IUBIREA (sг iubim pe pгcгtos єi sг urвm pгcatul)

 

„Sг nu avem milг de pгcat, ci de nenorocirea pгcгtosului.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 6, p. 304)

IUBIREA (jertfelnicia iubirii)

 

„ Єi a slujit Iacov pentru Rahila єapte ani; єi erau оnaintea lui ca niєte zile puюine, pentru cг o iubea (Fac., 29, 20). Cвnd eєti rгnit de dragoste nu mai юii seamг de greutгюi; оnduri totul cu uєurinюг, oricвt de multe ar fi primejdiile, oricвt de mari ar fi greutгюile; un singur lucru urmгreєti: sг-юi оmplineєti dorul”. (Omilii la Facere, omilia LV, II, оn col. PSB, vol. 22, p. 215)

 

IUBIREA (dovada iubirii)

 

„Dar care e dovada iubirii? Aceea de a iubi pe cel ce te urгєte. Voiesc a vг spune un exemplu, permiteюi-mi, єi nu-l pot gгsi оn cele duhovniceєti, drept care vг voi spune unul din cele lumeєti. Nu vedeюi pe cei amorezaюi? Оn ce mod sunt batjocoriюi de amantele lor, єi cвte ele fгuresc asuprг-le, cвюi bani pгgubesc, єi cu toate acestea оi ard de dorul lor єi le iubesc mai mult decвt sufletele lor? Nu vedeюi cum ei оєi petrec nopюile perindвndu-se pe la uєile lor? De acolo sг luгm exemplu, nu adicг sг iubim astfel de femei stricate, ci оn astfel de chip sг iubim pe duєmani. Spune-mi deci, oare nu se poartг cu ei aceste femei mai batjocoritor decвt cu toюi ceilalюi duєmani? Nu cheltuiesc cu ele toatг averea? Nu sunt insultaюi оn faюг, єi nu li se ordonг оntr-un mod mai оnjositor decвt chiar servitoarelor lor? Єi cu toate acestea ei nu se оndepгrteazг de ele.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia VII, p. 68)

IUBIREA (statornicг)

 

„Оnsг cum va fi iubirea statornicг? Ne-o aratг tot Apostolul, spunвnd: оntreceюi-vг cu cinstirea (Romani 12, 10). Оn felul acesta se єi plгsmuieєte dragostea, єi rгmвne statornicг. Cгci, adevгrat, nu existг mijloc mai bun pentru pгstrarea iubirii, cвt sг-l cinstim pe celгlalt. Astfel єi iubirea devine mai vie, єi respectul reciproc mai adвnc.

Dincolo de cinstire, trebuie оncг sг arгtгm cг ne pasг de problemele celuilalt, pentru cг оmbinarea cinstirii cu purtarea de grijг dг naєtere celei mai arzгtoare iubiri. Nu ajunge sг iubim numai cu inima, ci sunt necesare єi acestea douг, cinstirea єi interesul pentru celгlalt, care sunt manifestгrile dragostei, єi totodatг єi condiюiile ei. Ele se nasc din iubire, dar єi nasc iubire.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 134)

IUBIREA (trebuie sг-i cuprindг pe toюi oamenii оn braюele ei)

 

„Iubirea noastrг trebuie sг-i cuprindг pe toюi oamenii. Dacг pe unii оi iubim, iar pe alюii nu, niciodatг dragostea noastrг nu va fi mai presus decвt a oamenilor necredincioєi. Creєtinii nu trebuie sг iubeascг aєa cum iubesc necredincioєii.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 353)

 

IUBIREA (vrгjmaєilor)

 

„Sг iubim pe duєmani єi sг le facem bine. Dar pentru ce spun: Sг le facem bine? Trebuie sг ne rugгm pentru ei, sг rugгm pe Stгpвnul, sг-I cerem sг poarte de grijг de ei! Acest lucru, mai mult decвt toate, ne va fi de ajutor оn ziua cea оnfricoєгtoare єi vom єterge cu totul pгcatele noastre, dacг ne purtгm aєa cu duєmanii noєtri.

Da, porunca este mare єi grea; dar dacг te gвndeєti la rгsplata ce se dг celor ce o оndeplinesc, nu юi se pare deloc grea, oricвt ar fi de grea.

- Care e rгsplata?

- Dacг faceюi aceasta, spune Domnul, veюi fi asemenea Tatгlui vostru Celui din ceruri (Matei, 5, 45).

Єi ca sг se facг mai lгmurit cuvвntul, a adгugat: Cг rгsare soarele Lui peste rгi єi buni єi plouг peste drepюi єi nedrepюi (Matei, 5, 45) .” (Omilii la Facere, omilia IV, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 65)

 

„ Imitг, оюi spune Domnul, pe Dumnezeu dupг puterile tale omeneєti! Dupг cum Acela face sг rгsarг soarele nu numai peste cei drepюi, ci єi peste cei ce fac rele, єi dupг cum El nu dг ploi numai peste cei buni, ci єi peste cei rгi, tot aєa єi tu, dacг nu iubeєti numai pe cei ce te iubesc, ci єi pe cei ce te duєmгnesc, imiюi, dupг puterea ta, pe Dumnezeu.

Ai vгzut cum Hristos a urcat pe cea mai оnaltг culme pe cel ce poate sгvвrєi aceastг virtute? Dar nu te gвndi, iubite, numai la aceea cг e grea porunca! Ci mai оnainte de asta, gвndeєte-te de ce mare cinste ai sг fii оnvrednicit. Cinstea aceasta sг-юi facг mai uєoarг greutatea єi povara. N-ar trebui, oare, sг mulюumeєti cг, fгcвnd bine duєmanului, gгseєti prilej sг юi se deschidг uєile оndrгznirii cгtre Dumnezeu єi sг юi se єteargг pгcatele?

Dar poate cг doreєti sг te rгzbuni pe duєmanul tгu, sг-i plгteєti la fel, ba poate chiar mai mult celui ce юi-a fгcut rгu. Єi ce folos ai de aici, cвnd pe lвngг cг nu ai nici un cвєtig cu rгzbunarea ta, mai ai sг fii єi osвndit pentru fapta asta оnaintea оnfricoєгtorului judeю pentru cг ai falsificat legile date de El? spune-mi, dacг un оmpгrat de pe pгmвnt ar da o lege ca supuєii sгi sau sг iubeascг pe duєmani, sau sг fie osвndit la moarte, spune-mi, n-ar alerga toюi de frica morюii acesteia trupeєti sг оmplineascг legea? De cвtг osвndг nu eєti vrednic, dar, dacг de frica morюii trupeєti, pe care єi fгrг asta o aduce negreєit asupra noastrг legea firii, primeєti sг faci orice, iar de frica morюii celei veєnice nici nu-єi pasг, dispreюuind legea datг de Stгpвnul tuturor?

Dacг fгrг sг-mi dau seama spun aceste lucruri unor oameni care nu iubesc la fel nici pe cei care оi iubesc pe ei. Cine ne va scгpa, oare, de osвnda aceea, cвnd nu numai cг stгm departe de porunca iubirii de vrгjmaєi, dar nici nu facem ce fac vameєii? Dacг iubiюi pe cei ce vг iubesc, spune Hristos, ce lucru mare faceюi? Nu єi vameєii fac aєa? (Matei, 5, 46). Ce nгdejde de mвntuire mai avem, cвnd nici asta nu o facem?”. (Omilii la Facere, omilia IV, VII-VIII, оn col. PSB, vol. 21, pp. 65-66)

 

„Gвndeєte-te, iubite, cвt e de mare virtutea aceasta a iubirii de duєmani din rгsplгюile pe care le-a fгgгduit Dumnezeul universului celor care sгvвrєesc aceastг virtute. Dupг ce a spus: Iubiюi pe duєmanii voєtri, binecuvвntaюi pe cei ce vг prigonesc, rugaюi-vг pentru cei ce vг supгrг (Matei, 5, 44), a adгugat, pentru cг poruncile atingeau chiar cea mai оnaltг culme a virtuюii: Ca sг fiюi asemenea Tatгlui vostru celui din ceruri, cг rгsare soarele Lui peste rгi єi buni єi plouг peste drepюi єi nedrepюi (Matei, 5, 45). Ai vгzut cu cine se aseamгnг, dupг puterile omeneєti, cel care nu numai cг nu se rгzbunг pe duєmani, dar chiar se strгduieєte sг se roage pentru ei? Sг nu ne lipsim, dar, din pricina trвndгviei noastre, de niєte daruri ca acestea єi niєte rгsplгюi care depгєesc orice cuvвnt, ci оn tot chipul sг cгutгm sг sгvвrєim virtutea aceasta, silind єi оnvгювnd cugetul nostru sг se plece poruncii lui Dumnezeu. De aceea єi eu am fгcut acest оndemn, am vorbit de pilda aceasta, am arгtat cвt de mare e aceastг virtute єi cвt cвєtig avem de pe urma ei, tocmai pentru ca, atвt cвt mai este оncг vreme, fiecare din noi sг-єi dea toatг silinюa, dacг are vreun duєman, sг se оmpace cu el, arгtвndu-i multг dragoste. Sг nu-mi spui mie cг l-ai rugat o datг єi de douг ori єi n-a vrut sг se оmpace. Dacг facem lucrul acesta din toatг inima, apoi nu vom оnceta pвnг ce nu-l vom birui cu stгruinюa noastrг mare, pвnг nu-l vom atrage єi pвnг ce nu-i vom face sг lase ura ce ne-o poartг. Crezi cг оi faci cu asta aceluia vreun bine? Nu! Nouг ne facem bine! Cu fapta aceasta atragem bunгvoinюa lui Dumnezeu asupra noastrг, dobвndim mai dinainte iertare de pгcate єi dobвndim multг оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu. Dacг ne vom оmpгca cu duєmanii noєtri, vom putea sг ne apropiem cu conєtiinюг curatг de aceastг sfвntг єi оnfricoєгtoare masг єi sг rostim cu оndrгznire cuvintele acelea cuprinse оn rugгciunea ce o spunem cвnd ne оmpгrtгєim”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, VIII, оn col. PSB, vol. 21, pp. 347-348)

