IUBIREA (de Dumnezeu – ce o оmpiedicг?)

 

„ Voi nu puteюi sг slujiюi оn acelaєi timp єi lui Dumnezeu єi argintului (Lc., 16, 13); оn mod necesar trebuie sг-l iubeєti pe unul єi sг-l urгєti pe celгlalt. Iatг ce ne strigг experienюa din оnгlюime єi destul de tare: cei ce n-au nici o dorinюг de a se оmbogгюi, care rвd єi o dispreюuiesc, iatг pe cei ce-l iubesc pe Dumnezeu, cum trebuie sг fie iubit; cгci un suflet cuprins de iubirea bogгюiilor nu se va abюine uєor de la fapte єi nici de la cuvintele care trezesc mвnia lui Dumnezeu, pentru cг el slujeєte un alt stгpвn care-i porunceєte lui sг facг ceea ce opreєte legea Domnului.

Pentru aceasta оntoarceюi-vг la voi, ieєiюi din somnul vostru; єi gвndind la Cel care-i suntem slujitori, sг nu iubim decвt оmpгrгюia Lui; sг plвngem єi sг gemem asupra vremurilor trecute, оn care vreme noi am fost robii pгcatului єi argintului; sг ridicгm cu o credinюг tare acest jug greu єi sг-l purtгm cu rгbdare pe acela al lui Iisus Hristos care este dulce єi uєor.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VIII, 2, p. 43)

IUBIREA (de aproapele)

 

„Vг rog, sг nu fim fгrг inimг, ci sг оmblвnzim cugetul nostru єi mai оntвi sг ne оnvгюгm sг оntrecem оn dragoste pe aproapele nostru; єi, dupг cum spune fericitul Pavel, sг socotim pe ceilalюi a fi mai de cinste decвt noi (Filip., 2, 3); sг nu suferim a-i iubi mai puюin decвt ne iubesc ei, ci sг-i оntrecem оn dragoste, sг nu ne lгsгm оntrecuюi, sг le arгtгm o dragoste mai mare єi mai fierbinte. Dragostea mai cu seamг юine єi susюine viaюa noastrг єi prin asta ne deosebim de animale єi de fiare; prin putinюa noastrг – єi asta atвrnг de voinюa noastrг – de a pгstra rвnduiala cuvenitг nouг єi de a ne uni strвns cu semenii noєtri”. (Omilii la Facere, omilia IV, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 66)

 

„Stгpвnul ne porunceєte ca nu numai sг оndurгm cu curaj nedreptгюile ce ni le fac alюii, ci sг-i єi miluim pe cei ce ne fac rгu. Cel care vrea sг se judece cu tine, spune El, єi sг-юi ia haina, lasг-i єi cгmaєa (Matei, 5, 40). Noi, dimpotrivг, adeseori chiar оncercгm sг facem rгu aproapelui sau chiar sг ne rгzbunгm pe cel ce ne-a fгcut rгu, deєi ni s-a poruncit sг iubim nu numai pe cei ce ne iubesc, – cг aceasta o fac єi vameєii (Matei, 5, 46) –, ci sг iubim єi pe cei ce ne urгsc; noi, оnsг, nu iubim cu dragoste egalг nici pe cei ce ne iubesc”. (Omilii la Facere, omilia XXIV, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 299)

 

„Pгcatul s-a оntins acum atвt de mult, cг sunt rari chiar cei care iubesc pe cei care оi iubesc. De unde sг mai avem nгdejde de mвntuire, cвnd suntem mai rгi ca vameєii, aєa precum spune Hristos: Dacг iubiюi pe cei care vг iubesc pe voi, ce lucru mare faceюi? Nu єi vameєii fac la fel? (Matei, 5, 46).Hristos, vrвnd sг ne ridice pe culmea virtuюii, vrea sг fim mai buni decвt vameєii; noi, оnsг, ne silim sг fim mai prejos ca ei. Єi pentru ce vorbesc eu de vameєi? Suntem mai rгi decвt hoюii, decвt jefuitorii de morminte, decвt ucigaєii. Fiecare din aceєtia iubeєte pe cel care оl iubeєte єi de multe ori оєi primejduieєte єi viaюa pentru prietenul lui. Pot fi oare oameni mai de plвns ca noi, care, dupг ce am fost оnvredniciюi de iubirea cea mare a lui Dumnezeu, suntem mai rгi decвt cei ce sгvвrєesc nenumгrate fгrгdelegi?”. (Omilii la Facere, omilia LII, V, оn col. PSB, vol. 22, pp. 191- 192)

 

„Cг pentru Hristos dragostea valoreazг totul. Ea este mama tuturor bunгtгюilor, semnul de recunoaєtere al ucenicilor Lui (Ioan 13, 35), юine strвns legate pe toate cele ale noastre, este trebuincioasг tuturor. Pe bunг dreptate, deci, Hristos taie cu multг tгrie rгdгcinile єi izvoarele urii, cг ele vatгmг dragostea. Nu socoti, deci, o exagerare cuvintele lui Hristos, ci gвndeєte-te la faptele mari sгvвrєite prin оndeplinirea acestor porunci єi minuneazг-te de blвndeюea acestor legi! Nimic nu-I este atвt de drag lui Hristos ca unirea єi legгtura оn dragoste a unora cu alюii. De aceea єi El оnsuєi єi prin ucenicii Lui - єi prin cei din Noul Testament єi prin cei din Vechiul Testament - vorbeєte foarte mult de porunca dragostei, rгzbunвnd єi pedepsind aspru pe cei ce o dispreюuiesc. Desfiinюeazг dragostea єi ai adus єi оnrгdгcinat оn lume pгcatul. De aceea єi spunea Hristos: Cвnd se va оnmulюi fгrгdelegea, se va rгci dragostea multora (Matei 24, 12). Aєa a ajuns Cain ucigaє de frate, aєa Isav, aєa fraюii lui Iosif! Aєa au nгvгlit pe lume o mulюime de nenorociri! Pentru cг s-a rгcit dragostea! De aceea єi Hristos taie din rгdгcinг, cu foarte multг grijг, tot ce o vatгmг”. (Omilii la Matei, omilia XVI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 211-212)

