ОNЮELEPCIUNEA (necesitatea dobвndirii оnюelepciunii)

 

„De vei zice cг fгrг de оnюelepciune poate sг petreacг cineva, nu spui adevгrul, cгci precum o corabie fгrг de cвrmг єi fгrг de corгbier nu poate sг treacг marea, aєa єi omul neоnюelept. Corabia este fгrг de cвrmг єi fгrг de corгbier оn viaюa aceasta єi nu єtie ce va face. Pentru aceea zicea un оnюelept: cel neispitit de carte, vгzвnd nu vede, adicг neоnvгюatul, deєi vede, este orb, cгci оntreabг-l pe omul neоnюelept de este sufletul lui muritor sau nemuritor, de se miєcг sau nu, de stг cerul sau se mutг, de este Dumnezeu оn trei Fiinюe, ce este Liturghia, preotul, єi dacг nu єtie acestea este orb. Cгci sufletul єi mintea sunt care vгd єi cвnd mintea nu pricepe, orb este de tot.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 6)

ОNЮELEPCIUNEA (єi evlavia)

 

,,Cгci din vigoarea оnюelepciunii se dг vigoare evlaviei.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea IV, p. 85)

ОNЮELEPCIUNEA (єi blвndeюea)

 

„Aceasta e pricina cг Domnul nu ne-a poruncit sг fim numai blвnzi, dar nici numai оnюelepюi, ci le-a unit pe acestea amвndouг, ca ele sг ajungг virtute, sг ai оnюelepciunea єarpelui, ca sг te fereєti sг nu fii lovit оn ceea ce ai mai scump; dar sг ai єi blвndeюea porumbiюei, ca sг nu te rгzbuni pe cei ce te nedreptгюesc єi nici sг pedepseєti pe cei ce uneltesc оmpotriva ta. Pentru cг iarгєi nu-i de nici un folos оnюelepciunea, dacг nu-i adaugi blвndeюea.

- Dar poate fi o poruncг mai grea ca aceasta? Nu-i de ajuns, oare cг suferim rгul ce ni se face?

- Nu, rгspunde Domnul. Mai mult; nu-юi оngгdui nici sг te revolюi! Aєa e porumbiюa!

- Dar o astfel de poruncг este ca єi cum ai porunci unei trestii aruncate оn cuptor sг nu fie arsг de foc, ci sг stingг focul.

- Sг nu ne tulburгm! Ucenicii Domnului au оmplinit porunca, au dus-o la bun sfвrєit єi au arгtat prin faptele lor cг au fost оnюelepюi ca єerpii єi blвnzi ca porumbeii. N-au avut altг fire, ci aceeaєi fire ca єi noi. Sг nu socoteascг, dar, nimeni cг sunt cu neputinюг de оndeplinit poruncile Domnului! Domnul cunoaєte mai bine decвt toюi firea lucrurilor; єtie cг sгlbгticia se stinge nu cu sгlbгticie, ci cu blвndeюea”. (Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, оn col. PSB, vol. 23, pp. 408-409)

ОNЮELEPCIUNEA (єi simplitatea)

 

,,Dupг cum оnюelepciunea unitг cu rгutatea nu ar mai fi оnюelepciune, tot aєa єi simplitatea unitг cu prostia nu ar mai fi simplitate, fiindcг unde este simplitatea, prostia trebuie sг fugг, cum єi unde este оnюelepciune trebuie sг fugг rгutatea. Dupг cum nici doftoriile cele amare, єi nici cele dulci mai mult decвt trebuie nu folosesc, tot aєa nici simplitatea prin sine singurг, єi nici оnюelepciunea nu folosesc.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXVI, p. 384)

ОNVГЮГTURA (adevгratг єi mвntuitoare)

 

„Sг preferгm divina оnvгюгturг tuturor lucrurilor, єi sг privim orice fel de vreme ca proprie pentru оnvгюгtura noastrг.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XVIII, 3, p. 91)

 

„Banii au chipul оmpгratului, єi dacг nu au acest chip, nu sunt adevгraюi, ci se numesc mincinoєi. Tot aєa trebuie, ca fiecare оnvгюгturг, pe care noi se cuvine sг o credem, trebuie sг poarte оntru sine chipul lui Iisus Hristos.” (Cuvвnt la Duminica a 16-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 134)

 

ОNVГЮГTURA (оnvгюгturile rele)

 

„Dupг cum оnvгюгturile rele aduc dupг ele viaюг stricatг, tot aєa єi viaюa stricatг naєte de multe ori оnvгюгturi rele.” (La cuvвntul apostolic: <<Nu vreau sг nu єtiюi, fraюilor, cг pгrinюii noєtri toюi au fost sub nor єi toюi prin mare au trecut>>, 6, оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, p. 233)

ОNVIEREA (trupurilor)

 

„Scriptura spune: Єi i-a pus numele Set, zicвnd: «Mi-a ridicat mie Dumnezeu altг sгmвnюг оn locul lui Abel, pe care l-a omorвt Cain» (Fac., 4, 25). Uitг-te cвt de precis este cuvвntul ei. N-a spus: Mi-a dat Dumnezeu, ci: Mi-a ridicat mie. Iatг cг aici, prin aceste cuvinte, ni se aratг оn chip obscur semnele care prevestesc оnvierea. Cu alte cuvinte Eva a grгit aєa: Оn locul celui mort, Dumnezeu mi l-a sculat pe acesta. Chiar dacг Abel a cгzut la pгmвnt de mвna fratelui sгu єi a murit, totuєi puterea lui Dumnezeu mi l-a ridicat pe acesta оn locul celui cгzut. Pentru cг nu era оncг timpul оnvierii, Dumnezeu n-a ridicat pe cel cгzut, ci pe altul оn locul aceluia. De aceea єi Eva a spus: Mi-a ridicat mie Dumnezeu altг sгmвnюг оn locul lui Abel, pe care l-a omorвt Cain ”. (Omilii la Facere, omilia XXI, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 248)

 

„Sг dispreюuim, aєadar, moartea, chiar dacг nu ne-a sosit timpul moral, cг ne vom muta la o viaюг cu mult mai bunг.