 

„Plecвnd, dar, de aici, fiecare sг se оmpace cu duєmanii sгi, sг se grгbeascг tare ca spre o mare comoarг, sг nu zгboveascг deloc. Dacг trebuie sг se osteneascг, dacг trebuie sг-l caute pe duєmanul sгu, dacг trebuie sг facг cale оndepгrtatг, dacг sunt greutгюi, sг caute sг ridice din cale toate aceste obstacole. Un singur lucru sг urmгrim: cum putem оmplini porunca aceasta a Stгpвnului, ca sг primim rгsplata ascultгrii. Credeюi cг nu єtiu ce greu єi anevoios este sг te duci la duєmanul tгu, sг-i stai оn faюг єi sг-i vorbeєti? Dar dacг te gвndeєti la vrednicia acestei porunci, la mгreюia rгsplгюii, dacг te gвndeєti cг юie-юi faci bine, nu duєmanului, atunci toate оюi vor pгrea lesnicioase єi uєoare”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 349)

 

„Sг nu ne supгrгm pe cei care ne fac rгu, chiar dacг aceєtia sunt din cei cгrora le-am fгcut noi bine – aceasta este cea mai оnaltг filosofie – nici sг ne оnfuriem pe cei care ne ocгrгsc, chiar dacг sunt mai prejos de noi cei care ne insultг, ci cu bunгtate єi blвndeюe sг le potolim mвnia lor. Cг nu este purtare mai frumoasг єi cu rezultate mai bune ca aceasta! O astfel de purtare aduce pace statornicг оn sufletul nostru, ne face sг stгm ca оntr-un port, este temeiul liniєtei noastre”. (Omilii la Facere, omilia XXXIV, I, оn col. PSB, vol. 22, p. 5)

 

„Gвndindu-ne, dar, la pedeapsa grozavг ce ne aєteaptг dincolo єi la ruєinea cumplitг de aici, sг ne ducem odatг, rogu-vг, cu mintea la nobleюea firii omeneєti, sг ascultгm de оnvгюгtura lui Hristos єi sг iubim din inimг nu numai pe cei ce ne iubesc, ci, smulgвnd din sufletele noastre orice invidie єi urг, sг ne strгduim sг iubim єi pe cei care ne duєmгnesc. Nu-i cu putinюг sг ne mвntuim altfel decвt mergвnd pe aceastг cale. Sг ne strгduim sг iubim mai mult pe cei care ne urгsc decвt pe cei care ne iubesc, pentru cг dragostea de vrгjmaєi ne aduce mii єi mii de bunгtгюi. Aєa vom putea afla iertarea pгcatelor noastre єi ne vom putea ruga lui Dumnezeu cu inima оnfrвntг єi suflet zdrobit. Cвnd sufletul nu urгєte pe nimeni, are cugetul cu оntemeiere liniєtit, atunci cheamг cu mintea treazг pe Stгpвn єi atrage asupra-i mare ajutor de sus…”. (Omilii la Facere, omilia LII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 192)

 

„Dacг оndurгm cu blвndeюe єi cu liniєte nedreptгюile oricгrui om, atunci ne bucurгm de mai mare єi bogat ajutor de sus. Sг nu ne оmpotrivim, deci, celor ce vor sг ne facг rгu, ci sг оndurгm rгul cu curaj, єtiind cг Stгpвnul universului nu ne va trece cu vederea. Numai, sг ne purtгm cu inima curatг. Cг spune Scriptura: A Mea este rгzbunarea; Eu voi rгsplгti, zice Domnul ”. (Omilii la Facere, omilia LVII, III, оn col. PSB, vol. 22, p. 235)

 

„Оntr-adevгr, este cea mai mare virtute, nu cвnd cгutгm sг iubim єi sг slujim cu orice chip pe cei ce se poartг bine cu noi, ci cвnd atragem spre noi cu marea noastrг blвndeюe pe cei ce vor sг ne facг rгu”. (Omilii la Facere, omilia LVIII, V, оn col. PSB, vol. 22, p. 254)

 

„Hristos n-a poruncit numai sг iubeєti pe duєmani, ci sг te єi rogi pentru ei. Ai vгzut pe cвte trepte ne-a urcat єi cг ne-a dus pe culmea virtuюii? Uitг-te, numгrвnd treptele de jos оn sus! Prima treaptг: sг nu оncepi sг faci rгu; a doua: dupг ce rгul a fost sгvвrєit, sг nu rгsplгteєti rгul cu rгu; a treia: sг nu faci celui ce te-a supгrat ceea ce ai suferit tu, ci sг fii liniєtit; a patra: lasг sг юi se facг rгu; a cincea: lasг sг юi se facг mai mult rгu decвt vrea cel ce-юi face rгu; a єasea: nu urо pe cel ce юi-a fгcut asta; a єaptea: iubeєte-l; a opta: fг-i chiar bine; a noua: roagг-te lui Dumnezeu pentru el.

Ai vгzut ce оnaltг filozofie? De aceea are єi rгsplatг strгlucitг! Pentru cг porunca aceasta este mare єi are nevoie de un suflet tвnгr єi de multг strгduinюг, de aceea оi pune єi o atвt de strгlucitг rгsplatг, cum n-a pus nici unei alte porunci de mai оnainte. Aici nu mai pomeneєte de pгmвnt, ca acelora blвnzi, nici de mвngвiere, nici de milг, ca acelora ce plвng єi celor milostivi, nici de оmpгrгюia cerurilor, ci de ceva mai mгreю decвt toate acestea: de asemгnarea cu Dumnezeu, atвt cвt este cu putinюг omului, cг zice: Ca sг fiюi asemenea Tatгlui vostru Celui din ceruri ”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 237)

 

„… Care rгsare soarele Lui peste cei rгi єi peste cei buni єi plouг peste cei drepюi єi peste cei nedrepюi. Cг єi Dumnezeu, ne spune Hristos, nu numai cг nu urгєte, dar face єi bine celor care-L ocгrгsc. Te face asemenea cu Dumnezeu, deєi nu este vreo egalitate оntre tine єi El, nu numai din pricina covвrєitoarei Lui bunгtгюi, ci єi din pricina nespusei Lui vrednicii. Tu eєti dispreюuit de un om ca єi tine; Dumnezeu este dispreюuit de un rob, cгruia i-a fгcut nenumгrate binefaceri; tu, cвnd te rogi pentru duєmanul tгu, nu dai decвt cuvinte; Dumnezeu dг duєmanilor Lui lucruri foarte mari єi minunate: le dг tuturora soare єi ploaie la vreme; єi totuєi te face asemenea cu El, atвt cвt este cu putinюг unui om.

Nu urо, deci, pe cel ce-юi face rгu, cвnd el e pricinuitorul unor bunгtгюi ca acestea єi te urcг la o atвt de mare cinste! Nu blestema pe cel ce te prigoneєte! Altfel suferi єi prigoana єi eєti lipsit єi de rod; suferi єi paguba єi pierzi єi rгsplata! Dar ar fi cea mai mare prostie sг rabzi ce-i mai greu єi sг nu оnduri ce-i mai uєor!”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 237-238)

 

„De socoteєti grele poruncile acestea, atunci gвndeєte-te cг pentru aceasta a venit Hristos, ca sг le sгdeascг оn sufletul nostru, ca sг ne facг folositori єi duєmanilor єi prietenilor noєtri; pentru aceasta a poruncit sг avem grijг єi de unii єi de alюii: de fraюi, cвnd spune: De-юi aduci darul tгu (Matei 5, 23);de duєmani, cвnd legiuieєte sг-i iubim єi sг ne rugгm pentru ei. Hristos cautг sг ne convingг sг-i iubim єi sг ne rugгm pentru duєmanii noєtri, nu numai dвndu-ne ca pildг pe Dumnezeu, ci dвndu-ne ca pildг chiar pe pгcгtoєi. Cг spune:

Dacг iubiюi pe cei ce vг iubesc pe voi, ce platг aveюi? Nu єi vameєii fac acelaєi lucru? (Matei 5, 46).