 

„Majoritatea oamenilor au cu totul alte temeiuri de dragoste єi prietenie. Unul iubeєte pentru cг e iubit; altul, pentru cг este cinstit; altul, pentru cг cutare i-a fost de folos la o nevoie sau la o afacere oarecare; altul, pentru altг pricinг asemгnгtoare. Cu greu vei gгsi pe cineva care, pentru dragostea de Hristos, sг iubeascг pe aproapele sгu cu adevгrat єi aєa cum trebuie sг-l iubeascг. Pe cei mai mulюi dintre oameni оi leagг unii de alюii afacerile єi treburile lumeєti. Pavel n-a iubit aєa, ci pentru Hristos. Din pricina aceasta la Pavel, chiar cвnd nu era iubit aєa cum iubea el, dragostea lui nu se stingea, pentru cг-i pusese rгdгcinг puternicг dragostea de Hristos”. (Omilii la Matei, omilia LX, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 702)

 

„Ce poюi sг spui? Cг te ocгrгєte cel pe care l-ai cinstit? Cг a vrut sг te junghie cel cгruia i-ai fгcut bine? Dar dacг-l iubeєti de dragul lui Hristos, atunci aceastг dragoste te face sг-l iubeєti єi mai mult. Pricinile care duc оn celelalte feluri de dragoste la rгcirea dragostei tocmai acelea duc aici la sporirea ei. Mai оntвi, cг un om care-юi rгspunde la dragoste cu urг este pentru tine pricinг de rгsplatг; оn al doilea rвnd, cг omul acesta care-юi rгspunde la dragoste cu urг are nevoie de mai mult ajutor, de mai mare оngrijire. De aceea pe omul care iubeєte pe oameni de dragul lui Hristos nu-l intereseazг din ce familie e cutare, din ce юarг, dacг e bogat, dacг оi rгspunde la dragoste cu dragoste sau altceva asemгnгtor, ci fie cг-l urгєte, fie cг-l ocгrгєte, fie cг-l ucide, el continuг sг-l iubeascг, pentru cг are оndestulгtoare pricinг de iubire pe Hristos; de aceea єi stг neclintit, tare єi nemiєcat оn dragostea sa, cг se uitг la Hristos. Cг єi Hristos tot aєa a iubit pe duєmani, pe cei nerecunoscгtori, pe ocгrвtori, pe hulitori, pe cei ce-L urau, pe cei ce nici nu voiau sг-L vadг, pe cei care preferau lemnele єi pietrele оn locul Lui. I-a iubit cu cea mai оnaltг dragoste, faюг de care alta la fel nu poюi gгsi. Mai mare dragoste ca aceasta nu are nimeni, spune Hristos, ca sг-єi punг cineva sufletul lui pentru prietenul lui (Ioan 15, 13). Uitг-te cum continuг sг-i iubeascг pe cei care L-au rгstignit, pe cei care L-au batjocorit! Vorbeєte єi Tatгlui despre ei, spunвnd: Iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac! (Luca 23, 34), iar dupг оnviere a trimis єi pe ucenicii Lui la ei.

Sг cгutгm, dar, єi noi aceastг dragoste, sг nгzuim spre ea, ca sг ajungem imitatorii lui Hristos”. (Omilii la Matei, omilia LX, III, оn col. PSB, vol. 23, pp. 702-703)

 

„Punвnd faюг оn faюг iubirea ta de oameni cu iubirea Lui, sг cunoєti cг chiar dacг ai ierta de єaptezeci de ori cвte єapte, chiar dacг ai ierta necontenit pe toюi cei ce-юi greєesc, iubirea ta de oameni faюг de bunгtatea lui Dumnezeu cea nemгrginitг - de care ai sг ai atвta nevoie cвnd ai sг fii judecat єi ai sг dai seamг de faptele tale - e ca o picгturг de apг faюг de un ocean nemгrginit; dar, mai bine spus, chiar cu mult mai mult. De aceea a єi adгugat zicвnd:

Asemгnatu-s-a оmpгrгюia cerurilor cu un оmpгrat care a vrut sг se socoteascг cu slugile sale. Єi оncepвnd sг se socoteascг cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanюi. Neavвnd el cu ce sг plгteascг, a poruncit sг-l vвndг pe el, pe femeia lui, pe copiii lui єi toate cвte avea (Matei 18, 23-25).

Acest datornic оnsг, dupг ce s-a bucurat de iubirea de oameni a stгpвnului sгu, s-a dus єi a sugrumat pe tovarгєul lui care-i datora o sutг de dinari. Stгpвnul mвniat a poruncit sг-l bage iarгєi la оnchisoare pвnг ce va plгti tot.

