Lista cгrюilor utilizate la alcгtuirea Antologiei 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

Lista cгrюilor utilizate la alcгtuirea Antologiei



 

1. „Omilii la Facere” (I),traducere, introducere, indici єi note de Pr. D. Fecioru, оn col. „Pгrinюi єi Scriitori Bisericeєti” (PSB),vol. 21, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 1987, 436 pp.

2. „Omilii la Facere” (II),traducere, introducere, indici єi note de Pr. D. Fecioru, оn col. „Pгrinюi єi Scriitori Bisericeєti” (PSB),vol. 22, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 1989, 341 pp.

3. „Cele dintвi omilii la Facere”, Traducere din limba greacг veche єi note de Adrian Tгnгsescu-Vlas, Editura Biserica Ortodoxг, Bucureєti, 2004, 141 pp.

4. „Omilii la Matei”,traducere, introducere, indici єi note de Pr. D. Fecioru, оn col. „Pгrinюi єi Scriitori Bisericeєti” (PSB),vol. 23, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 1994, 1006 pp.

5. „Comentar la Evanghelia de la Ioan”, Traducere din limba francezг de Diacon Gheorghe Bгbuю, Editura Pelerinul Romвn, Satu Mare, 1997, 474 pp.

6. „Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel”, Traducere de P.S. Teodosie Atanasiu, revizuitг єi оngrijitг de Cezar Pгvгlaєcu єi Cristina Untea, Editura Christiana, Bucureєti, 2005, 559 pp.

7. „Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corintheni”, Traducere din limba elinг, dupг ediюia Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mгnгstirii Precista Mare din Roman, ediюie revizuitг de Constantin Fгgeюean, Editura Sophia, Bucureєti, 2005, 479 pp.

8. „Comentariile sau tвlcuirea Epistolei a doua cгtre Corintheni”, traducere din limba elinг, dupг ediюia Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Bucureєti, 1908, Ediюie revizuitг de Constantin Fгgeюean, Editura Sofia, Bucureєti, 2007, 268 pp.

9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni”, Traducere din limba elinг, ediюia de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia Editoare „Dacia”, Iaєi, 1901, 128 pp.

10. „Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni”, Traducere din limba elinг, ediюia de Oxonia, 1852, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Tipografia „Dacia”, Iaєi, 1902, 253 pp.

11. „Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Filipeni a Sfвntului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp.

12. „Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni a Sfвntului Apostol Pavel”, traducere din limba elinг, ediюia de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Bucureєti, 1905, 343 pp.

13. „Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei a Sfвntului Apostol Pavel”, Editura Nemira, Bucureєti, 2005, 201 pp.

14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Filimon”,Editura Nemira, 2005,226 pp.

15. „Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Evrei”, Traducere din limba elenг, ediюia de Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cгrюilor bisericeєti, Bucureєti, 1923, 395 pp.

16. „Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>”, Introducere єi traducere Preot Victor Manolache, Editura Bizantinг, Bucureєti, 59 pp.

17. „Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei”, Traducere din limba greacг veche єi note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2007, 405 pp.

18. „Primele patru omilii despre statui ale Sfвntului Ioan Chrisostom”, Traducere din original de Stoenescu Apostol, Noua Tipografie „Profesionalг”, Dimitrie C. Ionescu, Bucureєti, 1908, 85 pp.

19. „Predicile despre statui”, Partea a II-a, Traducere din original de Єt. Bezdechi, Editura Sfintei Episcopii a Rвmnicului-Noului Severin, 1938, 227 pp.

20. „Sf. Ioan Gurг de Aur - Predici la duminici єi sгrbгtori”, traduse єi orвnduite dupг Duminicile єi sгrbгtorile anuale ale Bisericii Ortodoxe de Episcopul de Roman – Melchisedek, Ediюia a II-a, Editura Bunavestire, Bacгu, 1997, 304 pp.

21. „Omiliile despre pocгinюг”,Traducere din limba greacг de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 1998, 185 pp.

22. „Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi”, Traducere din limba greacг єi note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2002, 573 pp.

23. „Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг. Despre necazuri єi biruirea tristeюii”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2002, 255 p.

24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune romвneascг оmbunгtгюitг, pornind de la ediюia tradusг єi оngrijitг de Episcopul Roman Melchisedec (1893), оn colecюia „Comorile Pustiei”, vol. 19, Editura Anastasia, 1997, 181 pp.

25. „Despre feciorie. Apologia vieюii monahale. Despre creєterea copiilor”, Traducere din limba greacг єi note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2001, 427 pp.

26. „Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг. Despre rugгciune. Despre vieюuirea dupг Dumnezeu”, Traducere din limba greacг veche єi note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2005, 377 pp.

27. „Omilii єi cuvвntгri despre educaюia copiilor”, Traducere din limba greacг de Pr. Marcel Hancheє, Editura Marineasa, Timiєoara, 2005, 187 pp.