Aceasta o spune єi Pavel: оncг nu v-aюi оmpotrivit pвnг la sвnge luptвnd cu pгcatul (Evr., 12, 4).

Dacг iubeєti pe vrгjmaєi eєti alгturi de Dumnezeu; dacг pгrгseєti aceastг poruncг eєti alгturi de vameєi. Ai vгzut cг nu este atвt de mare deosebire оntre porunci cвt de mare este deosebirea оntre persoane? Sг nu ne gвndim, dar, cг este grea porunca, ci sг ne gвndim єi la rгsplatг, sг ne gвndim cu cine ne asemгnгm dacг o оndeplinim єi cu cine suntem egali dacг o cгlcгm. Domnul ne porunceєte sг ne оmpгcгm cu fratele nostru єi sг nu оncetгm pвnг ce n-am stвrpit duєmгnia; dar cвnd vorbeєte de toюi nu ne supune la aceastг nevoie, ci ne cere numai atвt cвt depinde de noi, fгcвndu-ne єi prin aceasta uєoarг legea. Pentru cг Hristos spusese mai оnainte ucenicilor: Au prigonit pe profeюii cei mai dinainte de voi (Matei 5, 12), de aceea, ca nu cumva din pricina acestor cuvinte sг se poarte duєmгnos cu iudeii, le porunceєte nu numai sг оndure pe prigonitori, dar sг-i єi iubeascг”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, V, оn col. PSB, vol. 23, p. 239)

 

„Оn sfвrєit aduce єi cununa strгlucitoare a acestor porunci, zicвnd: Rugaюi-vг pentru duєmanii voєtri (Matei 5, 44). Ne urcг pe cea mai оnaltг culme a filozofiei! Cг dupг cum este mai mult sг fii pгlmuit decвt sг fii blвnd, sг-юi dai єi cгmaєa odatг cu haina decвt sг fii milostiv, sг fii nedreptгюit decвt sг fii drept, sг urmezi pe cel ce te loveєte єi te sileєte decвt sг fii fгcгtor de pace, tot aєa este mai bine sг binecuvвntezi pe cei ce te prigonesc decвt sг fii prigonit. Vezi cг Domnul ne urcг оncetul cu оncetul pвnг la bolюile cerului?

De ce am fi vrednici, oare, noi, care am primit porunca sг fim asemenea lui Dumnezeu, cвnd nu suntem egali nici vameєilor? Cг vameєii, pгcгtoєii єi pгgвnii iubesc pe cei ce-i iubesc; cвnd nu facem nici aceasta - cг n-o facem odatг ce pizmuim bunul nume al fraюilor noєtri! - ce pedeapsг nu vom suferi stвnd mai jos decвt pгgвnii, deєi ni s-a poruncit sг depгєim pe cгrturari? Spune-mi, cum vom vedea оmpгrгюia cerurilor, cum vom pгєi pragurile acelea sfinte, cвnd nu suntem mai buni nici decвt vameєii? Aceasta a vrut sг spunг Hristos prin cuvintele: Nu єi vameєii fac acelaєi lucru? ”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, VI, оn col. PSB, vol. 23, pp. 240-241)

 

„Cг atunci veюi primi єi mai mare rгsplatг cвnd veюi arгta o dragoste atвt de mare chiar faюг de cei pe care-i socotiюi nevrednici. Nu vг spun cuvintele mele; iar voi n-aveюi alt оnvгюгtor pe pгmвnt; єi eu vг dau ceea ce am primit; dвndu-vг nu cer nimic mai mult de la voi decвt numai dragostea voastrг. Iar dacг sunt nevrednic єi de aceasta, voi fi totuєi оndatг vrednic de ea, pentru cг vг iubesc; cг mi s-a poruncit sг iubesc nu numai pe cei ce mг iubesc, ci єi pe duєmani. Cine ar fi, dar, atвt de crud, cine atвt de sгlbatic, оncвt, dupг ce a primit o lege ca aceasta, chiar de-ar fi plin de nenumгrate pгcate, ar mai putea sг оntoarcг spatele єi sг urascг pe cei care-l iubesc? Ne-am оmpгrtгєit din masa cea duhovniceascг, sг ne оmpгrtгєim єi din dragostea cea duhovniceascг! Dacг tвlharii de drumul mare оєi uitг sгlbгticia cвnd stau la masг unii cu alюii, ce cuvвnt de apгrare mai putem avea noi, care ne оmpгrtгєim mereu cu trupul Domnului, dar nici blвndeюea acelora n-o imitгm? Pentru mulюi oameni оndestulгtoare pricinг de iubire a fost nu numai masa, ci єi oraєul оn care locuiau. Noi, оnsг, care trгim despгrюiюi unii de alюii, de ce iertare mai suntem vrednici cвnd avem єi acelaєi oraє єi aceeaєi casг єi aceeaєi masг єi aceeaєi cale єi aceeaєi uєг єi aceeaєi rгdгcinг єi aceeaєi viaюг єi acelaєi Pгstor єi acelaєi оmpгrat єi acelaєi оnvгюгtor єi acelaєi Judecгtor єi acelaєi Creator єi acelaєi Tatг єi cвnd toate ne sunt comune?!”. (Omilii la Matei, omilia XXXII, VII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 403-404)

 

„Nu vг spun sг murim pentru duєmanii noєtri, deєi ar trebui s-o facem; dar, pentru cг suntem mai slabi, spun deocamdatг numai atвt: cel puюin sг nu duєmгnim pe prietenii noєtri, sг nu invidiem pe cei ce ne fac bine. Nu spun deocamdatг sг facem bine celor ce ne fac rгu; doresc єi asta; dar pentru cг sunteюi legaюi mult de cele pгmвnteєti, vг spun atвt: cгutaюi sг nu vг rгzbunaюi! Sunt, oare, credinюa єi оnvгюгtura noastrг teatru, sunt fгюгrie? Pentru ce atunci faceюi lucruri cu totul potrivnice credinюei єi оnvгюгturii noastre? Nu s-au scris оn zadar toate cвte a fгcut Domnul оn timpul rгstignirii єi care puteau sг-i оntoarcг pe iudei la credinюг. Nu s-au scris оn zadar, ci ca tu sг imiюi bunгtatea lui Hristos, sг rвvneєti iubirea Lui de oameni. Pe cei care au venit la El sг-L prindг i-a fгcut sг se dea оnapoi єi sг cadг la pгmвnt (Ioan 18, 6), a vindecat urechea slugii arhiereului (Luca 22, 51), єi celor ce au venit sг-L prindг le-a vorbit cu blвndeюe (Ioan 18, 1-8). Cвnd era sus pe cruce a fгcut mari minuni: a оntunecat soarele, a despicat pietrele, a оnviat morюi (Matei 27, 51-52), a оnfricoєat оn vis femeia judecгtorului (Matei 27, 19). Chiar cвnd era judecat, S-a purtat cu multг blвndeюe; iar blвndeюea Lui, nu mai puюin ca minunile, putea sг-i atragг pe iudei la credinюг; a fгcut nenumгrate profeюii оn timpul judecгюii; iar cвnd era pe cruce a strigat: Pгrinte, iartг-le lor pгcatul! (Luca 23, 34).Cвnd era оn mormвnt, cвte n-a fгcut pentru mвntuirea iudeilor! Dar dupг оnviere nu i-a chemat, oare, оndatг pe iudei, nu le-a iertat pгcatele, nu le-a pus оnainte mii єi mii de bunгtгюi? Poate fi, oare, ceva mai minunat ca aceasta? Cei care L-au rгstignit єi L-au ucis au ajuns dupг rгstignire fii ai lui Dumnezeu. Ce purtare de grijг o poate egala pe aceasta?