- Dar trupul se stricг!

- Tocmai pentru aceasta, mai cu seamг, trebuie sг ne bucuram cг trupul mort se stricг, pentru cг ceea ce e muritor piere, dar nu piere fiinюa trupului. Dacг ai vedea cг o statuie este datг la topit, n-ai spune ca statuia piere, ci cг se face din ea o statuie mai bunг. Gвndeєte tot aєa єi despre trup єi nu boci!”. (Omilii la Matei, omilia XXXIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 427)

 

„Pentru aceasta sufletul nostru este nemuritor єi trupurile noastre vor fi nemuritoare, ca noi sг ne bucurгm de bunurile veєnice.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXXI, 2, p. 150)

 

„Ce scuzг vor avea deci cei ce nu cred оn оnviere, pentru cг noi o putem vedea оn toate zilele єi o putem admira оn seminюe, оn plante єi chiar оn rгspвndirea neamului nostru? Trebuie ca mai оntвi sгmвnюa sг se strice єi sг putrezeascг оn pгmвnt, pentru ca apoi sг se ridice єi sг aducг roadг. Dar, оn general, cвnd Dumnezeu face vreun lucru, nu mai este nevoie de mintea omeneascг, ea trebuie sг tacг; єi оn sfвrєit, cum ne-a scos pe noi Domnul din nefiinюг? Eu creєtinilor le vorbesc acum, creєtinilor care mгrturisesc cг ei cred оn Scripturi. Dar vreau sг-i оmprumut minюii omeneєti altг dovadг a оnvierii. Printre oameni sunt єi buni єi rгi; cum oare cei ce sunt rгi au trгit оn bine pвnг la adвnci bгtrвneюe єi, dimpotrivг, cвюi drepюi єi-au petrecut viaюa lor оn mizerie єi оn necazuri? Cвnd deci єi оn ce vreme va primi fiecare ceea ce i se va cuvine dupг meritul sгu, dupг faptele sale? (…)

Pentru ce nu vreюi sг fie o оnviere a trupurilor? Oare Dumnezeu n-are puterea sг le оnvieze? (…) Cei ce refuzг adevгrul оnvierii sunt cei ce nu vor sг dea seamг de faptele lor. Trebuie ca оnvierea noastrг sг fie asemгnгtoare cu cea a lui Iisus Hristos (I Cor., 15, 20), cгci El este pвrga єi Оntвiul nгscut din morюi (Col., 1, 18).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXVI, 3, p. 340)

 

„Toюi vor оnvia, desigur, оnsг nu toюi spre viaюг, ci unii spre osвndг, iar alюii spre viaюг. De aceea nici n-a zis Apostolul: va оnvia єi trupurile voastre, ci: va face vii єi trupurile voastre, ceea ce este mai mult decвt оnvierea, єi care se acordг numai celor drepюi. Deci spunвnd єi pricina unei asemenea cinstiri, zice: prin Duhul Sгu, Care locuieєte оn voi. Aєa cг dacг vei pleca de aici fiind lipsit de harul Duhului, єi neavвndu-L оntreg, te vei pierde, chiar de-ai оnvia. Cгci dupг cum El nu va suferi a fi predat osвndei, vгzвnd atunci strгlucind Duhul оntru tine, tot aєa nu va primi ca tu sг fii introdus оn cгmara cea de nuntг vгzвnd cг Duhul este stins оn tine, dupг cum nu le-a lгsat sг intre nici pe acele fecioare nebune din parabolг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIII, pp. 248-249)

 

,,Dacг trupul nostru este mгdular al lui Hristos, єi dacг Hristos a оnviat, apoi negreєit cг єi trupul va urma Capului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 174)

 