28. „Despre necunoaєterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacг, cuvвnt оnainte єi comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, Bucureєti, 2004, 141 pp.

29. „Cuvвnt despre cum se cade sг-єi creascг pгrinюii copiii”, оn vol. „Sfaturi pentru o educaюie ortodoxг a copiilor de azi”, Editura Deisis, Sibiu, 2000, 139 pp.

30. „Diavolul єi magia”, Traducerea din limba greacг de Zenaida Anamaria Luca, Editura Panaghia, 2002, 132 pp.

31. „Despre preoюie”, Traducere, introducere єi note de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 1998, 169 pp.

32. „Problemele vieюii”, traducere de Cristian Spгtгrelu єi Daniela Filioreanu, Editura Egumeniюa, 379 pp.

33. „Puюul єi Оmpгrюirea de grвu – 57 de predici de Sfвntul Ioan Gurг de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacгu, 1995, 530 pp.

34. „Din ospгюul Stгpвnului”, Introducere, traducere, note єi comentarii de † Irineu Slгtineanu, Editura Adonai, Bucureєti, 1995, 190 pp.

35. „Scrisori din exil. Cгtre Olimpiada єi cei rгmaєi credincioєi. Despre deprimare, suferinюг єi Providenюг”, volum realizat de diac. Ioan I. Icг jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 361 pp.

36. „Cateheze baptismale”, Traducere din limba greacг veche de Pr. Marcel Hancheє, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, 130 pp.

37. „Cateheze maritale”, Traducere din limba greacг veche de Pr. Marcel Hancheє, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004, 180 pp.

38. „Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur”, Traducere de diacon Gheorghe Bгbuю, Editura Pelerinul Romвn, Oradea, 1994, 255 pp.

39. „Bogгюiile oratorice ale Sfвntului Ioan Gurг de Aur”, оn limba francezг de Jean Doublet, traduse оn limba romвnг de diacon Gheorghe Bгbuю, Vol. єi II, Editura Pelerinul Romвn, Oradea, 2002, 645 pp.

40. „Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie. Despre tгria credinюei. Despre propovгduirea Evangheliei єi alte omilii”, Traducere din limba greacг veche єi note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic єi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romвne, Bucureєti, 2006, 373 pp.

 


I.Viaюa Sfвntului Ioan Gurг de Aur[1]

 

Sfвntul Ioan Gurг de Aur s-a nгscut la Antiohia оntr-o familie nobilг creєtinг. Nu s-a putut stabili cu exactitate anul naєterii, оnsг majoritatea specialiєtilor оl aєazг оn intervalul 344 єi 354, оn ciuda faptului cг nici un alt autor patristic nu a avut mai mulюi biografi, оncepвnd de la Palladius, pвnг la sfвrєitul Imperiului bizantin. Conform celei mai recente biografii, оntocmitг de J. N. D. Kelly, pe baza cronologiei vieюii Sfвntului Episcop Meletie, Sfвntul Ioan Gurг de Aur s-a nгscut оn anul 349[2], оn Antiohia Siriei.

Era fiul unor oameni care au strгlucit prin nobleюe [3]. Tatгl sгu, Secundus, era mare dregгtor militar (magister militum Orientis). Numele acestuia, ca єi cel al surorii sale, Sabiniana, ne aratг originea romanг a familiei dinspre tatг. Secundus a murit curвnd dupг naєterea copilului. Mama sa, Antusa, rгmasг vгduvг la 20 de ani, nu s-a mai recгsгtorit niciodatг. Ea s-a dedicat cu rвvnг єi perseverenюг educaюiei fiului ei, care оi va purta o veєnicг recunoєtinюг, fapt evidenюiat єi оn scrierile sale: Mi-amintesc, scrie Sfвntul Ioan, cг оntr-o zi, pe cвnd eram tвnгr, dascгlul meu a lгudat-o pe mama mea оnaintea unei asistenюe numeroase. A оntrebat – dupг cum оi era obiceiul – pe cei de lвngг el, cine eram eu. I s-a rгspuns cг eram fiul unei vгduve. M-a оntrebat apoi pe mine, cвюi ani are mama mea єi de cвюi ani era vгduvг. I-am rгspuns cг de patruzeci de ani єi cг a pierdut pe tatгl meu la douгzeci de ani. Atunci Libaniu, surprins, a strigat, uitвndu-se la asistenюг: <<Ah, ce femei au creєtinii!>>. Atвta admiraюie єi un elogiu ca acesta provoacг o astfel de purtare, adicг refuzul unei a doua cгsгtorii, nu numai la noi creєtinii, ci єi la pгgвni! [4] Оn ciuda vicisitudinilor vieюii, Antusa s-a dovedit o adevгratг mamг creєtinг. Despre greutгюile prin care a trecut, ea оnsгєi spune fiului: Graiul nu-i оn stare sг zugrгveascг furtuna єi viforul suferite de o fatг tвnгrг, abia ieєitг din casa pгrinteascг, mistuitг de treburile gospodгriei, aruncatг dintr-o datг оntr-o durere atвt de mare єi silitг sг facг faюг unor griji mai presus de vвrsta єi de firea ei. [5] Alesele оnsuєiri ale soюului ei avea sг le poarte оn suflet pentru tot restul vieюii. Multг mвngвiere оi va aduce chipul copilului, icoana оnsufleюitг a tatгlui sгu. Privind la chipul acestuia, spunea Antusa, оl vede pe cel al tatгlui.[6]