Cвnd auzim acestea sг ne acoperim feюele de ruєine cг stгm atвt de departe de Acela Care ne-a poruncit sг-L imitгm. Sг cгutгm sг vedem cвt de departe stгm de El, ca sг ne osвndim pe noi оnєine, pentru cг ducem rгzboi acelora pentru care Hristos Єi-a dat sufletul Sгu, pentru cг nu voim sг ne оmpгcгm cu aceia pentru care, pentru ca sг-i оmpace cu Dumnezeu, Hristos nu S-a dat оnapoi nici de la junghiere”. (Omilii la Matei, omilia LXXIX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 901-902)

 

„Oamenii pe care El i-a umplut de mii de bunгtгюi, cгrora le-a fгcut bine, nu o datг sau de douг ori, ci de mai multe ori, L-au numit demonizat єi nebun єi nu numai cг nu s-a rгzbunat, ci n-a оncetat sг le facг bine. Єi ce zic eu, de a le face bine? El оєi dг viaюa Sa pentru ei єi оl roagг pe Tatгl Sгu pentru cei ce L-au rгstignit. Aceste exemple, pe care ni le dг dumnezeiescul Mвntuitor, sг le urmгm la fel єi noi оnєine, cгci aceasta оnseamnг a fi adevгrat ucenicul lui Iisus Hristos, fiind blвnd єi rгbdгtor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 4, p. 300)

 

„Nimic nu este mai potrivit ca sг potoleascг mвnia lui Dumnezeu ca a-i iubi pe vrгjmaєii voєtri єi de a le face bine celor ce ne fac rгu. Atunci cвnd cineva v-a fгcut vreun necaz, nu asupra lui trebuie sг vг aюintiюi voi privirile voastre, ci asupra diavolului, care l-a оmpins єi l-a оndemnat. Vгrsaюi-vг toatг mвnia voastrг оmpotriva diavolului єi aveюi milг de cel ce v-a supгrat єi care este sub stгpвnirea lui. Dacг minciuna vine de la diavol, cu atвt mai mult prin influenюa lui se mвnie fгrг motiv; atunci cвnd cineva rвde de voi, gвndiюi-vг cг diavolul este cel ce-l оnsufleюeєte; aceste cuvinte nu pot sг iasг din gura unui creєtin. Unui creєtin cгruia i s-a poruncit sг plвngг єi care a auzit aceste cuvinte: Vai vouг celor ce rвdeюi acum! (Lc., 6, 25), dacг rвde, dacг face necazuri, dacг se mвnie, sigur nu meritг mustrгrile noastre, ci el este vrednic de lacrimile noastre. Iisus Hristos оnsuєi s-a tulburat gвndindu-se la Iuda.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXIV, 3, p. 445)

 

„ Єi cum este cu putinюг, zici, de a fi cineva fiu al lui Dumnezeu? Dezbrгcвndu-te de toate patimile omeneєti єi arгtвnd blвndeюe cгtre cei ce te batjocoresc єi te nedreptгюesc, cгci єi Tatгl tгu cel ceresc astfel Se aratг cгtre cei ce Оl defaimг. De aceea, de multe ori zicвnd aceastг vorbг, El n-a pronunюat-o simplu: ca sг fiюi deopotrivг Tatгlui vostru, ci numai dupг ce le-a zis: Iubiюi pe vrгjmaєii voєtri, binecuvвntaюi pe cei ce vг blestemг, faceюi bine celor ce vг urгsc єi rugaюi-vг pentru cei ce vг vatгmг єi vг prigonesc (Matei 5, 44); numai dupг aceasta, zic, a adгugat єi acest premiu. Nimic nu ne poate apropia atвt de mult de Dumnezeu, єi nu ne face deopotrivг cu El, ca aceastг virtute la care suntem chemaюi. De aceea єi Pavel cвnd zice: Fiюi urmгtori ai lui Dumnezeu (Efeseni 5, 1), spune ca sг ne facem imitatori ai lui Dumnezeu єi prin aceasta.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, p. 391)

 

„Chiar de ar voi cineva sг te sfвєie, totuєi tu sг nu-l sfвєii, єi nici sг rosteєti acea vorbг asprг: Dacг mг iubeєte, оl iubesc єi eu, iar dacг nu mг iubeєte pe mine ochiul cel drept, atunci оl scot pe el, cгci asemenea vorbe sunt ale lui Satan, vrednice de vameєi єi de micimea de suflet a celor ce necredincioєi. Tu оnsг, care eєti chemat spre o viaюг mai оnaltг, єi care eєti оnscris оn ceruri, eєti rгspunzгtor єi de legi mai оnalte. Deci nu vorbi de acestea, ci chiar cвnd el n-ar voi sг te iubeascг, tu sг-i arгюi mai mare dragoste, ca astfel sг-l poюi atrage spre tine. Cгci єi el este un mгdular al trupului tгu, iar cвnd un mгdular al trupului nostru se rupe prin vreo оmprejurare oarecare, atunci noi facem tot ce ne stг оn putinюг de a-l uni iarгєi cu restul trupului, єi atunci mai multг оngrijire avem de el. Chiar єi plata ne va fi mai mare, dacг nevoind el a ne iubi, noi оl vom atrage spre noi, fiindcг dacг Hristos ne porunceєte de a chema la ospгю pe cei ce nu pot sг ne rгsplгteascг, ca astfel sг se mгreascг rгsplata, apoi cu atвt mai mult trebuie a face aceasta fiind vorba de dragoste. Dacг cel iubit de tine te iubeєte єi el, atunci el singur юi-a оntors plata, pe cвnd dacг nu te iubeєte, el a fгcut prin aceasta pe Dumnezeu datornic cгtre tine. Єi afarг de aceasta, cвnd el te iubeєte, nici nu are nevoie de vreo mare grabг sau de vreo mare favoare din partea ta, pe cвnd dacг nu te iubeєte, atunci tocmai are nevoie de ajutorul tгu. Deci cauza ajutorului nu o schimbг оn cauza trвndгviei tale, єi nici nu zice: Deoarece este оntr-o stare rea, de aceea nu mг interesez de el, fiindcг starea lui cea rea nu este nimic altceva decвt rгcirea dragostei. Tu, оnsг, оncгlzeєte pe cel rгcit!

Dar dacг el nu se оncгlzeєte? Zici tu. Ei bine, atunci tu stгruie оn a-юi face datoria ta. Dar dacг el – zici – se stricг єi mai mult? Iatг cг єi atunci el оюi pricinuieєte o mai mare rгsplatг, єi tu dai o vie dovadг ca eєti adevгrat urmaє al lui Hristos. Cгci dacг semnul de distincюie al ucenicilor Lui este de a se iubi unii pe alюii, dupг cum zice: Оntru aceasta vor cunoaєte toюi cг sunteюi ucenici ai Mei, dacг veюi avea dragoste unii faюг de alюii (Ioan 13, 35), apoi a iubi pвnг єi pe cei ce ne urгsc, poюi оnюelege cвt de mare virtute este. Єi stгpвnul tгu se ruga єi iubea pe cei ce-l urau, єi cu cвt erau mai slabi єi neputincioєi, cu atвt єi el se оngrijea de dвnєii, єi strigг zicвnd: Nu cei sгnгtoєi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi (Matei 9, 12), єi primea cu mulюumire de a sta la ospгю cu vameєii єi cu pгcгtoєii, єi pe cвt de mare necinste i-a fгcut adunarea iudeilor, tot pe atвt de mare cinste єi оngrijire a arгtat el cгtre ei, sau mai drept vorbind, chiar mai mult.

Pe El, deci, imitг-l єi tu. A-L imita pe El nu este un lucru mic єi nebгgat оn seamг, cгci fгrг de aceasta nu poate plгcea lui Dumnezeu nici chiar cel ce-L mгrturiseєte pe El, dupг cum zice єi Pavel. Sг nu zici cг Sunt urвt, єi de aceea nici eu nu iubesc, cгci tocmai pentru aceasta eєti оndatorat a iubi. De altfel, nici nu este cu putinюг ca iubind pe cineva, sг fii urвt numaidecвt de acela, ci chiar de ar fi cineva fiarг sгlbaticг, tot iubeєte pe cei ce-l iubesc pe el. Aceasta, zice, o fac єi pгgвnii єi vameєii (Matei 5, 46). Deci dacг fiecare iubeєte pe cei ce-l iubesc, dar оncг cel ce este iubit chiar єi dupг ce el a urвt pe altul, cum sг nu iubeascг? Aceasta deci arat-o, єi sг nu оncetezi niciodatг de a zice aceste cuvinte: Cu cвt tu mг vei urо mai mult, cu atвta eu am sг te iubesc mai mult! єi atunci ai potolit orice ceartг єi ai оmprгєtiat orice rгcealг. Boala aceasta vine sau de la mвndrie, sau de la rгcealг; оnsг puterea dragostei pe amвndouг acestea le оncгlzeєte єi le vindecг. Nu vezi pe cei amorezaюi cum sunt pгlmuiюi, scuipaюi, ocгrвюi єi mii de alte rele pгtimind de la acele femei de moravuri uєoare? Dar ce? Oare batjocorile acelea au slгbit amorul lor? Nicidecum, ci оncг mai mult l-au aprins. Deєi poate acele femei de moravuri uєoare sunt dintr-un neam prost єi de dispreюuit, pe cвnd cei ce pгtimesc batjocori din partea lor sunt poate din pгrinюi buni, strгluciюi єi cu multг cinste оn lume, totuєi nimic din acestea nu-i poate slгbi оn dragostea lor, nici nu-i poate depгrta de amantele lor. Oare nu trebuie sг ne fie ruєine, cг noi nu putem arгta nici mгcar atвta dragoste aproapelui nostru, pe cвt o aratг cei amorezaюi cгtre acele femei pierdute? Dragostea cea dupг Dumnezeu nu are la noi oare nici atвta putere, pe cвt are amorul acela drгcesc? Єi nu оnюelegi tu, cг dragostea cea dupг Dumnezeu este cea mai puternicг armг, contra diavolului? Nu vezi cг demonul acela a stat de faюг, cг a atras spre sine pe cel urвt de tine єi cг voieєte a-l dobвndi de partea sa? Єi tu treci pe lвngг el trгdвnd premiul luptei? Cгci fratele tгu stг atunci оn mijloc ca premiu, єi dacг tu sari оn ajutorul lui, atunci ai cвєtigat cununa, iar dacг te-ai lenevit, atunci ai plecat neоncununat.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVII, pp. 495-497)