Ai vгzut cвt de mare este deosebirea dintre pгcatele ce le facem faюг de oameni єi cele pe care le facem faюг de Dumnezeu? Este atвta deosebire cвtг este оntre zece mii de talanюi єi o sutг de dinari; dar, mai bine spus, chiar cu mult mai mult”. (Omilii la Matei, omilia LXI, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 704-705)

 

„ Sг iubeєti pe Domnul Dumnezeul tгu. Aceasta este cea dintвi єi cea mai mare poruncг iar a doua, asemenea acesteia: Sг iubeєti pe aproapele tгu ca pe tine оnsuюi (Matei 29, 37-39).

- Pentru ce a spus: Asemenea acesteia?

- Pentru cг porunca aceasta, a doua, deschide drum celei dintвi єieste єi ea la rвndul ei оntгritг de aceasta”. (Omilii la Matei, omilia LXXI, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 811)

 

„Noi nu trebuie sг arгtгm numai unii faюг de alюii ataєamentul care ne leagг cu prietenul, ci pe acela care leagг pe un mгdular cu alt mгdular, voi nu veюi afla mai tare legгturг a prieteniei єi a pгrinюilor, nici un nod aєa de puternic ca acesta. Precum un mгdular din trup nu poate sг spunг despre un alt mгdular: de unde оmi vine legгtura strвnsг pe care o am eu cu el?; la fel voi nu puteюi spune despre fratele vostru. Cгci noi toюi fiind botezaюi оn acelaєi duh, pentru a nu fi decвt un singur trup (1 Cor., 12, 12) (…) єi ca prin aceastг pгrintime єi aceastг prietenie reciprocг, sг facem toюi оmpreunг funcюiunile aceluiaєi trup. Sг nu dispreюuim dar pe aproapele nostru, dacг nu vrem sг ne dispreюuim pe noi оnєine. Cгci nimeni nu-єi urгєte trupul sгu, ci оl hrгneєte єi оl spalг (Efes., 5, 29).” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XV, 3, p. 75)

 

„ Poruncг nouг vг dau vouг: Sг vг iubiюi unul pe altul. Precum v-am iubit Eu pe voi, aєa sг vг iubiюi єi voi unul pe altul (34). Cum era adevгrat cг ucenicii auzind aceste cuvinte єi lucruri, vor fi cuprinєi de teamг єi de groazг, aєa ca niєte oameni cu totul pгrгsiюi, Оnvгюгtorul lor оi mвngвie, єi pentru a-i face mai siguri єi pentru a-i оntгri, El planteazг оn inima lor rгdгcina tuturor felurilor de virtuюi, adicг iubirea; ca єi cum ar zice: fiindcг eu plec, voi sunteюi triєti єi abгtuюi; dar dacг vг iubiюi unii pe alюii veюi fi mai tari єi mai curajoєi. Pentru ce nu le-a zis el cu aceste cuvinte? Fiindcг felul оn care le-a zis era mult mai folositor єi mult mai avantajos.

Оntru aceasta vor cunoaєte mulюi cг sunteюi ucenicii Mei, dacг veюi avea dragoste unii de alюii. (35). Prin aceste cuvinte, Iisus Hristos le aratг cг оntгrindu-i оn iubire єi оnsemnaюi cu acest semn, nimic nu-i va risipi pe cei ce s-au unit оn acest fel. Apoi, Mвntuitorul le-a fгcut aceastг prezicere dupг ce trгdгtorul a ieєit єi s-a despгrюit de ei. Dar pentru ce numeєte El nouг o poruncг din legea veche? Aceasta fiindcг a fгcut-o nouг prin felul оn care a rгspвndit-o El; оntrucвt zicвnd: Dacг veюi avea dragoste unii faюг de alюii, a adгugat: Precum v-am iubit Eu. Eu nu Mi-am achitat o datorie, Eu nu v-am iubit ca rгsplatг pentru meritele voastre din trecut, ci am оnceput Eu primul sг vг iubesc, zice El, єi sг vг fac bine; astfel trebuie ca voi, la fel, sг faceюi bine prietenilor voєtri, chiar fгrг a avea faюг de ei o obligaюie imediatг. Єi fгrг a vorbi de minuni a cгror putere trebuie sг le dea El sг facг, El оi deosebeєte prin iubire. Pentru ce? Fiindcг aceea face, aceea caracterizeazг caracterul sfinюilor; fiindcг iubirea este temelia oricгrei virtuюi. Fiindcг mai оntвi prin iubire ne cвєtigгm noi mвntuirea noastrг. Aєa, zice Iisus Hristos, este ucenicul Meu, єi toюi vг vor lгuda dacг vor vedea cг imitaюi iubirea Mea.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXII, 3, pp. 370-371)

 

„Cel ce are voinюa єi intenюia оndreptate spre iubirea de oameni єi milostenie, chiar de ar avea averi, el totuєi stг оn fruntea celor nenorociюi, єi de ar vedea pe cineva plвngвnd, va plвnge єi el cu dвnsul; de ar vedea pe cineva nedreptгюit, iute оi va lua apгrarea; de ar vedea pe vreun om necгjit, el оi va оntinde mвna. Cгci avвnd cu sine tezaurul tuturor bunгtгюilor, adicг suflet milostiv єi iubitor de oameni, de acolo vor izvorо toate cele necesare fraюilor lui, єi se va bucura de toate recompensele acordate de Dumnezeu.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, p. 393)

 