,,Deci nimeni sг nu se оndoiascг de оnviere, iar dacг cineva se оndoieєte, apoi sг se gвndeascг la cвte a fгcut Dumnezeu din ceea ce nu erau, єi atunci va primi єi dovada оnvierii. Cгci оn adevгr cele fгcute deja sunt cu mult mai preaslгvite decвt оnvierea єi purtвnd cu ele minunea cea negrгitг. Оn adevгr, gвndeєte-te bine: luвnd pгmвnt, l-a frгmвntat єi a fгcut pe om, pгmвnt care nu exista mai оnainte de aceasta. Deci cum de pгmвntul s-a fгcut om? Єi cum pгmвntul care nu exista s-a fгcut? Cum de au ieєit din pгmвnt toate felurile cele nesfвrєite de dobitoace, toate felurile de saduri, fгrг vreo durere, fгrг ca norii sг toarnг apг din cer, fгrг ca agricultura sг se fi arгtat, fгrг ca boii sau plugul sau, оn sfвrєit, orice altceva sг fi ajutat la facerea lor? Pentru aceea chiar din оnceput el a fгcut ca toate neamurile de dobitoace єi de saduri sг aparюinг pгmвntului celui neоnsufleюit єi fгrг simюire, pentru ca din capul locului sг te оnveюe pe tine despre оnviere. Оntr-adevгr, toate acestea sunt mai minunate єi mai nepricepute decвt оnvierea, fiindcг nu este acelaєi lucru a aprinde lumвnarea stinsг єi a scoate la ivealг foc care nu s-a arгtat pвnг atunci; nu este acelaєi lucru a ridica casa dгrвmatг єi a o scoate la luminг, nefiind pвnг atunci. Aici, dacг nu altceva, cel puюin materia era la оndemвnг, pe cвnd fiind vorba de оnviere, nici mгcar esenюa sau fiinюa ei nu se vede. Deci ceea ce pare mai greu a fгcut la оnceput, ca astfel tu sг primeєti de aici ceea ce este mai uєor. Єi cвnd eu zic mai greu, nu оnюeleg aceastг greutate cu privire la Dumnezeu, ci cu privire la raюionamentele noastre omeneєti. Lui Dumnezeu nimic nu-i este cu greu, ci precum zugravul care a fгcut o icoanг, cu uєurinюг va face mii de acest fel, tot aєa єi lui Dumnezeu оi este cu uєurinюг a face mii єi nenumгrate lumi. Єi mai bine zis, precum оюi este uєor a pricepe lumi nesfвrєite, tot aєa оi este lui Dumnezeu a le face, sau mai drept vorbind, cu mult mai uєor. Pentru cг tu оюi petreci un timp oarecare – fie chiar cвt de scurt – оn priceperea unui lucru, pe cвnd Dumnezeu nici aceastг greutate nu o simte, ci dupг cum pietrele sunt mai grele decвt penele cele mai uєoare ale pгsгrilor, pe atвt mintea noastrг este оn urmг оn ceea ce priveєte graba cu care Dumnezeu plгzmuieєte zidirile. Ai admirat puterea lui la facerea pгmвntului? Acum gвndeєte-te iarгєi cum a fгcut єi cerul din ceea ce nu era, cum a fгcut stelele cele nenumгrate, cum a fгcut soarele єi luna, єi toate acestea au fost fгcute din ceea ce nu erau. Єi iarгєi spune-mi, rogu-te, cum de stau dupг ce au fost fгcute єi pe ce anume stau? Ce temelie are cerul, єi pгmвntul pe ce stг? Єi dedesubtul pгmвntului ce este? Ai vгzut оn cвtг nedumerire ajunge ochiul cugetului tгu, dacг nu vei alerga degrab la credinюг єi la puterea cea nepriceputг a celui ce le-a fгcut?

Dar dacг voieєti a te gвndi єi la cele omeneєti, ai putea ca sг оntraripezi cвte puюin cugetul tгu. Nu vezi pe olari? Cum din lutul cel fгrг nici o formг ei fac un vas frumos? Nu vezi pe cei ce topesc pгmвntul metalic, cum оюi scot pe faюг aurul, fierul єi arama? Nu vezi iarгєi pe alюii care fabricг sticla, cum transformг nisipul оntr-un corp tare єi transparent? Sг mai spun de cei ce argгsesc pieile, de cei ce vгpsesc hainele оn forma porfirei оmpгrгteєti, cum оn locul unei haine, prin vгpsire оєi pun оn faюг altг hainг? Sг mai spun de naєterea noastrг? Oare mai оntвi nu se varsг оn mitra femeii puюinг sгmвnюг fгrг formг? Deci de unde єi cum se face acolo оnlгuntru o astfel de оnchegare єi alcгtuire deplinг a omului? Dar cu grвul ce se petrece? Oare nu se aruncг оn pгmвnt grгuntele gol? Oare nu putrezeєte dupг ce a fost aruncat оn pгmвnt? Deci de unde spicul, paiul єi celelalte toate? Oare nu se vede de multe ori cum o micг sгmвnюг de smochinг cгzutг pe pгmвnt, оn scurt timp a fгcut rгdгcinг єi ramuri єi a dat єi rod? Apoi dacг toate acestea le primeєti cu cugetul tгu єi nu le mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu оi ceri cuvвnt єi pare cг te оndoieєti cг el va preface trupul nostru? Dar cum pot fi acestea vrednice de iertare?” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVII, pp. 174-176)

 

,,Sг nu vг оndoiюi de оnviere, fiindcг atunci veюi fi departe de nгdejdea viitoare. Єi care este cuvвntul cel оnюelept al celor оmpotrivг-grгitori, sau mai drept vorbind, care este prostia lor? Єi cum, zic ei, va mai оnvia trupul, dupг ce s-a amestecat cu pгmвntul єi s-a fгcut pгmвnt, єi dupг ce sufletul s-a despгrюit de el єi s-a strгmutat оn altг parte? Юie юi se pare acest lucru cu neputinюг, nu оnsг єi ochiului celui neadormit, cгci aceluia toate sunt cu putinюг. Tu nu vezi legгtura care este оntre trup єi suflet, pe cвnd Dumnezeu toate le єtie. Tu nu єtii ce este оn inima aproapelui tгu, pe cвnd Dumnezeu toate le cunoaєte. Deci dacг nu crezi cг Dumnezeu toate le оnviazг, apoi nu vei crede nici cг el cunoaєte cele din cugetul tгu, cгci acestea nu se vгd – deєi fiind vorba de trup, apoi materia este vгzutг, cu toate cг putrezeєte, pe cвnd cele din cugetul omului nu se vгd. Dar dacг el cunoaєte cele nevгzute cu toatг amгnunюimea, apoi nu va vedea pe cele vгzute єi nu va despгrюi cu uєurinюг trupul? Negreєit cг aєa este.