Prin conduita єi viaюa sa єi-a cвєtigat binemeritatul loc de cinste alгturi de celelalte mame creєtine: Emilia – mama Sfвntului Vasile cel Mare єi Grigorie al Nyssei; Nona – mama Sfвntului Grigorie de Nazianz єi Monica – mama Fericitului Augustin.

Primele elemente ale educaюiei creєtine, Ioan le primi de la mama sa. Aceasta va face оn aєa fel оncвt nici o piedicг sг poatг sta оn calea devenirii fiului sгu. N-am cruюat nici o cheltuialг, ca sг pot sг-юi dau o creєtere aleasг єi sг-юi fac un nume [7]. Educaюia clasicг o primi de la filosoful Andragaюiu єi de la retorul Libaniu. Acesta din urmг, atвt de mult l-a оndrгgit pe Ioan оncвt la moartea sa, atunci cвnd a fost оntrebat pe cine avea sг lase urmaє, a rгspuns fгrг ezitare: Pe Ioan, dacг nu mi l-ar fi furat creєtinii. Libaniu se mutase оn capitala Siriei, fiind unul dintre cei mai vestiюi promotori ai culturii pгgвne din secolul al IV-lea. Cursurile lui Libaniu le urmaserг єi Sfinюii Grigorie de Nazianz єi Vasile cel Mare la Atena[8]. Se pare cг a studiat єi dreptul, оntrucвt ar fi pledat cвtva timp. Pe atunci, avocatura era consideratг principala ocupaюie a unui tвnгr cult. Pe Ioan, єtiinюa profanг nu l-a subjugat, ci l-a ajutat sг slujeascг mai bine Biserica.

Dupг noюiunile elementare creєtine pe care le primi de la mama sa, intrг sub оndrumarea episcopului Meletie al Antiohiei, armean de origine, care оl єi boteazг. Curвnd dupг aceasta, fu fгcut citeю. Оncepu sг practice ascetismul acasг, pentru a nu lгsa pe mama lui vгduvг a doua oarг. Оn acelaєi timp, a frecventat єi asketerionul lui Diodor de Tars єi al lui Carterios оn tovгrгєia prietenului sгu, Teodor, viitorul episcop de Mopsuestia. Sigur, tвnгrul Ioan nu se va fi mгrginit doar la audierea celor doi, ci se va fi cufundat оn studierea lucrгrilor marilor autori creєtini de pвnг la el, оn special cei alexandrini.

Оn timpul studiilor, Ioan legase prietenie cu un camarad, Vasile, probabil viitor episcop de Rafaneea, cu care se angajase sг meargг pe acelaєi drum оn viaюг. Dar, la un moment dat, Sfвntul Ioan оєi trгdг prietenul pe care nu-l оmpiedicг sг accepte episcopatul, оn timp ce el, Ioan, fugi de aceastг оnaltг cinste ascunzвndu-se. Оn 374, dupг moartea Antusei, Ioan a putut sг dea curs dorinюei sale arzгtoare pentru ascezг. A plecat оn munюii Antiohiei, unde timp de 4 ani a dus o viaюг asprг sub conducerea unui bгtrвn ascet. Apoi, s-a retras, singur, оntr-o peєterг, unde, se pare, єi-a єubrezit sгnгtatea, оmbolnгvindu-se de stomac єi rinichi, din pricina mвncгrii slabe єi a frigului. Doi ani a petrecut Ioan acolo оn ascezг єi rugгciune, dormind puюin єi оncercвnd sг se apropie de Dumnezeu. Оn timpul acesta a оnvгюat pe de rost Testamentul Domnului[9].

Оn anul 380 s-a оnapoiat la Antiohia, iar, оn 381, bгtrвnul episcop Meletie l-a hirotonit diacon. Lui Meletie, Ioan оi va оnchina frumoase cuvinte de laudг: Nu numai cвnd оnvгюa, nici numai cвnd grгia, ci chiar numai cвnd se arгta era оn stare sг insufle celor ce-l vedeau toatг оnvгюгtura virtuюii [10].

Timp de 10 ani оnaintea diaconatului, el a fost preocupat de problema monahismului єi a fecioriei, cгrora le-a consacrat tratate mici. Оn cei єase ani de diaconat, probleme de ordin pastoral єi apologetic au оnceput sг-l preocupe, deєi nu primise оncг Taina Preoюiei. Din aceastг vreme dateazг tratatul sгu Despre preoюie.