„Aratг (Apostolul Pavel – n. n.) єi cauzele pentru care noi suntem datori a ne iubi unii pe alюii: Оn iubire frгюeascг, unii pe alюii iubiюi-vг (12, 10), fiindcг sunteюi fraюi, єi din aceleaєi nenorociri єi dureri aюi fost dezrobiюi; deci єi pentru aceasta este drept de a vг iubi unul pe altul.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, pp. 411-412)

 

„ Dragostea sг fie nefгюarnicг, caldг, оndoitг, sporitг оn cel mai оnalt grad, cu alte cuvinte dragoste fierbinte. Ce folos dacг tu iubeєti fгrг vicleєug, оnsг nu iubeєti cu cгldurг? De aceea єi zice: Cu dragoste frгюeascг unul pe altul iubind, adicг, iubeєte; оnsг cu cгldurг, sг iubeєti. Nu aєtepta ca sг fii iubit de altul, ci tu aleargг spre acela, apucг tu mai оnainte decвt el, cгci astfel vei culege tu mai оntвi rodul dragostei aceluia. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXI, p. 412)

 

„ Cг cel ce iubeєte pe aproapele, legea a оmplinit. Sг nu-юi оnchipui, deci, cг a iubi este dintr-o favoare, cгci aceasta оncг este o datorie. Tu datorezi dragoste fratelui tгu pentru оnrudirea duhovniceascг ce o ai cu el; єi nu numai pentru aceasta, ci pentru cг suntem mгdulare unul altuia, єi dacг ea lipseєte, atunci totul s-a nimicit. Deci iubeєte pe fratele tгu, fiindcг dacг din aceastг iubire cвєtigi atвtea, cг ai оmplinit оntreaga lege, apoi ca unul ce vei fi recompensat pentru aceasta, tu ai datoria sг-l iubeєti.

Pentru cг (poruncile): Sг nu sгvвrєeєti adulter; sг nu ucizi; sг nu furi; sг nu mгrturiseєti strвmb; sг nu pofteєti… єi orice altг poruncг ar mai fi, se cuprind оn acest cuvвnt: Sг iubeєti pe aproapele tгu ca pe tine оnsuюi (13, 9).

El nu zice simplu sг оmplineєti, ci se cuprind, adicг aratг cг оn dragoste se recapituleazг pe scurt toate faptele prevгzute de lege.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIII, p. 440)

 

„... punвnd єi mгsurг egalг оntre amвndouг felurile de dragoste, pentru cea dintвi (iubirea faюг de Dumnezeu – n. n.), zice: din toatг inima ta, єi din tot sufletul tгu, iar pentru dragostea cea cгtre aproapele: ca pe tine оnsuюi. Pavel оnsг vorbeєte numai de dragostea cea de-a doua, dragostea cгtre aproapele, care dacг lipseєte, apoi cu nimic nu ne va folosi cea dintвi. Dupг cum noi cвnd iubim pe cineva zicem: Dacг iubeєti pe acela, pe mine mг iubeєti, tot aєa єi Hristos, arгtвnd aceasta, zice: la fel ca aceasta este, єi tot de aceea zicea єi lui Petru: De Mг iubeєti, paєte oile Mele (Ioan 21, 16).” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIII, p. 441)

 

„ Iubirea nu face rгu aproapelui; iubirea este deci оmplinirea legii (13, 10).

Ai vгzut cum dragostea cгtre aproapele are amвndouг оnsuєirile оn sine? Pe de o parte depгrtarea de rele, cгci zice: nu face rгu, iar pe de altг parte lucreazг faptele bune, cгci zice: iubirea este deci оmplinirea legii, adicг, nu ne inspirг numai оnvгюгtura pe scurt a celor ce trebuie a face, ci єi оndeplinirea faptelor bune tot dragostea este care o face mai cu uєurinюг. Cгci dragostea nu se оncearcг numai ca sг ne оnveюe a afla cele ce ne sunt de folos, ceea ce este de datoria legii, ci ne ajutг chiar єi оn sгvвrєirea acelora, єi cu un cuvвnt ea ne pune оn poziюie de a оndeplini fapta bunг оn totalitatea ei, iar nu numai оn parte.

Sг ne iubim, deci, unii pe alюii, cгci prin aceasta dгm dovadг cг iubim pe Dumnezeu, Care ne iubeєte pe noi. Printre oameni se оntвmplг, cг dacг iubeєti pe cel iubit єi de altul, se rгscoalг acesta, pe cвnd aici, el ne cere ca sг luгm єi noi parte la aceastг dragoste, iar pe cel ce nu ia parte оl urгєte. Dragostea omeneascг este plinг de invidie єi zavistie, pe cвnd cea dumnezeiascг este scutitг de orice patimг, єi de aceea cautг tovarгєi оn iubire, cгci zice: Iubeєte єi tu оmpreunг cu Mine, єi atunci te voi iubi єi Eu mai mult. Ai auzit cuvintele acestui оnflгcгrat iubitor? Dacг vei iubi – zice – pe cei ce-i iubesc Eu, atunci voi crede cг єi Eu sunt iubit de tine cu оnflгcгrare. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIII, pp. 441-442)

 