Deci nu te оndoi de оnviere, fiindcг credinюa aceasta оndoielnicг este drгceascг. Єi diavolul оncearcг nu numai ca tu sг nu crezi оn оnviere, dar оncг ca sг te оnstrгinezi de faptele cele bune єi sг te pierzi. Omul care nu crede оn оnviere, care nu o aєteaptг єi nici nu crede cг are a da seamг de faptele sale, nu se va оndeletnici cu virtutea, єi neоndeletnicindu-se cu virtutea, nu va crede оn оnviere. Amвndouг acestea se trag una din alta, rгutatea din necredinюг єi necredinюa din rгutate. Cugetul necredinciosului fiind оncгrcat cu multe rгutгюi єi temвndu-se de rгsplata viitoare, apoi el nu voieєte a-єi cвєtiga mвngвierea spre ceva mai bine prin schimbarea lui, ci voieєte mai bine a se odihni оn liniєte prin necredinюг. Dacг tu spui cг nu este оnviere, nici judecatг, apoi єi acela va zice: Prin urmare, nici eu nu voi da seamг de cele ce am оndrгznit a face. Dar ce zice Hristos? Vг amгgiюi, neєtiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu (Mt. 22, 29). Nici n-ar fi fгcut Dumnezeu atвtea, dacг ar fi fost ca sг nu mai оnviem noi, ci sг putrezim єi sг pierim cu totul; nu ar mai fi fгcut cerul acesta ce se оntinde deasupra noastrг, nu ar fi aєternut pгmвntul sub picioarele noastre, єi nici celelalte toate nu le-ar mai fi fгcut numai pentru viaюa aceasta atвt de scurtг. Dar dacг toate acestea sunt pentru viaюa de acum, apoi ce nu va face pentru cea viitoare? Єi dacг nu va fi viaюa viitoare, apoi atunci noi suntem cu mult mai prejos єi mai necinstiюi decвt zidirile cele fгcute pentru noi. Cгci єi cerul, єi pгmвntul, єi marea, єi rвurile sunt mai statornice decвt noi, ba chiar єi unele din necuvвntгtoare, ca de pildг vulturul єi elefantul єi altele multe, care se bucurг de un timp mai оndelungat оn viaюa aceasta. Viaюa noastrг оnsг este єi scurtг єi dureroasг, nu ca a acelora, lungг єi lipsitг de griji єi de supгrгri. Deci ce, spune-mi, oare pe robi i-a fгcut mai buni decвt pe stгpвni? Nu, rogu-vг, sг nu gвndiюi de acestea. Nu-юi sгrгci, omule, cugetul cu astfel de gвnduri, nici sг fii nebгgгtor de seamг de bogгюia lui Dumnezeu, avвnd un astfel de Stгpвn.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVII, pp. 176-177)

 

,,Murind (Hristos – n.n.) pentru pгcatele noastre, El s-a sculat din morюi, cг este pвrgг (оncepгturг) a celor adormiюi etc. Cгci pвrga (оncepгtura) cui ar putea fi pвrgг, dacг nu a celor sculaюi din morюi? Deci cum nu se vor scula din morюi? Єi dacг nu se vor scula, pentru ce atunci s-a sculat Hristos? Pentru ce a venit оn lume? Pentru ce a mai luat trup omenesc dacг nu urma a оnvia acel trup? – Cгci el nu avea nevoie de trup, ci l-a luat numai pentru noi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 419)

 

,,Dacг trupul nu оnviazг, atunci sufletul rгmвne neоncununat єi afarг de fericirea cea din ceruri; iar dacг este aєa, apoi atunci nu ne vom bucura de nimic, єi dacг nu ne vom bucura de nimic, atunci rгsplata este оn viaюa de acum.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 421)

 

,,… mai ticгloєi decвt toюi oamenii suntem. Adicг dacг dupг atвtea munci єi necazuri, єi mii de suferinюe, am ajunge sг cгdem din atвtea bunгtгюi fгgгduite, єi cele ale noastre au stat numai оn cele de aici, apoi suntem cei mai ticгloєi dintre oameni, cгci toate cele ale оnvierii s-au rгsturnat. Aєa cг єi de aici se vгdeєte cг vorba lui nu este pentru pгcate, ci pentru оnvierea trupurilor, pentru viaюa de acum єi cea viitoare.