 

„Aєadar, оnceteazг de a mai spune acea vorbг satanicг: Dacг ochiul mг urгєte (adicг, dacг cel mai de aproape al meu mг urгєte), nici eu nu pot sг-l vгd. Nimic nu este mai urвcios ca aceastг vorbг, deєi cei mai mulюi o юin aceasta drept dovadг a unui suflet nobil; nimic nu este nai dobitocesc, nimic mai prostesc, nimic mai nebunesc. De ceea tocmai eu jelesc, cгci cele ale rгutгюii se cred ca virtute; cг a fi оnfumurat єi a dispreюui pe aproapele, se crede a fi ceva strгlucit єi cinstit, ceea ce este cursa cea mai mare a diavolului, cгci, atunci rгutatea este оmbrгcatг оn haine de sгrbгtoare, єi de aceea cu greu dispare. Pe mulюi am auzit chiar eu lгudвndu-se єi fгlindu-se cг ei nici nu se apropie mгcar de cei ce i-au dispreюuit odatг, deєi Stгpвnul nostru se єi mвndreєte pentru aceasta. De cвte ori oamenii nu L-au batjocorit? De cвte ori nu L-au dispreюuit? Єi cu toate acestea, El n-a оncetat de a alerga оn ajutorul lor. Aєadar nu spune cг Nu pot vedea оn ochi pe cei ce mг urгsc, ci zi mai bine: Nu pot sг dispreюuiesc pe cei ce mг dispreюuiesc. Acest cuvвnt este al ucenicului lui Hristos, iar celгlalt este al diavolului. Acest cuvвnt face pe oameni strгluciюi єi slгviюi, pe cвnd acela оi face spurcaюi єi neruєinaюi. De aceea admirгm noi pe Moise, cгci Dumnezeu i-a zis: Lasг-Mг dar acum sг se aprindг mвnia Mea asupra lor, sг-i pierd, totuєi el n-a putut sг-i dispreюuiascг, deєi de multe ori оl dispreюuiserг, ci a rгspuns lui Dumnezeu, zicвnd: Rogu-mг acum, de vrei sг le ierюi pгcatul acesta, iartг-i; iar de nu, єterge-mг єi pe mine din cartea Ta, оn care m-ai scris (Ieєirea 32, 10, 32), cгci el era prieten al lui Dumnezeu єi urmaє – adicг imitator – al Sгu.

Deci sг nu ne mвndrim de cele de care trebuie tocmai sг ne acoperim obrazul de ruєine, єi nici sг vorbim vorbe de-ale destrгbгlaюilor єi oamenilor josnici: Єtiu eu cum sг dispreюuiesc mii ca el! Ci chiar de ar vorbi cineva aєa, noi sг facem haz de el єi sг-i astupгm gura, fiindcг el se mвndreєte de cele de care ar trebui sг se ruєineze.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVII, pp. 497-498)

 

„Єi dupг ce a fost rгstignit Hristos ce n-a fгcut pentru ei? Nu le-a trimis apostoli? Nu a fгcut minuni? Nu a pus оn miєcare totul pentru dвnєii? Astfel deci trebuie a iubi pe duєmani, astfel trebuia a imita pe Hristos. Astfel a fгcut Pavel. Fiind bгtut cu pietre єi suferind de la ei mii de rele, el toate le fгcea pentru dвnєii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia VII, p. 70)

 

„Poate cг te vorbeєte cineva de rгu? Tu iubeєte-l pe el. Dar cum este cu putinюг? zici tu. Este cu putinюг numai dacг tu ai voi. Dacг tu оl iubeєti, vorbindu-te de bine, nu ai nici un folos, fiindcг ai fгcut aceasta nu pentru Domnul, ci pentru laudг.

Poate cг te-a vгtгmat cineva? Fг-i bine, cгci dacг оi faci bine оn schimbul binelui pe care єi tu l-ai avut de la el, nu ai fгcut vreun lucru mare. Ai fost poate nedreptгюit єi pгgubit mult! Tu cautг sг rгsplгteєti cu cele contrare. Da, vг rog; cгci numai aєa vom fi оn buna orвnduialг cu cele ale noastre. Sг оncetгm de a mai nedreptгюi єi urо pe duєmani. Dumnezeu ne porunceєte de a iubi pe vrгjmaєi, dar noi chiar єi pe El, Care ne iubeєte, Оl alungгm.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a III-a, p. 46)

 

„Dupг cum se оntвmplг cu pruncii, care purtaюi оn braюe lovesc cu palma faюa tatгlui lor, iar acestuia cu nimic nu-i scade dragostea de tatг, tot aєa єi noi, chiar de am fi bгtuюi de necredincioєi, totuєi cu nimic nu trebuie sг ni se оmpuюineze dragostea cгtre ei.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a VI-a, p. 68)

 

„ Iubiюi pe vrгjmaєii voєtri. (Mt., 5, 44). Iubeєte pe vrгjmaєii tгi, cгci cu aceasta nu lor le faci bine, ci юie оnsuюi. Cum aєa? Apoi te faci egal lui Dumnezeu. Acela dacг este iubit de tine, n-a cвєtigat nici un lucru mare, cгci este iubit de un egal al sгu, iar tu dacг iubeєti pe egalul tгu, te faci deopo­trivг cu Dumnezeu. Ai vгzut dar cг nu lui оi faci bine, ci юie singur? Cг premiul nu aceluia se dг, ci юie. Dar dacг acela este rгu?, zici tu. Apoi cu atвt mai mare va fi єi rгsplata, єi оn locul rгutгюii lui tu trebuie a face bine, chiar de i-ai face cвt de mult bine, iar el ar fi rгu. Dacг acela n-ar fi rгu tare, desigur cг nici plata ta nu s-ar putea mгri. Aєa cг cauza de a nu-l iubi sub cuvвnt cг este rгu, tocmai ea este cauza de a-l iubi. Depгrteazг de la tine pe antagonist, єi vei оnde­pгrta motivul cununilor. Nu vezi pe luptгtori cum um­plвnd saci cu nisip, se exercitг la luptг? Tu оnsг nu ai nevoie de a face aєa, cгci viaюa este оncгrcatг de cele ce te pot exercita la luptг, єi care te pot оntгri. Nu vezi cг єi copacii cu cвt vor fi mai mult legгnaюi de vвnt, cu atвt se fac mai puternici єi mai deєi? Єi noi, dar, dacг vom fi оndelung rгbdгtori, ne vom face mai puternici.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XIX, p. 247)

 

„ Celor de pe timpul legii vechi nu li se cerea altceva decвt sг-єi iubeascг prietenii, acum оnsг fapta aceasta mare єi minunatг este atвt de nedesгvвrєitг, оncвt chiar dacг o оndeplineєti nu eєti оntru nimic mai presus decвt vameєii (Matei 5, 47) .” (Despre Feciorie, 83, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 142)

 

„Cel ce are dragoste creєtinг, oricвte neplгceri ar suferi de la un om, nu оnceteazг sг-1 iubeascг; cгci nu este influenюat de patimile sale, ci este insuflat de Iubire, de Hristos. Tocmai de aceea iubirea creєtinг, cum spunea Pavel, nicicвnd nu va pieri.

Єi, adevгrat, ce pricinг ai putea aduce, pentru care sг оncetezi sг-1 mai iubeєti pe aproapele tгu? Faptul cг, pe cвnd tu оl cinsteai, acela te оnjura? Sau faptul cг, pe cвnd tu sгvвrєeai fapte bune оn folosul lui, acela voia sг te vatгme? Dar dacг-1 iubeєti оntru Hristos, aceste cauze te vor face nu sг-1 urгєti, ci sг-1 iubeєti єi mai mult. Cгci toate cele care distrug iubirea obiєnuitг, nгscutг din interes, оntгresc iubirea creєtinг. Cum? Оn primul rвnd, оntrucвt cel care se poartг оn chip vrгjmaє cu tine, оюi aduce rгsplatг de la Dumnezeu; єi оn al doilea rвnd, fiindcг acela, fiind bolnav duhovniceєte, are nevoie de compгtimirea єi de sprijinul tгu.