,, Ci sг rвvniюi, zice, darurile cele mai bune, єi оncг mai оnaltг cale arгt vouг, vorbind aici de dragostea cea cгtre aproapele. Apoi urmвnd a pгєi cu vorba spre dragoste єi spre lauda acestei virtuюi, mai оntвi el toate acele haruri le doboarг, punвndu-le de faюг cu dragostea, arгtвnd cu multг оnюelepciune cг fгrг dвnsa nimic nu este. Dacг el deodatг le-ar fi vorbit de dragoste, єi spunвndu-le: cale arгt vouг, ar fi adгogat dupг aceasta оndatг iar calea aceasta este dragoste єi nu ar fi adus vorba prin asemuire, apoi chiar de ar fi rвs unii de cele vorbite, totuєi cei mai mulюi nu ar fi putut pricepe lгmurit puterea dragostei, ci ar fi rгmas оn nedumerire. Pentru aceea nici nu o descoperг el de la оnceput, ci mai оntвi ridicвnd cugetul ascultгtorilor prin vestea cг mai оnaltг cale le va arгta, єi prin aceste cuvinte insuflвndu-le aєa zicвnd dorinюa de a cunoaєte acea cale, ba оncг sporindu-le acea dorinюг, el mai оntвi prin asemuirile ce le face aratг cг fгrг dragoste toate acele haruri nu sunt nimic, aювювndu-i oarecum єi оmpingвndu-i spre trebuinюa cea mai mare de a se iubi unul pe altul, precum єi cг lipsa dragostei este pricina tuturor relelor. Оncвt єi pentru aceasta dragostea s-ar putea arгta mare, de vreme ce harurile singure nu numai cг nu i-au unit, ci оncг єi fiind uniюi i-au оnvrгjbit, pe cвnd dragostea pe toюi cei оnvrгjbiюi din pricina harurilor, prin sine оnsгєi оi va uni єi-i va face un trup. Оnsг nu spune aceasta de-a dreptul, ci pune tocmai aceea ce doreau ei, adicг єi dragostea este har, єi оncг cea mai оnaltг cale spre a ajunge la toate celelalte haruri. Оncвt dacг nu voieєti, zice, a iubi pe fratele tгu pentru cг trebuie a-l iubi, cel puюin aratг-i dragostea spre a-юi оnsuєi un har mai оmbelєugat. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 335)

 

,,… nimic nu aratг mai bine pe ucenicul lui Hristos ca faptul de a iubi pe alюii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 339)

 

,, Precum єi Fiul Omului nu a venit ca sг i se slujeascг, ci ca sг slujeascг єi sг dea sufletul sгu rгscumpгrare pentru mulюi (Mt. 20, 28), arгtвnd cг astfel trebuie a iubi, оncвt a єi muri pentru cei iubiюi, cгci aceasta mai ales este al iubi pe dвnsul.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, p. 340)

 

,,Hristos a spus cг semnul adevгratei iubiri faюг de dвnsul este numai dragostea cгtre aproapele. De mг iubeєti, Petre, zice, mai mult decвt aceєtia, paєte oile mele. Ai vгzut cum єi aici a dat a оnюelege cг dragostea este mai mare chiar єi decвt mucenicia? Dacг cineva ar avea un copil iubit, pentru care єi-ar da єi sufletul, єi dacг un altul ar iubi pe tatг, оnsг faюг de fiu nu ar avea nici o grijг, fireєte cг aceasta foarte ar mвnia pe tatг єi nu ar mai voi sг єtie nimic de dragostea ce-i aratг lui оnsuєi, din pricina dispreюului arгtat fiului. Deci dacг acest lucru se petrece cu tatгl єi cu fiul sгu, apoi cu atвt mai mult fiind vorba de Dumnezeu єi de oameni, fiindcг Dumnezeu este mai iubitor decвt toюi pгrinюii. Pentru aceea deci zicвnd: Оntвia єi cea mai mare poruncг este sг iubeєti pre Domnul Dumnezeul tгu, a adгogat оndatг: iar a doua – єi nu a tгcut, ci a adгogat: deopotrivг acesteia, sг iubeєti pre aproapele tгu ca оnsuюi pre tine (Mt. 22, 39). Єi priveєte cu cвtг strгєnicie cere єi aceastг iubire, cгci dacг pentru Dumnezeu cere ca dragostea sг fie din toatг inima єi din tot sufletul, pentru aproapele zice ca sг-l iubeascг ca оnsuєi pre sine, ceea ce este egal cu din toatг inima єi din tot sufletul. Dacг aceasta s-ar pгzi cu toatг strгєnicia, apoi nu ar mai fi nici bogat, nici sгrac, nici rob, nici slobod, nici mic, nici mare, nici diavolul nu ar mai fi cunoscut, єi nu zic numai de diavol, ci єi de altul ca dвnsul, sau mai drept vorbind, chiar de ar fi sute єi mii de acest fel, totuєi nu ar putea face nimic dacг este dragoste.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, pp. 340-341)

 