Iar acum Hristos s-a sculat din morюi, оncepгturг (pвrgг) celor adormiюi s-a fгcut (1 Cor. 15, 20). Arгtвnd deci toate relele ce urmeazг din a nu crede оn оnviere, la urmг repetг iarгєi vorba, єi zice: Iar acum Hristos s-au sculat din morюi, necontenit adгogвnd cuvintele din morюi, ca astfel sг astupe gurile ereticilor, оncepгturг (pвrgг) celor adormiюi s-au fгcut. Deci dacг el este pвrgг sau оncepгturг, apoi va trebui sг оnvieze єi aceєtia. Dacг el ar fi vorbit aici de оnviere ca de izbгvirea de pгcate – єi fгrг de pгcat nimenea este – apoi atunci cum vor fi unii dupг voi cari vor оnvia? Ai vгzut cг vorba lui este de оnvierea trupurilor? Єi ca aceasta sг o facг vrednicг de credinюг, оntruna aduce pe Hristos la mijloc, ca pe cela ce a оnviat cu trupul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, pp. 421-422)

 

,,Dar dacг cineva ar fi оn nedumerire, cг dacг apostolul vorbeєte de оnviere, apoi pentru ce oare nu a adus la mijloc trupurile cele оnviate pe timpul Domnului, am putea spune cг acesta nu era o dovadг pentru оnviere. Cгci pe cei оnviaюi a-i arгta iarгєi murind, aceasta nu ar fi putut fi dovadг celui ce vrea sг dovedeascг cг la urmг se va surpa єi moartea. Pentru aceea a єi spus cг se va surpa la urmг, ca nicidecum sг bгnuieєti cг ea va mai оnvia. Cгci rгul fiind doborвt, apoi cu atвt mai mult moartea va оnceta sг mai fiinюeze. De altminteri, nici nu mai poate fi vorba ca, dacг izvorul a secat, apoi rвul ce curgea dintr-оnsul sг mai fiinюeze, єi ca, dacг rгdгcina a fost smulsг cu totul, rodul sг rгmвnг оn fiinюг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 429)

 

,,Apostolul оюi aratг cг єi оnvierea trupurilor este vrednicг de credinюг, cгci dacг pгcatul a adus moartea, apoi atunci cвnd rгdгcina a fost uscatг, nu mai trebuie a te оndoi defel de pierderea fructului. Pentru aceea spunвnd mai оntвi de iertarea pгcatelor, la urmг mгrturiseєti єi de оnvierea morюilor – de la aceea fiind adus la aceasta. Apoi fiindcг numai numele оnvierii nu ajunge spre a arгta totul – cгci mulюi оnviind din morюi, s-au dus iarгєi (au murit iarгєi) ca єi cei din legea veche, ca єi Lazгr, ca єi cei din timpul cвnd Hristos se gгsea pe cruce – porunceєte a spune cг crezi оn viaюa veєnicг, ca astfel sг nu bгnuieєti defel cг dupг acea оnviere va mai fi moarte.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XL, p. 437)

 

,, Pentru ce dar ne primejduim єi noi оn tot ceasul? Chiar de ar voi cineva sг facг aceasta pentru slavг deєartг, totuєi o datг, poate єi de douг ori ar face-o, оnsг nu оn toatг viaюa, ca noi; cгci noi оntreaga noastrг viaюг am petrecut-o spre aceasta.

Оn toate zilele mor; – mг jur pre lauda voastrг, care am оntru Hristos Iisus Domnul nostru, оnюelegвnd prin zicerea laudг, procopseala lor, sporul ce-l fгcuserг оn credinюa Creєtineascг. Apoi fiindcг a arгtat cг sunt multe primejdii prin care dвnєii trec, ca nu cumva sг se creadг cг el spune aceasta oftвnd, de parcг ar zice: Nu numai cг nu mг оntristez pentru aceasta, ci оncг mг єi bucur cг pгtimesc de acestea pentru voi. Deci оndoit trebuie a mг mвndri: єi cг pentru voi mг primejduiesc, оn acelaєi timp єi pentru cг vг vгd sporind. Dupг aceea el face ceea ce obiєnuieєte peste tot locul, adicг dupг ce a vorbit lucruri mari, la urmг pe toate le pune оn seama lui Hristos.

Dar oare cum moare оn fiecare zi? Cu buna lui voire єi fiindcг era pregгtit spre aceasta. Єi pentru ce vorbeєte aєa? Urzind єi prin asemenea cuvinte ideea de оnviere a morюilor. Cine ar prefera, zice, ca sг оndure atвtea primejdii, nefiind оnviere єi nici viaюa viitoare? Dacг cei ce cred оn оnviere, єi de-abia s-ar primejdui pentru dвnsa dacг nu ar fi destul de viteji, apoi cu atвt mai mult cel ce nu crede nu ar prefera sг sufere atвtea primejdii, єi оncг atвt de cumplite. Dar tu priveєte cum cвte puюin el a fгcut оntinderea єi sporirea ideii, cгci dupг ce a spus ne primejduim, a adгogat оndatг: оn tot ceasul, apoi оn toate zilele, apoi cг nu numai ne primejduim, ci єi mor.