Prin urmare, cel care are iubire adevгratг continuг sг-l iubeascг pe aproapele, chiar dacг acesta оl urгєte sau оl оnjurг sau оl ameninюг, cu mulюumirea cг iubeєte pentru Hristos єi deci Оl єi urmeazг pe Hristos, Care, asemenea iubire a arгtat vrгjmaєilor Sгi. Nu numai cг S-a jertfit pentru cei care L-au urвt єi L-au rгstignit, dar L-a єi rugat pe Tatгl Lui sг-i ierte: Pгrinte, iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac! (Luca, 23, 34).” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 131-132)

 

„Apostolul Pavel, dupг ce ne spune sг оi binecuvвntгm pe vrгjmaєi, ne mai оndeamnг: Bucuraюi-vг cu cei ce se bucurг; plвngeюi cu cei ce plвng (Rom., 12, 15). Aєadar, pentru cг se poate ca sг binecuvвntгm cu buzele, dar оn inima noastrг sг nu avem dragoste faюг de vrгєmaєii noєtri, Sfвntul Apostol ne оndeamnг sг fim pгrtaєi la bucuriile єi tristeюile lor. Оn felul acesta, dovedim cu adevгrat cг-i iubim.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 320)

 

„Vrгjmaєii tгi, care au primit de la tine faceri de bine, оюi vor fi mari apгrгtori оn ziua judecaюii єi tu te vei slobozi de multe pгcate. Єi deєi ai fгcut nenumгrate greєale, dar оmplinind porunca care zice: Iertaюi vrгjmaєilor voєtri, ca єi Tatгl vostru sг vг ierte greєalele voastre, vei lua iertare de toate pгcatele tale. Iar aici оюi vei petrece viaюa cu bunг nгdejde єi pe toюi оi vei avea prieteni. Cгci cei ce vгd cг iubeєti aєa de mult pe vrгjmaєii tгi єi pe fiii acelora, cum nu vor dori sг fie prieteni ai tгi, dorind sг facг єi sг pгtimeascг toate pentru tine? Iar cвnd vei dobвndi de la Dumnezeu atвta dragoste, оncвt pe toюi оi vei avea doritori юie de toate cele bune, ce оntristare vei mai simюi? Єi cine va petrece viaюг mai fericitг decвt tine?” (Cuvвnt cum cг este primejdios a merge la teatre imorale care provoacг la desfrвnгri; cum cг David, оn cele ce a fгcut lui Saul, a covвrєit оntru totul virtutea iertгrii; єi cum cг a suferit cu blвndeюe nedreptatea este la fel cu a da milostenie, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 143-144)

 

„Cвnd vezi cг-юi cade vrгjmaєul оn mвinile tale, nu crede cг este vremea muncii lui, ci este vremea mвntuirii lui, pentru cг atunci sг-юi fie mai milг de vrгjmaєul tгu, cвnd poюi sг-i faci mai rгu єi nu-i faci. Deci de vom face aєa vrгjmaєilor noєtri єi-i vom ierta de greєelile lor, care lucru este mai mare decвt toate bunгtгюile, ne vom оnvrednici de vom dobвndi binele cel viitor єi veєnic, оntru Iisus Hristos Domnul nostru.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 59)

 

„Iar de nu va vrea el nicidecum sг te iubeascг, tu tot sг arгюi spre dвnsul dragoste ca sг-l оntorci cгtre tine, cг toюi creєtinii sunt ale tale mгdulare, cг mгdularul cвnd se va despгrюi de la trupul omului pentru vreo nevoie sau pentru vreo primejdie, facem meєteєuguri оn tot felul ca sг-l aducem la loc. Aєa se cade sг facem єi pentru fratele care nu are dragoste, pentru cг atunci ai mai mare laudг de la Dumnezeu cвnd оl tragi la dragostea ta, cг ne porunceєte Dumnezeu sг chemгm spre prietenie pe cei ce nu pot sг ne rгscumpere, ca sг se оnmulюeascг plata rгscumpгrгrii; cu mult mai mult se cade sг facem aceasta pentru prietenia єi dragostea fratelui nostru; de iubeєti pe cineva єi te iubeєte єi el pe tine, iatг cг-юi rгsplгteєte datoria prieteniei, iar cela ce iubeєte єi nu este iubit Оl face pe Dumnezeu datornic оn locul aceluia (…) Cг rea neputinюг este dacг se rгceєte dragostea, dar tu оncгlzeєte mгdularul acela ce s-a rгcit.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, pp. 60-61)

 

IUBIREA (roadele iubirii)

 

„... aєa este iubirea: ni-i face prezenюi оn continuu pe prietenii noєtri care sunt absenюi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXXVII, 3, p. 467)

 

„Dar deoarece nimic nu este mai presus de iubirea de Dumnezeu, a aєezat-o deasupra tuturor, spunвnd: De-aє grгi оn limbile oamenilor єi ale оngerilor, dar dacг n-am iubire, fгcutu-m-am aramг sunгtoare єi chimval zгngгnitor. Єi de-aє avea darul profeюiei єi de-aє cunoaєte toate tainele єi toatг єtiinюa єi de-aє avea credinюa toatг sг pot muta єi munюii, dar dacг n-am iubire, nimic nu sunt (I Corinteni 13, 1-2). Єi nu s-a oprit aici, ci a adгugat cг, chiar moartea pentru credinюг ar fi nefolositoare, dacг lipseєte iubirea (I Corinteni 13, 3). De ce a pus atвt de mult bazг pe оnsemnгtatea iubirii? Оntrucвt cunoєtea, ca un cultivator оnюelept al sufletelor noastre, cг, atunci cвnd dragostea se оnrгdгcineazг bine оnlгuntrul nostru, vor rгsгri din ea, toate virtuюile.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 137-138)

 

„Dacг оn societatea noastrг ar stгpвni dragostea, n-ar exista deosebiri, n-ar fi sclavi єi oameni liberi, stгpвniюi єi stгpвni, sгraci єi bogaюi, mici єi mari. De asemenea, diavolul єi demonii sгi ar fi cu totul necunoscuюi єi lipsiюi de putere. Cгci dragostea este mai puternicг decвt toate zidurile єi mai tare decвt toate metalele. Pe ea n-o cuceresc nici bogгюia, nici sгrгcia; sau mai bine-zis, acolo unde stгpвneєte ea, nu existг bogгюie єi sгrгcie, ci doar bunгtгюile amвndurora: de la bogгюie sгrгcia le ia pe cele necesare оntreюinerii sale, iar de la sгrгcie bogгюia ia lipsa de griji. Оn felul acesta dispar єi grijile bogгюiei єi temerile sгrгciei.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 144)

 

„Оnsг de ce vorbesc doar de foloasele pe care iubirea le provoacг celorlalюi? Iubirea оn sine e atвt de frumoasг! Cu cвtг bucurie єi pace umple sufletul care o deюine! Acesta este unul din marile ei privilegii. Celelalte virtuюi, precum postul, privegherea, оnfrвnarea, sunt оnsoюite de o anumitг ostenealг, єi de multe ori provoacг celorlalюi invidie. Iubirea оnsг, dincolo de alte foloase ale sale, provoacг o dispoziюie foarte plгcutг єi niciodatг trudг. Aєa cum albina adunг sucul de nectar din diferite flori єi-l duce оn stup, la fel єi iubirea adunг de pretutindeni bunгtгюile єi le aduce оn suflet, unde locuieєte. Єi rob dacг este cel ce are iubire оn suflet, robia lui i se pare mai plгcutг ca libertatea, pentru cг se bucurг sг i se dea porunci decвt sг dea porunci, sг slujeascг decвt sг fie slujit, sг ajute decвt sг fie ajutat. Iubirea schimbг natura lucrurilor єi, avвnd mвinile pline de toate bunгtгюile, se apropie de noi cu blвndeюe mai mare decвt cea maternг єi cu dгrnicie mai presus de cea оmpгrгteascг. Lucrгrile ostenitoare єi grele le face uєoare єi lesnicioase, descoperindu-ne dulceaюa virtuюii єi amгrгciunea rгutгюii. Vг voi aduce cвteva exemple:

Sг dгruieєti altora pare lucru greu, iubirea оnsг оl face uєor. Sг iei de la ceilalюi pare ceva plгcut, iubirea оnsг оl face respingгtor. Sг-i vorbeєti de rгu pe ceilalюi pare оmbucurгtor, iubirea оnsг оl face amar. Pentru iubire cea mai mare bucurie este sг-i vorbeascг de bine єi sг-i laude pe toюi.