Оn anul 386 Ioan e hirotonit preot de episcopul Flavian єi primeєte misiunea de predicator. Geniul єi arta sa ortaoricг оi duc numele pвnг departe. Timp de 12 ani, оntre 386 єi 397, єi-a оmplinit ascultarea cu atвt de mult zel, abilitate єi succes. Vorbea neоncetat: оn fiecare duminicг єi sгrbгtoare, precum єi оn fiecare vineri; iar оn timpul postului mare, оn fiecare zi; a predicat оn toate bisericile oraєului єi оn cele din jurul oraєului. Temele predicii sale erau foarte variate: fгcea teologie, explicвnd єi demonstrвnd cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de rгscruce a creєtinismului, Sfвnta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanюele vremii sale: manihei, marcioniюi, valentinieni, arieni, anomei єi alюii; nici pe evrei nu i-a uitat (…) Cu predicile єi cuvвntгrile lui, Sfвntul Ioan Gurг de Aur a cвєtigat sufletele ascultгtorilor sгi, sufletele tuturor cetгюenilor frumoasei єi mгreюei Antiohii [11].

Faima talentului sгu de predicator єi a valorii sale personale a strгbгtut pвnг departe. Existг nenumгrate mгrturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultгtorilor acestora: Оn fiecare zi mulюimile оl ascultau cu plгcere datoritг folosului (duhovnicesc) pe care оl aveau єi toюi stгruiau оn cele spuse de el [12]. () Mulюi care l-au auzit (vorbind) оn bisericг, єi-au оndreptat viaюa spre virtute єi au оnceput sг gвndeascг la fel ca el despre Dumnezeu [13]. Despre puterea sa persuasivг, istoricul Sozomen ne relateazг: Nu-i convingea ca sг fie de acord cu el, cu vreo tehnicг sau putere specialг a cuvвntului, ci prin faptul cг exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi [14].

Dгrвmarea statuilor оmpгratului Teodosie єi ale membrilor familiei sale, оn anul 387, din cauza cuantumului neobiєnuit al obligaюiilor fiscale, a adus locuitorilor Antiohiei ameninюarea cu exterminarea totalг. Era atunci un spectacol jalnic: pгgвnii fugeau din oraє, iar creєtinii aєteptau moartea оngroziюi. Din prima sгptгmвnг a Postului mare, episcopul Flavian a plecat la Constantinopol spre a cere clemenюг оmpгratului, iar Sfвntul Ioan a rostit, de-a lungul оntregului post, 21 de omilii, numite Omiliile despre statui, оn care consoleazг єi оncurajeazг pe credincioєii оngroziюi, dar face єi operг moralг, combгtвnd plгcerile єi arгtвnd deєertгciunea lucrurilor de aici. Omilia a 21-a, finalг, anunюг rezultatul fericit al intervenюiei lui Flavian care aducea amnistierea celor vinovaюi. Succesul pe lвngг Teodosie era socotit єi succesul Sfвntului Ioan. Numele lui era pe buzele tuturor. Secolul VI оi va da supranumele de Chrysostom – gr. Xρυσος єi στόμα - Gurг de Aur.

Оn timpul celor 12 ani de preoюie la Antiohia, Sfвntul Ioan a desfгєurat o prodigioasг activitate misionarг єi predicatorialг. A combгtut pe eretici, оndeosebi pe anomei єi pe iudeo-creєtini, єi s-a strгduit pentru formarea moralг a credincioєilor sгi. Acum comenteazг, de pe amvon, Geneza, Evangheliile dupг Matei єi Ioan єi Scrisorile Sfвntului Pavel.

La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, оn septembrie 397, Ioan a fost ales patriarh al Capitalei. Nu era оnsг uєor ca aceastг alegere sг se єi concretizeze. Cel ce avea sг ducг la оndeplinire aceasta sarcinг, puternicul ministru al оmpгratului Arcadiu, Eutropiu, єtia cг se va confrunta, pe de o parte, cu poporul antiohian, care n-ar fi fost de acord cu plecarea pгstorului lor iubit, iar pe de altг parte, cu un eventual refuz chiar al celui оn cauzг, care nu era dornic de mгrire єi, totodatг, se simюea foarte legat de oraєul оn care s-a nгscut. Оn plus, poziюia de conducгtor al Bisericii din Constantinopol era rвvnitг de mulюi, fiecare avвnd o protecюie єi un sprijin оn personalitгюile politice sau eclesiastice ale momentului. De aceea, Eutropiu a apelat la o stratagemг, єi anume: l-a rugat pe оmpгrat sг-i trimitг o scrisoare guvernatorului provinciei Antiohia prin care, acesta din urmг, trebuia sг-l aducг pe Ioan la Constantinopol fгrг ca cineva sг bгnuiascг ceva. Guvernatorul l-a invitat sг facг un tur al mгnгstirilor martirilor din afara cetгюii, dar, la un moment dat, l-a urcat оntr-o trгsurг care avea poruncг sг-l ducг pe Ioan оn capitalг. Aici, unul dintre oponenюii fгюiєi ai lui, Teofil al Alexandriei, este obligat sг-l hirotoneascг оn 26 februarie 398.

