IDOLATRIA (felurile actuale de idolatrie) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

IDOLATRIA (felurile actuale de idolatrie)



 

„... multe єi variate sunt felurile de idolatrie; de exemplu, unul оl юine de stгpвn pe Mamona, altul оєi ia pвntecele drept Dumnezeu, iar altul e stгpвnit de cine єtie ce altг poftг pгcгtoasг.

Cг tu nu jertfeєti acestora viюei, ca elinii? Оnsг faci cu mult mai rгu decвt aceia, cгci оюi jertfeєti propriul tгu suflet. Poate cг, оntr-adevгr, nu pleci genunchii єi nu te оnchini lor. Оnsг cu mai multг supunere faci tot ceea ce-юi porunceєte fie pвntecele, fie aurul, fie tirania altor felurite pofte. Or, elinii tocmai prin aceasta sunt dezgustгtori, cг au ridicat la rang divin patimile noastre omeneєti, pofta personificвnd-o оn Afrodita, mвnia оn Marte, beюia оn Dionysos. Dar dacг poate nu ciopleєti idoli оn piatrг, ca aceia, totuєi tu cu єi mai multг rвvnire te pleci patimilor pierzгtoare, cгci membrele lui Hristos le faci membre ale desfrвnгrii, єi te tгvгleєti єi оn alte felurite nelegiuiri.

De aceea vг rog ca, оnюelegвnd mгrirea nebuniei, sг fugim de o asemenea idolatrie – cгci aєa numeєte Pavel lгcomia. Sг fugim deci nu numai de lгcomia dupг bani, ci єi de pofta cea rea, fie ea оn privinюa hainelor, fie ea оn privinюa meselor, fie оn privinюa oricгror pгcate de felul acestora; cгci pedeapsa pe care o vom lua dacг nu vom asculta de legile lui Dumnezeu este cu mult mai asprг decвt a elinilor, dupг cum zice: Iar sluga ceea care a єtiut voia stгpвnului єi nu s-a pregгtit, nici n-a fгcut dupг voia lui, va fi bгtutг mult (Luca 12, 47).” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VI, p. 101)

 

Pвntecele este dumnezeul lor (Flp., 3, 19), zice el. Єi tocmai de aceea spune altundeva: Sг bem єi sг mвncгm (1 Cor., 15, 32). Ai vгzut cвtг rгutate are оn sine plгcerea? Dumnezeul unora este banul, iar al altora pвntecele. Oare nu sunt єi aceєtia idolatri, ba оncг єi mai rгi decвt idolatri?” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIV-a, p. 240)

 

„Nici un cuvвnt nu poate fi mai єfichiuitor єi mai ruєinos decвt vorbele acestea ale Apostolului: Pвntecele este dumnezeul lor, iar mгrimea lor оntru ruєinea lor (Flp., 3, 19). Єi cine sunt aceєtia? Aceia, spune el, care au оn gвnd cele pгmвnteєti (Flp., 3,19). Clгdim case, оnsг unde? Pe pгmвnt. Cumpгrгm moєii, unde оnsг? Tot pe pгmвnt. Dobвndim vreo stгpвnire, vreo funcюie de conducere, оnsг unde? Pe pгmвnt. Ne bucurгm de slavг tot pe pгmвnt. Ne оmbogгюim tot aici. Ei bine, aceєtia sunt cei al cгror Dumnezeu este pвntecele. Aceia care nimic duhovnicesc nu cugetг, ci оєi agonisesc totul pentru aceastг viaюг, doar la acestea gвndindu-se, pe drept cuvвnt cг au pвntecele ca Dumnezeu єi de aceea spun: Sг mвncгm єi sг bem, cгci mвine vom muri. ”(Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XIV-a, p. 241)

 

IERTAREA APROAPELUI

 