Mвnia iarгєi, oferг o mulюumire sгlbaticг, оnsг nu omului iubirii, fiindcг el nu cunoaєte mвnia. Dacг semenul sгu оl necгjeєte nu se оnfurie, ci izbucneєte оn lacrimi, rugгminюi єi implorгri. Dacг-1 vede pe semenul lui pгcгtuind, jeleєte єi se оndurereazг sufleteєte. Dar durerea aceasta este dulce, cгci lacrimile єi оntristarea dragostei sunt mai presus de orice rвsete єi orice bucurie. Pacea єi odihna pe care le simt cei ce plвng pentru fiinюele iubite n-o simt cei care rвd.

Poate cг mг veюi оntreba: Nu oricare iubire, fie ea єi abstractг, aduce bucurie? Nu. Doar iubirea adevгratг aduce bucurie curatг єi sгnгtoasг. Єi iubirea adevгratг nu este cea lumeascг, cea josnicг, care are оn ea rгutate єi viciu, ci cea creєtinг, cea duhovniceascг, cea pe care ne-o cere Pavel, cea care urmгreєte interesul aproapelui. Aceastг iubire o avea Apostolul, care spunea: Cine este slab єi eu sг nu fiu slab? Cine se poticneєte єi eu sг nu ard? (II Corinteni 11, 29).

Nimic nu-1 mвnie pe Dumnezeu cвt nepгsarea noastrг faюг de aproapele. De aceea a poruncit sг fie pedepsit sever robul care a arгtat neоndurare faюг de semenii lui. De aceea a spus cг ucenicii Sгi trebuie sг aibг ca оnsuєire iubirea. Pentru cг iubirea, оn mod normal, duce la interesul pentru aproapele.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 144-146)

 

„Nimic nu umple mai mult sufletul de desfгtare decвt faptul de a iubi єi de a fi iubit.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 352)

„Din iubire ies toate darurile. - Din iubire se nasc toate virtuюile. - Din iubire curge nesecata milostenie.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 174)

 

„La cel care iubeєte nici o jertfг nu-i este imposibilг, nici un efort nu-l costг, nici un devotament nu-i este povarг. Smerenie, iubire, rгbdare, iertarea generoasг, milostenia largг, faptele multiple ale milosteniei, rвvna pentru suflete, zidirea єi exemplele sfinte: totul se adunг, totul se strвnge оn sufletul care posedг iubirea.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 177)

 

„Iubirea єtie sг schimbe оn virtuюi cele mai stricate оnclinгri ale noastre. Acolo unde se iubeєte nu poate fi vorba de certuri, de animozitгюi, de mвnii; avariюia este necunoscutг, rгpirile єi furturile nu vor єti sг existe, nedreptгюile єi tristele lor urmгri nu se vor aclimatiza niciodatг acolo unde оmpгrгюeєte iubirea.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 177)

IUDA ISCARIOTEANUL

 

„Pentru cг, spune-mi, cum a fost cu putinюг ca pe tine, cel neluat оn seamг єi necunoscut de nimeni, El te-a chemat єi te-a fгcut unul din cei doisprezece apostoli, te-a fгcut pгrtaє оnvгюгturii Lui, юi-a fгgгduit mii de bunгtгюi, te-a оnvrednicit sг faci minuni, te-ai оmpгrtгєit la masa Lui ca toюi ceilalюi, din cuvintele, din cгlгtoriile єi din apropierea zilnicг de El єi toate acestea nu au fost de ajuns pentru a te оmpiedica de la acea faptг plinг de ruєine? Din ce cauzг L-ai vвndut? Cu ce L-ai gгsit vinovat, o, nenorocitule? Ce bine nu юi-a fгcut? Cunoєtea bine cugetul tгu єi n-a оncetat nicicвnd de a-l оmboldi єi de a-i insufla cele cu privire la El. De multe ori a spus оnaintea ta: Adevгrat grгiesc vouг, cг unul dintre voi Mг va vinde (Mt., 26, 21). De multe ori a mustrat fapta pe care urma s-o sгvвrєeєti, ba chiar єtiindu-te stгpвnit de asemenea gвnduri necurate, El te-a curгюat єi nu te-a scos din ceata sfвntг a apostolilor; оncг te mai suferea, оncг te mai socotea ce pe unul dintre cei doisprezece apostoli, atвt de mult te cinstea, atвt de mult te iubea! Iar la urmг, o, de trei ori, nenorocitule, luвnd єtergarul єi оncingвndu-se, a spгlat cu mвinile Sale cele preacurate picioarele tale cele murdare єi nici prin aceasta n-a putut sг te оmpiedice? Furai din banii sгracilor, dar a rгbdat-o єi pe asta, din dorinюa de a nu se ajunge la un rгu єi mai mare, оnsг nimic nu te-a convins. Fiarг sгlbaticг sг fi fost, piatrг, oare n-ar fi trebuit sг te schimbi оn faюa binefacerilor Lui, оn faюa minunilor єi a оnvгюгturilor Lui? Оnsг El te chema chiar aєa sгlbгticit cum erai єi prin faptele Sale minunate te оndemna mereu pe tine, cel mai nesimюitor decвt pietrele! Оnsг tu cu nici un chip nu te-ai fгcut mai bun decвt pietrele!

Vг miraюi, poate, de atвta smintealг din partea trгdгtorului? Temeюi-vг mai degrabг de nenorocirea lui! A devenit atвt de nesimюitor din cauza iubirii de argint, din cauza dragostei dupг bani (...) Pe cei stгpвniюi de ea оi face necucernici єi оi aduce la atвta nesimюire оncвt sг nu cunoascг pe Dumnezeu, chiar dacг ar fi primit din partea Lui mii de binefaceri.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a VII-a, pp. 120-122)

 

„Оntristeazг-te єi plвngi cu amar, dar nu pentru Iisus Cel vвndut, ci pentru vвnzгtor. Cel vвndut a mвntuit lumea, vвnzгtorul, оnsг, єi-a pierdut sufletul. Cel vвndut stг la dreapta Tatгlui оn ceruri, vвnzгtorul, оnsг, este acum оn iad, suferind chinul cel cumplit. Pe el plвnge-l, pe el jeleєte-l, pentru el suspinг, pentru cг єi Stгpвnul nostru pentru el a lгcrimat. Vгzвndu-l Iisus, spune Scriptura, S-a tulburat єi a zis: Unul din voi Mг va vinde (Ioan 13, 21). Cвt e de mare milostivirea Stгpвnului! Cг cel vвndut plвnge pentru vвnzгtor! Vгzвndu-l, Iisus S-a tulburat єi a zis: Unul din voi Mг va vinde.

- Pentru ce S-a оntristat Domnul?

- Pentru ca sг ne arate єi dragostea Lui, dar totodatг sг ne єi оnveюe cг totdeauna este drept sг plвngem nu pe cel ce suferг rгu, ci pe cel ce face rгu.” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 45-46)

 

 

„- Ca sг cunoєti cг, peste tot, scriitorii Sfintelor Scripturi le scriu pe toate aєa cum s-au оntвmplat, cu adevгr, cг nu ascund nimic, nici chiar pe acelea ce par de ocarг. Tocmai acestea, ce par de ocarг, acestea aratг iubirea de oameni a Stгpвnului. Pe vвnzгtor, pe tвlhar, pe hoю l-a оnvrednicit de atвt de mari bunгtгюi єi a continuat sг-l юinг lвngг El pвnг оn cel din urmг ceas; оl sfгtuia, оl оndemna, purta grijг de el оn tot chipul. Nu e de vinг Domnul dacг el n-a luat aminte. Dovada, femeia cea pгcгtoasг. Ea s-a mвntuit cг a luat aminte de ea оnsгєi. Ca sг nu te deznгdгjduieєti, dar, uitг-te la femeia cea pгcгtoasг. Ca sг nu te оncrezi оn tine, uitг-te la Iuda. Amвndouг sunt pustiitoare: єi оncrederea, єi deznгdejdea. Оncrederea face sг cadг pe cel ce stг, iar deznгdejdea nu-l lasг pe cel cгzut sг se ridice. Pentru asta Pavel оndemna, zicвnd: celui ce i se pare cг stг, sг ia aminte sг nu cadг (I Cor., 10, 12). Ai єi o pildг, єi alta. Ucenicului i s-a pгrut cг stг, єi a cгzut, femeia pгcгtoasг era la pгmвnt, єi s-a ridicat.” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 48)

 

„- Ce voiюi sг-mi daюi, єi eu vi-L voi da vouг­?

- Spune-mi, Iudo, pentru ce Оl vinzi? Ce vinг micг sau mare ai avut sг-I aduci de ai vвndut pe Оnvгюгtorul? Cг юi-a dat putere peste draci? Cг юi-a dat putere sг vindeci bolile? Cг юi-a dat putere sг cureюi leproєi? Cг юi-a dat putere sг оnvii morюi? Cг te-a оntгrit оmpotriva tiraniei morюii? Aceastг rгsplatг Оi dai tu pentru aceste binefaceri?