Ajuns patriarh, Sfвntul Ioan a оnceput prin a stвrpi neregulile єi abuzurile mediului clerical al Capitalei. A luat mгsuri aspre оmpotriva clericilor care юineau оn locuinюele lor cгlugгriюe, оmpotriva clericilor care se оmbogгюeau de pe urma preoюiei, оmpotriva clericilor care duceau o viaюг nevrednicг de preoюi, care erau robi pвntecelui, desfгtгrii єi desfrвnгrii, care trгiau ca niєte paraziюi єi linguєitori (…) a poruncit sг fie ajutaюi sгracii єi vгduvele (…) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adгpost pentru bгtrвni єi sгraci … [15]

Nectarie, patriarhul anterior, fusese un mare senior, єi fastul clerului оnalt ajunsese la concurenюг cu cel al aristocraюiei civile. Ei au fost foarte nemulюumiюi de austeritatea єi frugalitatea noului patriarh, care cerea sг fie vвndute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna mвnca singur єi ducea, dupг spusa lui Paladie, o viaюг de ciclop.

Оn privinюa cheltuielilor pentru episcop a considerat cг se face risipг єi a poruncit ca banii care erau de prisos sг fie transferaюi la spital. Єi pentru cг era nevoie, el a construit mai multe spitale pe care le-a pus sub conducerea a doi preoюi cucernici. Ioan a cercetat registrele iconomului єi, gгsind cг unele cheltuieli nu se fгceau оn folosul Bisericii, a cerut ca acestea sг fie sistate.[16]

Lucrarea sa оn plan social este dublatг de una misionarг la fel de puternicг. Оn acest sens, amintim: convertirea goюilor la ortodoxie (le-a dat o bisericг єi le-a hirotonit preoюi dintre ei) єi trimiterea unor cгlugгri pentru rгspвndirea creєtinismului оn Sciюia, Persia єi Fenicia. Deci pe sciюii care locuiau оmprejurul Dunгrii i-a luminat (adicг populaюiile care locuiau pe teritoriul югrii noastre, pe strгmoєii noєtri). Оn timpul acesta a continuat sг-єi scrie єi predicile єi comentariile sale.

Rвvna sa de reformator implacabil, tonul tгios єi neiertгtor al predicilor sale, care critica aspru toate pгcatele єi pogorгmintele, de jos єi pвnг sus, la Eutropiu єi Eudoxia, dragostea sa pentru cei sгraci, pentru adevгr єi dreptate, i-au fгcut mulюi duєmani. Patriarhul Ioan n-a fost pe placul tuturor, єi de aceea a deєteptat uneori invidia, gelozia єi pofta de rгzbunare ale unora, deoarece biciuia fгrг nici o cruюare rгul, ori din ce parte ar fi venit. Eutropiu stгruise pentru aducerea Sfвntului Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului єi-l ajutase оn lucrгrile sale de оnceput. Dar Eutropiu era lacom єi vicios. Sfвntul Ioan оl critica de pe amvon. Eutropiu voise sг suprime Bisericii dreptul de azil, Ioan оnsг i s-a opus. Cвnd, оn anul 399, acesta cгzu оn dizgraюie єi ceru azil Bisericii, Sfвntul Ioan оl primi оn Bisericг, оl apгrг de poliюia imperialг care venise sг-l aresteze. Оn cele douг cuvвntгri юinute cu acest prilej, patriarhul a arгtat cвt e de trecгtoare slava lumii acesteia єi cвt de bunг єi de ocrotitoare este Biserica. Pentru nedreptгюi de felul celor comise de Eutropiu, Sfвntul Ioan mustrг єi pe оmpгrгteasa Eudoxia, care dupг cгderea lui Eutropiu ajunsese suveranг absolutг оn imperiu. Eudoxia s-a dovedit a fi cel mai оnverєunat duєman pe care l-a avut Sfвntul Ioan. Conflictul s-a declanєat, se pare, оn momentul оn care оnaltul ierarh intervenise оn favoarea unei vгduve cгreia, la moartea soюului, оmpгrгteasa оi confiscase toatг averea. Eudoxia a considerat gestul Sfвntului Ioan drept o insultг єi nu-l va uita niciodatг. Ea foloseєte toate ocaziile єi mijloacele pentru a-l pedepsi, iar cel mai nimerit prilej a fost dat de venirea fraюilor lungi, socotiюi origeniєti, la Constantinopol, pentru a face plвngere оmpotriva episcopului Alexandriei, Teofil, care оi izgonise din Egipt. Sfвntul Ioan оi primi pe aceєtia, оi aєezг undeva, dar nu intrг оn comuniune cu ei єi nu le primi o plвngere contra lui Teofil. Aceєtia se adresarг оmpгratului, care dispuse convocarea lui Teofil оn faюa episcopului Capitalei. Teofil оєi luг mгsuri, trimiювnd оnainte pe Sfвntul Epifanie de Salamina, spre a descalifica pe Sfвntul Ioan ca origenist. Bгtrвnul episcop Epifanie оєi dгdu seama pвnг la urmг, de cursa оn care fusese atras єi fugi оn юara lui. Оntr-un pseudo-sinod юinut la Stejar, aproape de Calcedon єi condus de Teofil, patriarhul Ioan este condamnat єi depus. Оmpгratul Arcadie, un om slab, influenюat de soюia sa, a aprobat hotгrвrea luatг la Stejar єi a poruncit ca sг fie exilat. Dar Ioan n-a ajuns decвt pвnг оn Bitinia, cвnd, datoritг unei rгscoale a poporului, care оєi iubea єi respecta conducгtorul spiritual, оmpгratul este nevoit sг-l recheme єi Ioan este primit оn triumf.