Mai departe apoi el aratг єi ce fel de primejdii a оndurat, zicвnd astfel: De m-am luptat ca un om cu fiarele оn Efes, ce folos оmi este? (1 Cor. 15, 32). Dar oare ce va sг zicг: De m-am luptat ca un om? Adicг cвt mi s-a cuvenit ca om, m-am luptat cu fiarele; cгci ce este dacг Dumnezeu m-a rгpit din acele primejdii? Оncвt cel ce mai ales este dator a se оngriji de dвnєii sunt eu, care am оndurat atвtea primejdii єi nu am primit nici o rгsplatг. Dar dacг nu va fi timp de platг, ci toate cele ale noastre sunt mгrginite numai pentru timpul de faюг, apoi atunci noi suntem оn mare pagubг. Cгci voi a-юi crezut fгrг nici o primejdie, оn vreme ce noi оn fiecare zi suntem sfвєiaюi. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XL, pp. 438-439)

 

,,A nu crede оn оnviere este a nu cunoaєte puterea cea nebiruitг a lui Dumnezeu єi care este destoinicг spre toate, fiindcг dacг din cele ce nu sunt a fгcut cele ce sunt, apoi cu atвt mai mult pe cele putrezite va putea sг le readucг la viaюг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XL, p. 440)

 

,,Aceia ziceau: Nu va оnvia, fiindcг a murit, iar el оntorcвnd vorba pe dos, zice: Єi cu toate acestea, dacг nu ar muri, nu ar оnvia; єi deci pentru aceea оnviazг, fiindcг moare. Dupг cum Hristos a arгtat-o aceasta destul de lгmurit, zicвnd: Grгunюul de grвu, cгzвnd оn pгmвnt, dacг nu va muri, el singur rгmвne; iar de va muri, multг roadг aduce (In. 12, 24, tot aєa єi Pavel luвndu-єi pilda tot de acolo (…), arгtвnd cг nu firea pгmвntului face aceastг оnviere, ci cг singur Dumnezeu face totul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLI, p. 445)

 

,,Dacг a pгcгtui este pricina morюii, iar Hristos venind, a dezlegat pгcatul, єi pe noi ne-a izbгvit de dвnsul prin botez, єi cг оmpreunг cu pгcatul a оncetat єi legea – pentru ce te mai оndoieєti la urmг despre оnviere? Cum єi de unde va mai avea putere moartea a stгpвni? De la lege? Dar aceasta a fost desfiinюatг. De la pгcat? Dar єi pгcatul a fost desfiinюat.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLII, p. 456)

 

„Cum apoi, ceea ce este stricгcios, ceea ce este muri­tor, va fi оnghiюit de viaюг? El nu a zis doar: Pentru ca sг fie оnghiюit trupul cel muritor de trupul cel nemuritor, ci pentru ca cel muritor (stricгciunea) sг se оnghitг de viaюг. Dar aceasta numai atunci se petrece, cвnd va оnvia acelaєi trup; dacг оnsг оl laєi pe acesta єi-юi fгureєti un altul, apoi atunci nu mai este оnghiюitг stricгciunea, ci rгmвne aceeaєi. Pentru aceea nu se petrec lucrurile aєa, ci trebuie ca stricгciosul acesta, adicг trupul, sг se оmbrace оntru nestricгciune. Trupul este un mijloc, acum gгsindu-se оn aceasta, iar atunci оn aceea; єi pentru aceasta оn cel dintвi, sau mai bine zis оn forma lui cea dintвi se va оnfгюiєa atunci, fiindcг altminteri nestricгciunea nu-l poate slobozi din stricг­ciune. Nu poate stricгciunea pe nestricгciune a moєteni (1 Cor., 15, 50), zice, fiindcг atunci cum ar putea fi nestricгciunea? Ci dimpotrivг, stricгciunea este оnghiюitг de viaюг єi, prin urmare, viaюa biruieєte pe stricгciune, iar stricг­ciunea pe viaюг niciodatг. Cг dupг cum ceara se topeєte de foc, iar dвnsa nici­odatг nu poate stгpвni sau nimici puterea focului, tot aєa єi stricгciunea se to­peєte de nestricгciune єi piere, iarг aceasta nu poate niciodatг a o stгpвni pe aceea.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia X, pp. 105-106)

 

„Cгci cu acest trup va veni (Hristos – n.n.) sг judece lumea, avвndu-l оntreg єi nepгtimitor. Cгtre care єi noi vom pгєi, fгcвndu-se trupurile noastre asemenea cu trupul slavei Lui.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XI, p. 111)

 

„Iatг cг firul (bobul de grвu – n.n.) aruncat оn sвnul pгmвntului putrezeєte, оnsг оnviazг. Acum tu priveєte minuni contrare єi una pe alta biruind: minunat lucru este de a nu putrezi bobul de grвu, оnsг mai minunat оncг este de a putrezi, єi din putred sг оnvieze. Unde sunt acum cei ce bвrfesc, necrezвnd оn оnviere єi zic: cum se va putea lipi osul acesta de acela? Unde sunt cei ce iau aceste credinюe drept mituri? Spune-mi, te rog: Cum s-a ridicat Ilie la cer pe o cгruюг de foc? Cгci focul are obiceiul sг ardг, nu sг se ridice la cer. Cum de trгieєte de atвta timp? Оn ce loc este el? De ce oare s-a petrecut faptul acesta aєa? Unde s-a mutat Enoh cu trupul? Єi acolo se bucurг oare aceeaєi hranг ca єi noi? Єi ce-l оmpiedicг de a fi aici pe pгmвnt? Poate nu se bucurг de hranг? Єi de ce s-a mutat?” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia V, p. 64)

 

„Оnvierea se va petrece оntr-o cirtг єi оn clipeala ochiului.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia VIII, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 239)

 

„Cг оnvierea va fi pentru toюi deopotrivг, pгcгtoєi єi drepюi, єi pentru toюi va sta Hristos de faюг judecвnd. Cugetг, deci, ce fel vor fi atunci cei triєti, cei scвrbiюi, cei traєi оn foc, cвnd vor vedea pe ceilalюi оncununaюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXI, p. 363)