Ce voiюi sг-mi daюi, єi eu vi-L voi da vouг­? Ce nebunie! Dar, mai bine spus, ce iubire de argint! Iubirea de argint a nгscut toate relele. Iuda a vвndut pe Оnvгюгtorul pentru cг a poftit argintul.” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 49-50)

 

„Aєa este rгdгcina cea rea a iubirii de argint. Оnnebuneєte sufletele cuprinse de ea mai grozav ca dracii, le face sг nu mai cunoascг pe nimeni, nici pe sine, nici pe vecini, nici legile firii, scoate pe om din minюi, оl face nebun. Uitг-te cвte bunгtгюi a alungat din sufletul lui Iuda iubirea dea arginюi. Legгturile cu Оnvгюгtorul, prietenia, statul la masг, minunile, оnvгюгtura, оndemnurile, sfaturile. Pe toate acestea iubirea de argint le-a dat uitгrii. A avut dreptate Pavel sг spunг: Rгdгcina tuturor relelor este iubirea de argint (I Tim., 6, 10).” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 50)

 

„ Ce voiюi sг-mi daюi, єi eu vi-L voi da vouг? Cвtг nebunie cuprind aceste cuvinte!

Spune-mi, Iudo, dai pe Cel ce юine toate, pe Cel ce are putere peste demoni, pe Cel ce a poruncit mгrii, pe Stгpвnul оntregii firi?

Domnul, ca sг оnfrвngг mвndria lui Iuda єi ca sг arate cг dacг n-ar fi voit, n-ar fi fost vвndut, ascultг ce face: оn timpul vвnzгrii, cвnd au nгvгlit asupra Lui, cu ciomege, fгclii єi lumini, i-a оntrebat: Pe cine cгutaюi? (Ioan 18, 4). Єi ei nu cunoєteau pe Cel pe Care aveau sг-L prindг. Atвt era de neputincios Iuda sг-L vвndг, cг nici nu-L vedea оn faюa lui pe Cel pe Care trebuia sг-l vвndг, cu toate cг erau fгclii єi atвta luminг. Asta a vrut Evanghelistul sг spunг prin cuvintele: Aveau fгclii єi lumini, dar nu-L vedeau.

Оn fiecare zi Domnul оi aducea aminte lui Iuda, єi prin fapte єi prin cuvinte, arгtвndu-i cг vвnzarea Оi era cunoscutг. Nu-l mustra pe faюг оnaintea tuturor, ca sг nu-l facг mai neruєinat, dar nici n-a trecut sub tгcere vвnzarea Sa, ca sг nu creadг Iuda cг nu o cunoaєte єi sг оncerce fгrг teamг vвnzarea, ci necontenit spunea: Unul dintre voi Mг va vinde, dar nu-l dгdea de faюг pe vвnzгtor. Єi a grгit Domnul multe cuvinte єi despre iad, multe cuvinte єi despre Оmpгrгюia cerurilor, a arгtat puterea ce-o are peste amвndouг: puterea de a osвndi pe pгcгtoєi єi puterea de a cinsti pe cei de ispravг. Iuda оnsг a dispreюuit toate aceste cuvinte. Dumnezeu nu l-a atras cu sila, pentru cг Dumnezeu ne-a fгcut stгpвni sг alegem єi faptele rele єi faptele bune, pentru cг vrea sг fim buni de buna noastrг voie. De asta, dacг nu vrem, nu ne sileєte, nici nu ne forюeazг. Cг dacг eєti bun cu sila, pentru cг Dumnezeu ne-a fгcut stгpвni sг alegem єi fapte bune єi fapte rele, pentru cг vrea sг fim buni cu buna noastrг voie. De asta, dacг nu vrem, nu ne sileєte, nici nu ne forюeazг. Cг dacг eєti bun nu cu sila, atunci nu eєti bun. Aєa єi Iuda. Era stгpвn pe voia lui, era оn puterea lui sг nu asculte єi sг nu se plece оn faюa iubirii de argint. Dar pentru cг n-a vrut, i s-a оntunecat mintea, єi-a vвndut mвntuirea sa єi a zis: Ce voiюi sг-mi daюi, єi eu vi-L voi da vouг? Evanghelistul, ca sг punг оn luminг orbirea єi nebunia lui Iuda, zice: Оn timpul nгvalei, Iuda, cel ce a zis: <<ce voiюi sг-mi daюi i eu vi-L voi da vouг?>>, stгtea alгturi de ei (Ioan 18, 5).” (Omilia I la Vвnzarea lui Iuda, III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 50-51)

 

„Domnul nostru Iisus Hristos a fost dat оn mвinile arhiereilor de ucenicul Lui. Dar tu, iubitule, cвnd auzi asta, nu te оntrista, nici nu te mвhni cг a fost vвndut Stгpвnul. Dar, mai bine spus, suspinг chiar єi plвngi, dar nu pentru Iisus Cel vвndut, ci pentru cel ce L-a vвndut, pentru Iuda. Iisus Cel vвndut a mвntuit lumea, iar Iuda, vвnzгtorul, єi-a pierdut sufletul. Iisus Cel vвndut stг la dreapta Tatгlui оn ceruri, iar Iuda, vвnzгtorul, este acum оn iad, suferind chinul cel veєnic єi cumplit. Pentru asta suspinг, pentru asta lгcrimeazг, pentru cг єi Stгpвnul nostru Iisus Hristos, cвnd l-a vгzut pe Iuda, S-a tulburat єi a lгcrimat. Vгzвndu-l Iisus, spune Scriptura, S-a tulburat єi a zis: <<Unul dintre voi Mг va vinde>> (Ioan 13, 21).

- Єi pentru ce S-a tulburat?

- Pentru cг S-a gвndit cг Iuda, dupг atвta оnvгюгturг, dupг atвtea sfaturi n-a simюit оn ce prгpastie s-a aruncat.

Vгzвnd, dar, Stгpвnul nebunia ucenicului, i S-a fгcut milг de el єi de asta S-a tulburat єi a lгcrimat. Evangheliєtii vorbesc mereu despre tulburгrile єi lacrimile Domnului ca sг ne оncredinюeze de adevгrul оntrupгrii Sale.” (Omilia a II-a la Vвnzarea lui Iuda (Cuvвnt оn Sfвnta єi Marea Joi), I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 59-60)

 

„ Ce voiюi sг-mi daюi, єi eu vi-l voi da vouг?

Spune-mi, Iudo, asta te-a оnvгюat Оnvгюгtorul оn atвta vreme? Atвt de repede ai uitat desele Lui оndemnuri? Oare nu spunea Domnul: Sг nu aveюi aur, nici argint (Matei 10, 9), tocmai ca sг punг capгt de la оnceput marii tale nebunii dupг bani? Nu te sfгtuia, zicвnd: Dacг te va lovi cineva peste obrazul cel drept, оntoarce-i lui єi pe celгlalt (Matei 5, 39)? Spune-mi, pentru ce ai vвndut pe Оnvгюгtorul? Cг юi-a dat putere peste demoni? Cг юi-a dat putere sг vindeci bolile? Cг юi-a dat putere sг cureюi leproєii? Cг юi-a dat putere sг faci alte minuni la fel cu acestea? Aceastг rгsplatг оi dai pentru aceste binefaceri?” (Omilia a II-a la Vвnzarea lui Iuda (Cuvвnt оn Sfвnta єi Marea Joi), III, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 65)

 

„Cвt este de mare iubirea de oameni a lui Hristos! Cвt este de mare nerecunoєtinюa lui Iuda! Stгpвnul оl hrгnea, iar robul L-a vвndut! Robul L-a vвndut, luвnd treizeci de arginюi, iar Hristos єi-a vгrsat Sвngele Lui pentru noi. Єi Єi-ar fi dat Sвngele Lui chiar spre iertarea pгcatelor vвnzгtorului, dacг vвnzгtorul ar fi voit.” (Omilia a II-a la Vвnzarea lui Iuda (Cuvвnt оn Sfвnta єi Marea Joi), V, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 70)

 

„Ce a fгcut atunci diavolul? L-a tulburat єi i-a оntunecat mintea cu tristeюe. S-a юinut de el pвnг ce l-a fгcut sг se spвnzure єi sг plece astfel din aceastг lume оnainte sг apuce sг se pocгiascг. Dacг trгia, putea єi el sг se mвntuiascг, la fel ca cei care L-au rгstignit pe Hristos. Dacг pe aceia i-a mвntuit, rugвndu-Se pe Cruce Tatгlui ceresc pentru ei, nu existг nici o оndoialг cг єi pe cel care l-a trгdat, dacг se pocгia, avea sг-l primeascг cu dragoste. Dar, vai! Iuda s-a оnecat оn marea tristeюii єi a deznгdejdii.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 343)