Оmpгcarea n-a durat decвt douг luni. Cu prilejul inaugurгrii unei statui a оmpгrгtesei оn faюa senatului єi a Bisericii Sfвnta Sofia, unde Sfвntul Pгrinte sгvвrєea Sfвnta Liturghie, s-au fгcut serbгri mari, cu muzicг, dansuri єi spectacole teatrale. Cвnd Sfвntul Ioan a protestat, de la amvon, оmpotriva zgomotului care deranja atmosfera de rugгciune din catedralг, adversarii sгi au spus оmpгrгtesei cг, оnaltul ierarh ar fi fгcut remarci destul de acide, cu directг trimitere la casa regalг. Fгrг sг verifice autenticitatea acuzelor aduse, Eudoxia, la sfatul lui Teofil, a convocat un nou sinod оn care a depus a doua oarг pe Ioan, sub pretextul necanonicitгюii revenirii lui оn scaunul episcopal din Constantinopol, dupг primul exil. Ioan a fost arestat оn palat aproape de sгrbгtoarea Paєtelui єi exilat dupг Rusalii la 20 iunie 404. De data aceasta este trimis оn surghiun la Cucuz, оn Armenia. Mвnia credincioєilor єi prietenilor sгi au condus la incendierea catedralei Sfвnta Sofia єi la devastarea palatului senatului. Sfвntul Ioan pгstra legгtura cu cei apropiaюi prin scrisori. El aratг suferinюele єi necazurile lui pe drumul lung єi silnic al deportгrii, dar e mereu preocupat de scumpa sa Bisericг єi de rгspвndirea Evangheliei. Dupг o oprire scurtг la Niceea, Sfвntul Ioan a ajuns, la sfвrєitul a 77 de zile, la Cucuz sau Arabissos, оn Armenia Micг. Intervenюia partizanilor sгi la Constantinopol, aєa numiюii ioaniюi, єi moartea Eudoxiei spre sfвrєitul anului 404, nu i-au schimbat situaюia. Ioan scrise de la Cucuz єi papei Inocenюiu, dar acesta n-a putut face nimic pentru el. Duєmanii sгi de la Constantinopol au reuєit sг-l determine pe оmpгrat sг-l transfere оntr-un loc mai оndepгrtat, оn care eventualitatea unei posibile reveniri sг fie imposibilг. Locul ultimei destinaюii era Pityus, un orгєel de pe югrmul oriental al Mгrii Negre. Drumul era greu єi puterile sale оmpuюinate, fiind mгcinat de boalг єi forюat de soldaюi sг parcurgг pe jos calea cгtre locul de exil. De aceea el nu mai ajunge decвt pвnг la Comana, оn Pont. Peste noapte i s-a arгtat fericitului Ioan Sfвntul Mucenic Vasilisc, ce fusese episcop al comanilor, ale cгrui moaєte se aflau acolo. Sfвntul Vasilisc i-a zis Sfвntului Ioan: Curaj, frate Ioane, cгci mвine vom fi оmpreunг. Fericitul Ioan a sгvвrєit Sfвnta Liturghie єi s-a оmpгrtгєit cu Prea Curatele Taine ale Trupului єi Sвngelui lui Hristos. Оn ziua de 14 septembrie, este chemat la Domnul, cu aceste cuvinte pe buze: Slavг lui Dumnezeu pentru toate! Numele sгu a fost trecut din nou оn diptice. La 27 Ianuarie 438 rгmгєiюele sale pгmвnteєti au fost aduse la Constantinopol єi aєezate оn biserica Sfinюilor Apostoli. Оmpгratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie єi al Eudoxiei, a ieєit оnaintea coєciugului, s-a aplecat pe el єi s-a rugat pentru pгrinюii sгi, care din neєtiinюг au pгcгtuit.

