BLESTEMUL (atitudinea bunului creєtin faюг de blestem)

 

„Dacг nu poюi sг binecuvвntezi pe cel ce te-a blestemat, taci! Fг deocamdatг numai atвta! Єi mergвnd pe calea aceasta єi strгduindu-te cum trebuie, vei ajunge sг єi binecuvвntezi”. (Omilii la Matei, omilia LXXVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 892-893)

BLESTEMUL (nu le este permis creєtinilor a blestema)

 

„... dacг ni s-a poruncit a ne ruga cu cгldurг pentru aproapele, nu numai pentru credincioєi, ci єi pentru cei necredincioєi, apoi poюi pricepe cвt de mare rгu este sг doreєti rгul єi sг blestemi pe fraюi. Ce spui? Acela юi-a poruncit юie de a te ruga cu cгldurг pentru duєmani, єi tu blestemi pe fratele tгu? Nu blestemi pe acela, ci pe tine; pe Dumnezeu apoi Оl mвnii, grгind acele cuvinte necucernice: dг-i lui, Doamne, fг-i lui aєa precum mi-a fгcut el mie, loveєte-l єi rгsplгteєte-l, Doamne! Departe asemenea cuvinte de ucenicii lui Hristos, care trebuie sг fie blвnzi єi оngгduitori; departe de gura celui ce s-a оnvrednicit de astfel de taine. Nimic aspru sг nu scoatг din ea, nimic neplгcut sг nu pronunюe limba care se atinge de trupul dumnezeiesc; sг o pгzim curatг єi sг nu pronunюгm prin ea blesteme. Cг dacг cei ce grгiesc rгul єi dacг cei ce vorbesc оn batjocurг, nu vor moєteni Оmpгrгюia cerurilor, cu atвt mai mult cel ce blestemг. Cel ce blestemг de necesitate va єi batjocori pe cel blestemat, dar batjocura єi rugгciunea stau departe una de alta. Blestemul єi rugгciunea nu se cunosc; оntre rugгciune єi acuzaюie este o mare prгpastie.

Te rogi lui Dumnezeu spre a-L face blвnd faюг de tine, єi pe altul оl blestemi? Dacг nu ierюi pe altul, nu юi se va ierta юie; єi nu numai cг tu nu ierюi, dar єi pe Dumnezeu Оl оntгrвюi ca sг nu ierte. Ai vгzut ce rгu exagerat? Dacг celui ce nu iartг pe altul, nici lui nu i se iartг, dar cвnd оl оntгrвtг єi pe Dumnezeu sг nu ierte, cum i se va ierta lui? Nu pe acela оl vatгmг, ci pe tine, єi de ce oare? Pentru cг dacг tu aєteptai sг fii ascultat pentru pгcatele tale, din aceastг cauzг niciodatг nu vei fi ascultat, fiindcг rugгciunile tale sunt fгcute cu o gurг spurcatг, care оntr-adevгr este necuratг єi spurcatг, єi plinг de toatг necurгюia. Trebuie ca sг tremuri pentru propriile tale pгcate, єi оntreaga luptг sг o оntreprinzi pentru aceasta, iar tu te apropii оntгrвtвnd pe Dumnezeu contra fratelui? Nu te temi oare єi nu te оngrijeєti de ale tale?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, pp. 69-70)

 

„Cгci prin cuvintele prin care tu Оl rogi contra fratelui, prin acelea tu оnsuюi lucrezi contra ta, nelгsвnd pe Dumnezeu sг-юi ierte pгcatele tale. Dacг tu voieєti a fi un examinator exact al celor ce te-au vгtгmat pe tine, cum de ceri de la Dumnezeu iertarea pгcatelor pe care le-ai fгcut?” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 71)

 

„De-юi va veni vreo pagubг sau primejdie mare, nu blestema, cг vei cгdea оn adвncul cel mare al pieirii єi al muncii, cг oare оюi mai uєurezi nevoia dacг blestemi? Dar mai mult, adaugi osteneala єi munca, cг pentru aceasta aduce diavolul bвntuielile asupra omului, ca sг blesteme sг-l bage оn iad, iar dacг te vede cг suferi vitejeєte bвntuiala єi cu cвt mai mult se adaugг patima, cu atвt mulюumeєti mai mult lui Dumnezeu, оndatг fuge de la tine, de vreme ce оn deєert ne trudeєte єi оn ce fel un cвine dacг nu-i dau de la masa ce se юine el fuge єi se duce la altг masг, aєa face diavolul ca єi cвinele, aєteaptг єi pгzeєte cвnd ai arunca un cuvвnt hulitor, iar tu dacг vei suferi cu mulюumire, оl оneci cu foamea єi fuge ca un cвine rгu.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 104)

BLESTEMUL (remedii)

 

„Cгci nimic este mai scвrbos ca un suflet ce blestemг, єi nici mai necurat ca limba ce aduce astfel de jertfe.

