fac ca vederea lor ruєinoasг єi urвtг sг parг frumoasг єi chipeєг pentru cei оnєelaюi de ele, aєa єi bogгюia care constrвnge la linguєealг o aratг pe aceasta drept cinste.” (Scrisori din exil, Cгtre toюi credincioєii, cг nimeni nu va putea vгtгma pe cel care nu se nedreptгюeєte pe sine оnsuєi, 9, оn vol. Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг…, pp. 248-249)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 122; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 52.55.214.236 (0.006 с.)