,,Cвnd ne stг dinainte diadema dragostei, aceasta este de-ajuns spre a ne arгta pe adevгratul ucenic al lui Hristos, єi nu numai nouг, ci єi necredincioєilor. Оntru aceasta, zice, va cunoaєte lumea cг sunteюi ucenici ai mei, de veюi avea dragoste оntre voi (In. 13, 35). Astfel cг acesta este semnul cel mai mare decвt toate semnele, dacг prin el se cunoaєte ucenicul lui Hristos. De ar face cineva mii de semne єi minuni, оnsг s-ar rгscula оmpotriva altora, va fi luat оn rвs de necredincioєi, precum єi de nu ar face nici un semn, оnsг se aratг cu dragoste єi iubeєte pe alюii, unul ca acela este єi cinstit, оn acelaєi timp єi neоnvins. Fiindcг єi pe Pavel pentru aceea оl admirгm, nu pentru cг оnvia pe cei morюi, єi nici pentru cг vindeca pe cei leproєi, ci pentru cг zicea: Cine este neputincios, єi eu sг nu fiu neputincios? Cine se sminteєte, єi eu sг nu ard? (2 Cor. 11, 29). Mii de semne de ai pune faюг cu acestea, totuєi nimic nu vei mai adгoga, fiindcг єi pentru dвnsul zicea cг оl aєteaptг o cununг mare, nu pentru cг fгcea semne єi minuni, ci pentru cг cu cei neputincioєi se fгcuse neputincios. Care dar оmi este plate? Ca binevestind, fгrг platг sг pun eu Evanghelia lui Hristos? (1 Cor. 9, 18), zice. Єi chiar cвnd se asemuieєte pe sine cu ceilalюi apostoli, nu spune cг mai multe semne am fгcut decвt dвnєii, ci mai mult decвt toюi aceia m-am ostenit (1 Cor. 15, 10). Dar єi atunci cвnd voia mai bine a muri, o cerea pentru mвntuirea ucenicilor. Cг mai bine оmi este a muri, zice, decвt lauda mea sг o facг cineva zadarnicг (1 Cor. 9, 15), nu fiindcг se lгuda el, ci ca sг nu se parг cг-єi bate joc de dвnєii. Nicгieri nu-l vedem lгudвndu-se de izbвndele sale, dacг timpul єi оmprejurгrile nu cereau, dar єi cвnd era silit a face aceasta, atunci singur se numeєte pe sine fгrг de minte. Єi dacг vreodatг se єi laudг, apoi se laudг оntru neputinюe, оntru batjocuri, оntru suferinюele ce єi dвnsul le avea оmpreunг cu cei bвntuiюi, ceea ce єi aici zice: Cine este neputincios, єi eu sг fiu neputincios? Aceste cuvinte sunt mai mari єi mai оnsemnate chiar єi decвt primejdiile, pentru care єi pune acestea mai la urmг, оnгlювnd vorba.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXII, pp. 344-345)

 

„Mare pгcat este, iubiюilor, єi de a nu iubi pe aproapele; dar оncг єi fiind iubit cineva, sг nu iubeascг, desigur cг este cu mult mai mare. Cг dacг cel ce iubeєte pe cel ce оl iubeєte nu este fapt mai mare ca al vameєilor, apoi cel ce nici aceasta nu o are este оmpreunг cu fiarele cele sгlbatice, sau mai bine zis, chiar єi mai jos decвt acestea. Ce spui, omule? Nu iubeєti pe cel ce te iubeєte? Єi pentru ce trгieєti atunci? La ce eєti tu folositor atunci? Оn ce anume lucruri? Оn cele politice? Оn cele deosebi? Оn nimic, cгci nimic оn lumea aceasta nu poate fi mai netrebnic ca omul ce nu єtie a iubi. Legea aceasta a iubirii au cinstit-o de multe ori pвnг єi tвlharii, ucigгtorii єi spгrgгtorii de case; ba pвnг єi cei ce se оmpгrtгєesc numai din pвine єi din sare s-au schimbat, prefгcвndu-se cu totul, iar tu care nu numai din pвine єi sare te оmpгrtгєeєti (…) nu iu­beєti? Cei ce iubesc оntr-un chip necinstit, iatг cг-єi cheltuiesc оntreaga lor avere cu muierile curve; iar tu, avвnd o iubire curatг єi cinstitг, eєti atвt de rece, atвt de netrebnic єi neputincios, cг chiar єi fгrг cheltuialг nu primeєti a iubi?

Dar cine, zici tu, este atвt de ticгlos, cine este atвt de sгlbatic оncвt sг le­pede єi sг urascг pe cel ce оl iubeєte? Bine faci cг nu crezi cг s-ar putea petrece un asemenea fapt necuviincios; dar dacг eu оюi voi arгta pe mulюi de acest fel, cum vom mai suferi ruєinea? Cвnd tu, de pildг, vorbeєti de rгu pe cel iu­bit; cвnd auzind pe un altul vorbindu-1 de rгu, єi nu-i iei apгrarea; cвnd sporind, tu оl pizmuieєti - apoi atunci ce fel de dragoste ai cгtre el? Deєi nu este de ajuns a arгta dragoste cгtre cineva numai prin faptul de a nu-1 pizmui, sau a nu-1 duєmгni sau rгzboi, ci de a-1 юine strвns єi a-1 оnгlюa cu laude pe cel iubit: dar оncг cвnd tu totul faci єi grгieєti spre a-l doborо, apoi atunci ce ar putea fi mai ticгlos ca un astfel de suflet?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, pp. 241-242)

 

„Dumnezeu a оnrгdгcinat оn natura noastrг dragostea de a ne iubi unii pe alюii. Toatг vita, zice, iubeєte pe cea asemenea ei єi omul pe aproapele lui (Sirah 13, 18). Vezi, deci, cг de la naturг avem оn noi germenele virtuюii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia II, p. 19)

 