Biserica Ortodoxг, pentru ca pomenirea Sfвntului Ioan sг nu fie umbritг de marea sгrbгtoare a Оnгlюгrii Sfintei Cruci, a mutat-o pe 13 noiembrie. Sfвntul Ioan Gurг de Aur mai are єi alte zile de pomenire: 27 ianuarie, amintind de aducerea moaєtelor sale оn capitala Imperiului, єi pe 30 ianuarie, sгrbгtoarea Sfinюilor Trei Ierarhi.

Cвteva mгrturisiri єi оn acelaєi timp dezvгluiri ale unor contemporani єi apropiaюi ai sгi ne-ar lгmuri mai bine despre acest mare Sfвnt єi vorbitor de Dumnezeu. Iatг ce spunea Sfвntul Isidor Pelusiotul despre el: Noaptea tвrziu, cвnd grijile scaunului arhieresc nu-l mai tulburau, Sfвntul Ioan se оnchidea оn camera sa de lucru єi tвlcuia epistolele Sfвntului Apostol Pavel. Camera nu avea alt mobilier decвt un pat modest, o masг єi un scaun, iar ca podoabг sfintele icoane, оntre care icoana Sfвntului Pavel; la aceastг icoanг оєi оndrepta necontenit privirile cвnd zгbovea asupra оnюelesului dumnezeieєtilor cuvinte ale apostolului neamurilor. Dгduse dispoziюie sг nu fie tulburat de nimeni оn timpul lucrului sгu; nimeni sг nu intre la el єi nici sг treacг pe dinaintea uєii lui. Dupг ce a tвlcuit o parte din epistolele Sfвntului Pavel, Sfвntul Ioan a fost cuprins de oarecare оndoialг. Oare оi va plгcea lui Dumnezeu tвlcuirea sa? A оnюeles el bine cuvintele marelui apostol? Єi s-a rugat stгruitor lui Dumnezeu sг-i arate оntr-un chip oarecare de-i sunt plгcute explicгrile sale.

Оntre timp un curtean a cгzut оn dizgraюia оmpгratului. El a cerut, printr-un cunoscut, Sfвntului Ioan оngгduinюa de a-l primi, ca sг-єi spunг necazul. Arhiepiscopul a оncuviinюat. Omul a hotгrвt sг se ducг noaptea la casa arhiepiscopului, ca sг nu fie vгzut de duєmanii sгi. Оntr-o searг, a venit єi l-a rugat pe ucenicul sfвntului, pe Proclu, sг-l anunюe. Proclu, оnainte de a intra, s-a uitat printr-o crгpгturг оn camera оn care lucra sfвntul єi a vгzut cг arhiepiscopul nu era singur, ci оn spatele lui stгtea un bгrbat aplecat spre el єi cu gura la urechea lui. Proclu, intrigat cг dascгlul sгu este cu cineva оn camerг, a cгutat sг audг ce spune acel bгrbat, dar n-a putut оnюelege nimic. Vгzвnd cг nu poate intra, s-a оntors єi a spus curteanului cг nu-l poate anunюa, pentru cг altul se afla cu arhiepiscopul; sг mai aєtepte pвnг va pleca acela. Dupг cвtva timp, Proclu s-a dus din nou; dar iarгєi l-a vгzut pe strгin tot acolo; s-a dus єi a treia oarг dar оn zadar. Nu dupг mult timp a tocat pentru slujba de noapte. Atunci Proclu a spus curteanului sг se ducг acasг єi sг vinг оn seara urmгtoare, cг nu-l mai poate introduce, pentru cг arhiepiscopul оєi оncepe rugгciunea, care dureazг pвnг dimineaюa. Curteanul a venit єi a doua searг, dar n-a putut sг intre pentru aceeaєi pricinг ca єi оn seara trecutг. Mirarea lui Proclu era mare; cine putea fi strгinul acela care intra neobservat? Єi s-a hotгrвt sг nu mгnвnce, sг nu doarmг єi sг nu se dezlipeascг de uєг pвnг nu va afla cine este acel bгrbat. Єi a fгcut aєa. Seara, cвnd a venit curteanul, оncredinюat cг nimeni n-a intrat la arhiepiscop, i-a spus cг va vorbi negreєit cu el, cг n-a vгzut pe nimeni intrвnd. Totuєi, ca єi mai оnainte, s-a uitat оnгuntru єi a vгzut iarгєi pe acel bгrbat. Proclu a spus curteanului sг se ducг la casa sa єi sг se roage singur lui Dumnezeu pentru mвntuirea lui, cг bгrbatul care vine la arhiepiscop este trimis de Dumnezeu, cг intrг оn camerг fгrг sг fie vгzut. A doua zi dimineaюa, Sfвntul Ioan єi-a adus aminte de curteanul care trebuia sг vinг la el єi l-a оntrebat pe Proclu de nu l-a cгutat cineva. Proclu i-a rгspuns cг da, dar i-a povestit totodatг єi motivul pentru care nu l-a putut introduce. Cвnd a terminat de vorbit, Proclu єi-a aruncat ochii la icoana Sfвntului Pavel єi, minunat peste mгsurг, a spus arhiepiscopului cг bгrbatul care era оn camerг cu el semгna cu cel zugrгvit pe icoanг. Aєa a aflat Sfвntul Ioan Gurг de Aur cг Dumnezeu i-a ascultat cererea, trimiювnd pe оnsuєi autorul epistolelor sг-i dicteze tвlcuirea [17].