 

„Mulюi au оnviat єi din nou au murit precum Lazгr, la fel єi trupurile sfinюilor. Dar acum nu este aєa, ci оn оnviere gгseєti neputrejune, dгnюuire оmpreunг cu оngerii, оntвmpinarea Fiului lui Dumnezeu pe nori єi aєa totdeauna cu Domnul vom fi, izbгvirea de moarte, libertatea faюг de pгcat, omorвrea morюii.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 47)

 

„Оnvierea va fi obєteascг, a tuturor oamenilor, єi a celor credincioєi єi a celor necredincioєi. De aceea, ca nu cumva, la auzul acestor cuvinte, sг socoteєti cг va fi o judecatг nedreaptг єi sг nu spui оn sineюi: Ce оnseamnг asta? Eu cel vrednic, cel ce am оndurat єi m-am chinuit atвt оnviez, єi оnviazг la fel єi se bucurг de aceeaєi cinste єi elenul, єi necredinciosul, єi cel ce s-a оnchinat idolilor, єi cel ce n-a cunoscut pe Hristos? Deci, ca sг nu te tulburi spunвnd acestea, ascultг ce spune Pavel: Numai de vom fi gгsiюi оmbrгcaюi, nu goi (II Cor., 5, 3).

- Dar cum poate fi gгsit gol cel оmbrгcat cu nestricгciunea єi cu nemurirea?

- Cum? Dacг va fi lipsit de slavг єi de оndrгznirea cea cгtre Dumnezeu. Єi trupurile pгcгtoєilor vor оnvia nestricгcioase, ca sг ardг veєnic. Єi pentru cг focul acela este nestins, el are nevoie de trupuri care nu sunt mistuite de foc niciodatг.” (Cuvвnt despre оnvierea morюilor, VIII, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 133)

 

,, Domnul оntru poruncг, cu glasul arhanghelului, se va pogorо din cer (IITes. 4, 15). Aєadar la оnviere, оngerii vor aduna pe cei drepюi, єi adunaюi fiind, vor fi rгpiюi оn nori, iar acest lucru se va face оntr-o clipг.

Dar la ce slujesc trвmbiюele єi sunetele? Spre deєteptare, spre arгtare de bucurie, dar єi spre arгtarea durerii celor osвndiюi. Vai nouг оn acea zi оnfricoєatг!” (Cuvвntare despre Evanghelia de la Matei, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 114-115)

 

„Soarele merge оntr-adevгr la o mare оnгlюime, dar este totuєi pieritor, pe cвnd trupurile celor bineplгcuюi lui Dumnezeu se vor оmbrгca cu o slavг atвt de mare, cг ochii aceєtia de carne nu pot cгta la ea. Dumnezeu a avut grijг sг ne dea єi оn Vechiul Testament єi оn Noul Testament unele semne slabe, unele urme slabe ale strгlucirii trupurilor drepюilor. Astfel, оn Vechiul Testament, faюa lui Moise, la coborвrea de pe muntele Sinai, strгlucea de o slavг atвt de mare, оncвt ochii israilitenilor nu-l puteau privi (Ieє., 34, 29-30); iar оn Noul Testament, faюa lui Hristos strгlucea pe Muntele Taborului mai mult decвt a lui Moise (Luca 9, 32).” (Cгtre o femeie rгmasг vгduvг de tвnгrг, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 153)

 

„Pentru aceasta mai vвrtos sг te bucuri єi sг nu-юi faci voie rea, cг єi cel ce vrea sг оnnoiascг vreo casг veche, оntвi scoate pe cei ce єed оn ea, єi atunci оncepe a strica casa єi a o zidi a doua oarг, fгcвnd-o mai frumoasг ca оnainte єi celor ce єedeau оn ea nici un rгu nu le-a fгcut, ci оncг mai bine le pare єi se bucurг. Aєa face єi Dumnezeu, scoate оntвi sufletul din trup ca dintr-o casг veche, ca sг-i zideacг alta mai luminatг sufletului єi cu mai multг cinste єi laudг оl bagг оn cel mai luminat trup.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 115)

 

„Єi Dumnezeu, оn lucrurile zilnice, nu executг El precis chiar acest lucru al оnvierii? Cum se nasc, se rгspвndesc, se coloreazг plantele? Aceastг floare atвt de graюioasг atвt de parfumatг, de unde vine ea? Cum o produce Dumnezeu pe ea? Dintr-un germene de nepгtruns. Un grгunte fгrг formг aruncat оn pгmвnt; acolo se elaboreazг оnvierea lui оn cursul frigului iernii єi la soarele primгverii acesta va fi o plantг оnverzitг єi оnfloritг. Aєa face El cu cenuєa noastrг, germene misterios, care la primele raze ale soarelui veєniciei va apгrea оntr-un trup splendid єi nemuritor.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 140)

 

„Оnюelegem noi оncolюirea unui grгunte de grвu? Apoi, ridicвndu-ne оn ordinea supranaturalг, оnюelegem noi naєterea fecioreascг a Cuvвntului оntrupat?