„Nimic nu vatгmг atвt de mult neamul omenesc, decвt dispreюuirea prieteniei єi a dragostei єi necгutarea lor cu multг rвvnг, spre a le stгpвni precum iarгєi nimic nu оnalюг pe cineva, decвt urmarea lor cu toatг puterea. Aceasta оnvederвnd-o єi Hristos, zice: cг dacг doi dintre voi se vor оnvoi pe pгmвnt оn privinюa unui lucru pe care оl vor cere, se va da lor de cгtre Tatгl Meu, Care este оn ceruri, єi iarгєi: iar din pricina оnmulюirii fгrгdelegii, iubirea multora se va rгci (Matei 18, 19; 24, 12). Aceasta a nгscut toate eresurile єi toate dezbinгrile, cгci din a nu iubi pe fraюi vine invidia celor ce propгєesc, din invidie apoi vine pofta de a astгpвni, iar pofta de a stгpвni naєte dezbinгrile.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a II-a, p. 25)

 

„Iubirea aceea care stг оn a iubi pentru Dumnezeu, nu are acest principiu de dragoste cгtre unul numai, ci cгtre toюi ca єi cвtre fraюi. Unul ca acesta se va gгsi cu milг єi оnduioєare, cгtre unii ca de aceeaєi credinюг, cгtre alюii ca єi cгtre fraюi de sвnge, cгtre alюii fie dвnєii eretici sau elini, sau iudei, ca cгtre niєte fraюi dupг naturг, fiind оnsг rгi єi netrebnici; pentru toюi оnsг el lгcrimeazг єi suferг. Оn aceasta vom fi deopotrivг cu Dumnezeu, dacг pe toюi оi iubim, pвnг єi pe duєmani, iar nu dacг facem minuni sau semne. Pentru cг єi pe Dumnezeu Оl admirгm desigur єi cвnd face minuni, оnsг cu atвt mai mult оncг, cвnd оєi aratг filantropia, cвnd este iertгtor єi fгrг rгzbunare. Deci, dacг acest lucru este vrednic de multг admirare fiind vorba de Dumnezeu, apoi cu atвt mai mult fiind vorba de oameni; cгci e mai presus de orice оndoialг cг aceasta ne face a fi admiraюi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia III, p. 84)

 

„Nu avem nevoie nici de osteneli, nici de sudori, ca sг ne iubim unul pe altul. Dragostea este o cale automatг, care duce la virtute. Dupг cum se petrece cu drumul cel mare, cг dacг cineva оi aflг оnceputul, se conduce chiar de el, єi nu are nevoie de conducгtor, tot aєa єi cu dragostea, cгci de-ndatг ce ai fгcut оnceputul cu ea, de-ndatг vei fi condus de dвnsa єi povгюuit. Dragos­tea aproapelui rгu nu lucreazг (Rom., 13, 10). Dacг s-ar оnюelege cineva pe sine singur, cum se gгseєte faюг de dвnsul, apoi aєa se va gгsi єi faюг de aproapele. Nimeni nu se invidiazг pe sine, toate cele bune єi le dovedeєte singur, pe sine se preferг оnaintea tuturor, totul voieєte a face pentru sine. Deci, dacг noi ne gгsim aєa єi faюг de alюii, toate relele sunt оndepгrtate, nu mai sunt duє­mгnii, nu mai este lгcomie, cгci cine ar prefera sг se lгcomeascг contra sa? Nimeni, ci cu totul din contrг, cгci toate le vom avea оn comun, єi nu vom оnceta de a ne aduna la un loc оmpreunг. Dacг noi facem aєa, rгutatea nu mai poate avea loc; cгci cine s-ar putea urо singur pe sine? Cine s-ar mвnia pe sine singur? Oare nu оncг mai mult ne-am ierta unii altora? Dacг ne gгsim astfel faюг de aproapele, niciodatг nu va fi rгutate.

Dar, zici tu, cum este cu putinюг ca sг iubeascг cineva pe aproapele, ca pe sine singur? Dacг n-ar fi fгcut єi alюii aєa, poate cг bine ai crede acest fapt ca peste putinюг, iar dacг au fгcut aєa, apoi prin aceasta, se оnvedereazг cг noi nu facem aєa din cauza trвndгviei noastre. De altfel nimic cu neputinюг nu ne porunceєte Hristos, de vreme ce mulюi chiar au covвrєit poruncile Sale, єi cine oare a fгcut aєa? Pavel, Petru, єi toatг ceata sfinюilor. De voi spune оnsг cг aceєtia au iubit pe aproapele lor, nimic mare n-am grгit; dвnєii оnsг au iubit pe duєmanii lor.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XIX, p. 246)

 

„Multe sunt оn adevгr care caracterizeazг creєtinismul, dar mai mult decвt toate este dragostea єi pacea cгtre alюii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXXI, p. 357)

 

„Domnul a spus: Cг unde sunt doi sau trei adunaюi оntru numele Meu, acolo sunt єi Eu оn mijlocul lor (Matei 18, 20). Se gгsesc oare doi sau trei adunaюi оntru numele Lui? Se gгsesc, dar rareori. De altfel nu vorbeєte de o simplг adunare єi unire localг a oamenilor. Nucere numai asta. Vrea ca, оmpreunг cu unirea, sг existe la cei adunaюi acolo єi alte virtuюi. Prin aceste cuvinte, aєadar, vrea sг spunг: Dacг cineva Mг va avea pe Mine ca temelie a iubirii lui faюг de aproapele, єi оmpreunг cu aceastг iubire are єi celelalte virtuюi, atunci voi fi оmpreunг cu el. Acum оnsг, cei mai mulюi oameni au alte scopuri. Nuоntemeiazг pe Hristos iubirea lor. Cineva iubeєte pe altcineva, pentru cг єi acela оi aratг iubire; altul оl iubeєte pe cel care 1-a cinstit; iar altul оl iubeєte pentru cг i-a fost de folos la vreo treabг de-a lui. E greu sг gгseєti pe cineva care-1 iubeєte pe aproapele doar din dragoste pentru Hristos, cгci ceea ce-i leagг pe oameni sunt de obicei interesele materiale, оnsг o iubire cu atвtea lipsuri este batjoco­ritoare єi trecгtoare. La cea mai micг problemг — vreun cuvвnt jignitor, daune bгneєti, invidie, ambiюie sau ceva asemгnгtor — iubirea aceasta, care nu are temelie duhovniceascг, se destramг.