Om eєti: nu vгrsa venind de aspidг. Om eєti: nu te face fiarг sгlbaticг. Pen­tru aceea юi s-a dat gurг, nu ca sг muєti, ci ranele altora sг vindeci.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia V, p. 65)

 

,,Se porneєte limba de multe ori, din obiєnuinюг, sг rosteascг acel cuvвnt rгu?

- Pentru cг юi se porneєte limba din obiєnuinюг, muєcг-юi tare limba оnainte de-a rosti blestemul. Mai bine sг curgг sвnge din ea acum decвt sг doreascг atunci o picгturг de apг, єi sг nu poatг cгpгta aceastг mвngвiere. Mai bine sг sufere o durere vremelnicг acum decвt sг sufere atunci pedeapsa chinului veєnic, aєa precum оi ardea atunci єi limba bogatului, dar n-a cгpгtat nici o mвngвiere. Dumnezeu юi-a poruncit sг iubeєti pe vrгjmaєii tгi (Matei 5, 44)! Єi tu urгєti pe Dumnezeu, Care te iubeєte? Dumnezeu a poruncit sг vorbeєti de bine pe cei ce te supгrг єi sг binecuvвntezi pe cei ce te ocгrгsc (Luca 6, 28)!” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 84)

 

„Nu existг nimic mai trist decвt un suflet care poartг оn el urг. Asemenea, nu existг nimic mai necurat decвt o limbг care vorbeєte de rгu єi bleastemг. Eєti om, nu te face fiarг. Gura nu юi s-a dat dat ca sг muєti, ci ca sг mвngвi prin cuvintele tale.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 202)

BOGГЮIA (definiюia)

 

„... bogat nu se poate numi acela care a dobвndit multe bogгюii, ci acela care nu are trebuinюг de nimic.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a III-a, p. 56)

 

,,Bogгюia este un rob necredincios, care fuge de la domnul sгu. Totuєi ar fi bine dacг numai ar fugi de la stгpвnul sгu, dacг nu l-ar duce єi pe dвnsul la pieire! Оn faptг оnsг, ea nu numai cг fuge de la stгpвnul sгu, ci adeseori єi pe dвnsul оl aruncг оn nenorocire, fгcвndu-se vвnzгtorul lui єi vгtгmвndu-i mai mult tocmai pe acel stгpвn care mai tare a iubit-o. aєa, bogгюia este un rob necredincios, un ucigaє, un vrгjmaє neоmpгcat, o fiarг sгlbaticг, o beznг оnfricoєatг, prгpгstioasг, o stвncг ascuюitг acoperitг de valuri, o mare plinг de furtuni, un stгpвn aspru єi despotic, mai nesilnic decвt un barbar, un duєman, un potrivnic neоmpгcat, care niciodatг nu curmг ura sa.” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 63-64)

 

,,… acestui duєman, bogгюiei, acestui ucigaє de oameni, acestei fiare rгpitoare? Cгci aєa trebuie cineva sг numeascг lгcomia de avere єi pofta cea fгrг de minte dupг comori!” (Cuvвnt la Ziua Sfinюilor patruzeci de Mucenici, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 64)

 

,,… nu-i bogat cel care are multe, ci cel care n-are nevoie de multe.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul II, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, p. 53)

 

„Prietenul cel mincinos єi neadevгrat, pofta cea vicleanг, batjocorirea cea de mulюi stгpвnitг, оnєelгtorul cel mult оndrгcit, legatul cel zburгtor, rгzboinicul cel mort, vвntul cel zburгtor оn lume, adicг avuюia care este nгscгtoare a toatг fгrгdelegea, care aflг toatг rгutatea care este soaюг nesaюiului celui stricгtor de suflet єi vrгjmaє postirii єi rгzboinicг curгюiei єi fur tainic al tuturor bunгtгюilor.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 34)