Aєa contemplвnd faptele divine care sunt sub ochii noєtri єi care оntr-un sens, sunt mai admirabile оncг decвt оnvierea noastrг, sг оncetгm de a vorbi despre imposibilitate. Dacг Dumnezeu a fгcut mai mult, nu este nebunie a pretinde cг El nu poate puюinul?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 140)

 

„Obiecюia zice: cum sг scot dintr-un germene imperceptibil un trup slгvit? Оnsг noi cum scoatem dintr-o cremene flacгra care rгmвne nevгzutг оn ea? Noi atingem aceastг piatrг, o scвnteie iese din ea єi din aceastг scвnteie facem sг se nascг un incendiu vast. Aceste flгcгri uriaєe nu vin dintr-o cremene obscurг? Acest incendiu n-are el ca punct de plecare un germene imperceptibil? Noi facem aceea єi Atotputernicul n-ar avea aceeaєi putere?” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 141)

 

„Din legea veche a revelaюiei, оnvierea noastrг viitoare este atвt de explicitг оncвt Iov, оn sвnul greutгюilor lui de nesuferit, оєi pune оn оnviere toatг puterea de a le оndura єi strigг cu triumf: Оn ziua cea din urmг eu voi оnvia! David cвntг slгvile acestei reоnnoiri viitoare. Ezechiel contemplг slava mгreaюг. Lumea veche trгieєte оn aceastг nгdejde sublimг. Cвnd apгrea Iisus Hristos, vestea devine mai luminoasг, promisiunea mai explicitг єi mai solemnг, оnvierea face fondul, temelia tuturor оnvгюгturilor lui Hristos, єi de mai multe ori El a descris-o оn mod mгreю.

Aceastг dogmг mare este reculeasг de apostolii Sгi care predicг lumii оntregi оnvierea trupului. Biserica face din ea un articol оn Simbolul ei; martirii оєi sfвrєesc оn aceastг nгdejde curajul de a-єi da trupul lor la chinuri єi la moarte. Єi fгrг aceastг asigurare cum sг concepi оn ceea ce pгgвnii numeau nebunia lor de nespus? Cine sunt de fapt sfinюii martiri? Cei ce au avut nгdejdea sigurг a оnvierii. Cвnd aceastг eroicг mamг a Macabeilor оndemna pe fiecare din fiii ei sг rгmвnг tare оn chinuri єi-i vedea murind de bucurie sub ochii ei, ce o susюinea dacг nu dumnezeiasca promisiune a unei оnvieri slгvite? Єi оn cursul veacurilor, ce i-a susюinut pe sfinюi єi pe eroii creєtinismului, ce i-a fгcut оnvingгtori ai iadului, ai lumii єi ai lor оnєiєi? Ce? Nгdejdea unicг оn оnviere.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 142)

 

„Noi vom оnvia оn mod sigur fiindcг Iisus Hristos a оnviat оn mod sigur; оnvierea Lui o presupune pe a noastrг, sau mai curвnd a noastrг este cuprinsг оn a Lui.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 143)

 

„Dacг Dumnezeu ne-a creat, aceasta n-a fгcut-o pentru a ne distruge. Dacг El ne-a dotat оn mod mгreю, aceasta n-a fгcut-o pentru ca noi sг sfвrєim оn mizeria veєnicг єi оn nefiinюг. Dacг Cuvвntul Lui S-a fгcut trup єi a intrat оn familia omeneascг, slгvind sвngele nostru оn contact cu al Sгu, aceasta a fгcut-o nu pentru a da unei stricгciuni fгrг nгdejde aceastг umanitate al cгrei membru s-a socotit El demn sг devinг.

Оnsг sг le dгm acestor consideraюii ultima lor forюaг. Acestea sunt adevгrate arvune ale оnvierii, adevгrate ancore ale slavei noastre viitoare, pe care Dumnezeu ne-a repartizat-o de pe acum. Ei ce! Dumnezeu va nimici aceastг carne pe care harul єi tainele nu оnceteazг acum s-o slгveascг? Aceste trupuri peste care curge apa renгscгtoare a botezului, pe care uleiul sfвnt le sfinюeєte єi le оndumnezeieєte; aceste trupuri din care Euharistia mai ales оєi face sanctuar, pe care carnea divinг le umple cu ungerea ei, pe care-o pгtrunde sвngele divin, pe care le locuieєte Duhul Sfвnt, pe care harul Lui le оnnobileazг єi le transformг, aceste trupuri pe care Dumnezeu le ia atвt de mгreю оn posesiune, El le va lгsa apoi ca o pradг a unei morюi veєnice? El n-ar fi construit palate atвt de frumoase decвt pentru a le distruge apoi єi a face din ele ruine mizerabile єi urвte? Nu! Sг cunoaєtem mai bine оnюelepciunea divinг, єi mгreюiile prezente ale trupurilor noastre єi din ele sг scoatem concluzia оndrгzneaюг despre slava lor viitoare.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 145)

 

„Єi dacг vrem оn particular sг ne facem o idee despre strгlucirea cu care va оmbrгca trupurile оnvierea, sг mergem pentru moment la Tabor sг contemplгm aici transfigurarea trupului Omului-Dumnezeu. Оncг aceastг slavг era acomodatг la slгbiciunea ochilor muritori; оnsг ce este ea оn sine оnsгєi, ce este ea оn cer, unde o contemplг ochi nemuritori? Ori noi o єtim, noi vom оnvia dupг modelul Omului-Dumnezeu оnviat; vom reоmbrгca slava Lui єi vom strгluci din propria lui Frumuseюe.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 147)