Dimpotrivг, iubirea care-L are ca pricinг єi temelie pe Hristos, este statornicг єi nepieritoare. Nimic n-o poate destrгma, nici calomnii, nici primejdii, nici chiar ameninюгrile cu moartea.” (Din vol. Problemele vieюii, p.131)

 

„Trebuie sг єtim cг iubirea nu este ceva voluntar. Este obligatorie. Eєti dator sг-l iubeєti pe fratele tгu, atвt pentru cг eєti оnrudit duhovniceєte cu el, cвt єi pentru cг vг sunteюi mгdulare unul altuia. Dacг lipseєte dragostea, vine nimicirea.

Eєti dator оnsг sг-1 iubeєti pe fratele tгu єi dintr-un alt motiv: pentru cг ai cвєtig єi folos, de vreme ce prin iubire plineєti toatг legea lui Dumnezeu. Astfel, fratele pe care-l iubeєti devine binefгcгtorul tгu.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 134-135)

 

„Necesitatea iubirii n-o оnvгюгm numai din cuvintele lui Dumnezeu, ci єi din faptele Lui. O astfel de lecюie este felul оn care ne-a zidit pe noi. Dumnezeu, creвndu-l pe primul om, a stabilit ca din el sг se nascг toюi ceilalюi oameni, ca sг fim consideraюi toюi ca un singur om єi sг ne legгm prin dragoste. Legгtura de iubire a tuturor oamenilor a impus-o cu оnюelepciune prin schimburile pe care suntem nevoiюi sг le avem оntre noi. Cгci a dat mulюime de bunгtгюi оn lume, оnsг nu pe toate pretutindeni, ci оn fiecare юarг anumite feluri. Astfel, suntem obligaюi sг facem negoю, dвnd cele care ne prisosesc єi primind pe cele de care avem nevoie, iubindu-i pe semenii noєtri.

La fel a fгcut Dumnezeu єi cu fiecare om оn parte. N-a оngгduit fiecгruia sг aibг toate cunoєtinюele, ci unuia sг aibг cunoєtinюe de medicinг, altuia de zidгrie, altuia de vreo altг єtiinюг sau meєteєug etc., ca sг avem nevoie unul de altul єi оn felul acesta sг ne iubim unul pe altul.

La fel se оntвmplг єi cu harismele duhovniceєti, cum spune Apostolul; Unuia i se dг prin Duhul cuvвnt de оnюelepciune, iar altuia, cuvвnt de cunoaєtere, unuia, faceri de minuni, iar altuia profeюie, unuia, deosebirea duhurilor, iar altuia, felurimea limbilor, iar altuia, tгlmгcirea limbilor (I Corinteni 12, 8, 10).” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 136-137)

 

„Domnul, оnainte de a fi predat оn mвinile iudeilor єi de fi rгstignit, a dat o poruncг pe care a numit-o nouг, porunca iubirii: Poruncг nouг dau vouг: Sг vг iubiюi unii pe alюii (Ioan 13, 34). Оnsг de ce a numit-o nouг, de vreme ce exista єi оn Vechiul Testament? Pentru cг a dat-o оntr-un fel nou, оmbunгtгюit, superior. De aceea a adгugat: Aєa cum v-am iubit Eu pe voi, aєa єi voi sг vг iubiюi unii pe alюii. Iubirea Mea pentru voi, voia sг le spunг, nu este ca rгsplatг la ceva pe care Mi l-aюi oferit, cгci eu v-am iubit primul. Оn acelaєi fel єi voi trebuie sг le faceюi bine semenilor voєtri, nu ca rгsplatг, ci din iubire spontanг.” (Din vol. Problemele vieюii, p.141)

 

„Hristos a aєezat iubirea de aproapele ca dovadг de iubire desгvвrєitг pentru El. Dacг Mг iubeєti, i-a spus apostolului Petru, pгstoreєte oile Mele (Parafrazг la Ioan 21, 16). Mare tainг este єi aceasta, faptul cг iubirea are mai mare valoare decвt mucenicia.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 142-143)

 

„Celor ce sunt оntr-o unire cu dragostea se veseleєte Dumnezeu оn ei.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 61)

 

„Primul motiv care ne obligг sг-i iubim pe fraюii noєtri este cг Dumnezeu o vrea aceasta. Оn El este o voinюг absolutг neschimbatг. Altгdatг Iisus Hristos ne avertizeazг cг legea єi profeюii оntregi sunt cuprinєi оn iubire, єi cг iubirea singurг оmplineєte legea оn deplinгtatea ei.

La voinюa lui Dumnezeu sг adгugгm exemplul lui Dumnezeu. Cum Dumnezeu ne-a iubit pe noi, noi trebuie sг-i iubim pe fraюii noєtri, єi iubirea Lui este deodatг modelul єi mгsura la a noastrг.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 100)