Tot referitor la sfinюenia vieюii Sfвntului Ioan Gurг de Aur, literatura duhovniceascг ne transmite aceastг mгrturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului Adelfie, care relata: Cвnd Ioan Gurг de Aur, episcopul Constantinopolului a fost surghiunit оn Cucuson, a gгzduit оn casa noastrг. Cвt a stat la noi am avut mare оndrгznire єi dragoste cгtre Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Cвnd a murit Fericitul Ioan оn surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, cг acest bгrbat, dascгlul оntregii lumi, care a оnveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit оntru Domnul pe scaunul sгu. Єi eu m-am rugat lui Dumnezeu, cu multe lacrimi, sг-mi arate оn ce stare se aflг el. Dupг ce m-am rugat multг vreme, оntr-o zi, am cгzut оn extaz єi am vгzut un bгrbat frumos la chip, care m-a luat de mвna dreaptг єi m-a dus оntr-un loc frumos єi slгvit. Acolo mi-a arгtat pe predicatorii credinюei єi pe dascгlii Bisericii. Eu mг uitam de jur оmprejur sг vгd pe cel pe care оl doream, pe marele Ioan. Dupг ce mi-a arгtat pe toюi єi mi-a spus numele fiecгruia, m-a apucat iarгєi de mвnг єi m-a scos afarг. L-am urmat оntristat cг n-am vгzut оmpreunг cu pгrinюii pe cel оntru sfinюi, Ioan. La ieєire, cel ce stгtea la poartг, vгzвndu-mг trist, mi-a spus: Nici unul dintre cei care vin aici nu iese оntristat! Eu i-am rгspuns: Aceasta оmi este durerea, cг n-am vгzut cu ceilalюi dascгli pe preaiubitul meu Ioan, episcopul Constantinopolei. Acela m-a оntrebat iarгєi: Vorbeєti de Ioan, dascгlul pocгinюei? Da!, i-am rгspuns eu. Pe el, mi-a spus acela, nu-l poate vedea om оn trup, pentru cг el stг acolo unde este tronul Stгpвnului [18].

 


II. Opera

 

Opera Sfвntului Ioan Gurг de Aur este vastг, ea ocupвnd 18 volume (47-64) оn ediюia Migne.

O clasificare a operei o face Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman. Pe aceasta am preluat-o оn lucrarea de faюг[19].

Opera Sfвntului Ioan se оmparte оn:

a) Omilii asupra Sfintei Scripturi:

- asupra cгrюilor Vechiului Testament:

- Omilii la Genezг;

- Omilii asupra Anei, mama lui Samuil;

- Omilii asupra lui David єi Saul;

- Omilii asupra Psalmilor;

- Omilii asupra obscuritгюii profeюiilor;

- Omilii la Isaia.

- asupra cгrюilor Noului Testament:

- Omilii la Matei;

- Omilii la Ioan;

- Omilii despre sгracul Lazгr;

- Omilii la Faptele Apostolilor;

- Omilii asupra Epistolelor Sfвntului Apostol Pavel.

b) Opere dogmatico – polemice:

- Contra anomeilor;

- Contra iudeilor;

- Despre оnviere;

- Cuvвntгri sau predici la sгrbгtorile mari al Mвntuitorului;

- Cuvвntгri morale cu bazг biblicг;

- Cuvвntгri ocazionale.

c) Apologetice:

- Contra lui Iulian єi a pгgвnilor;

- Despre Sfвntul Vavila;

- Micul Tratat: Cг Hristos este Dumnezeu.

d) Ascetice:

- Cгtre Teodor cel cгzut;

- Despre pocгinюг;

- Contra adversarilor vieюii monahale;

- Comparaюia оntre un rege єi un monah;

- Cгtre Stagir;

- Despre feciorie.

e) Educativ – morale:

- Despre slava deєartг єi despre ducaюia copiilor;

- Cгtre o tвnгrг vгduvг;

- Despre nerepetarea cгsгtoriei;

- Nimeni nu e vгtгmat decвt de sine оnsuєi;

- Cгtre cei ce sunt scandalizaюi din cauza nenorocirilor;

- Contra celor care au fecioare subintroduse;

- Femeile diaconiюe nu trebuie sг locuiascг cu bгrbaюii;

- Despre preoюie.

f) Corespondenюa:

- Cuprinde 236 scrisori, cele mai multe din timpul celui de-al doilea exil (404-407); au caracter istoric, consolator, de recomandare єi familiar.

 



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 144; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 54.196.248.93 (0.117 с.)