„Sг imitгm pe Stгpвnul nostru! Sг nu luгm оn seamг cвnd greєesc alюii faюг de noi, sг iertгm pe cei ce ne greєesc! Dar cвnd pгcatul se оntinde la Dumnezeu, atunci sг pedepsim! Dar nu єtiu cum se face cг noi facem cu totul dimpotrivг! Nu ne strгduim de loc sг pedepsim pгcatele sгvвrєite оmpotriva lui Dumnezeu, dar dacг se оntвmplг sг pгcгtuiascг cineva faюг de noi, оl mustrгm єi-l osвndim cu asprime; nu ne dгm seama cг pornim cu asta єi mai mult cu mвnie asupra noastrг pe Iubitorul de oameni Dumnezeu. Cг Dumnezeu obiєnuieєte adeseori sг nu юinг seama de pгcatele ce le sгvвrєim faюг de El, dar pedepseєte cu multг asprime pгcatele ce le sгvвrєim faюг de semenii noєtri…”. (Omilii la Facere, omilia XXVI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 321)

 

„Pilda aceasta (Matei 18) n-a spus-o Domnul despre talanюi єi despre dinari, ci de mulюimea pгcatelor єi greєelilor noastre, ca sг aflгm cг noi, deєi suntem datori Stгpвnului cu zeci de mii de pгcate, totuєi, pentru nespusa Lui iubire de oameni, primim iertare de la El. Dar dacг suntem cruzi єi nemiloєi faюг de semenii noєtri, faюг de cei de aceeaєi fire cu noi, dacг nu le iertгm greєelile ce ni le greєesc nouг, ci le purtгm urг єi duєmгnie pentru aceste pгcate neоnsemnate – cгci cвtг deosebire este оntre o sutг de dinari єi zece mii de talanюi tot atвt de mare deosebire este оntre pгcatele ce le facem noi lui Dumnezeu єi pгcatele ce ni le fac nouг semenii noєtri – atunci, vom atrage asupra noastrг mвnia Stгpвnului єi stгpвnul va porunci sг fim traєi la rгspundere єi pedepsiюi єi pentru pгcatele pentru care primisem iertare mai оnainte.”(Omilii la Facere, omilia XXVII, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 346)

 

Aєa єi Tatгl vostru Cel ceresc vг face vouг, dacг nu iertaюi fiecare fratelui sгu din inimile voastre pгcatele lor (Matei, 18, 35). Mare este cвєtigul pildei, numai dacг voim sг fim cu luare aminte. Ce? Putem ierta noi, oare, atвta cвt ne iartг Stгpвnul? Nu! Єi chiar dacг am voi sг facem lucrul acesta, apoi noi iertгm unor robi ca єi noi, pe cвnd noi primim iertarea de la Stгpвn! Єi uitг-te cвt de precise sunt cuvintele Stгpвnului! N-a spus atвt: Dacг nu iertaюi oamenilor greєelile.

– Dar ce?

Dacг nu iertaюi fiecare fratelui sгu din inimile voastre pгcatele lor. Uitг-te, cг vrea ca inima noastrг sг ajungг liniєtitг єi potolitг, cugetul nostru netulburat єi slobod de orice patinг; vrea sг arгtгm multг bunгtate semenilor noєtri. Єi оn altг parte Оl putem auzi pe Hristos spunвnd iarгєi: Dacг veюi ierta oamenilor greєelile lor, vг va ierta єi vouг Tatгl vostru Cel ceresc (Matei, 6, 14). Sг nu socotim cг facem bine altuia, atunci cвnd iertгm cuiva pгcatele sau cг-i facem aceluia mare har! Nu! Noi suntem cei care ne bucurгm de binefacere єi mult folos ne pricinuieєte nouг fapta aceasta; єi iarгєi, dupг cum dacг nu-i iertгm pe cei ce ne greєesc, pe aceia cu nimic nu-i putem pгgubi, dar nouг оnєine ne pregгtim mai dinainte osвnda de nesuferit a gheenei. De aceea, rogu-vг, socotind toate acestea, sг nu cгutгm nicicвnd sг ne rгzbunгm pe cei care ne supгrг sau care ne fac оn alt chip vreun rгu sau care se poartг cu duєmгnie faюг de noi; dimpotrivг, gвndindu-ne de cвtг binefacere ne suntem nouг оnєine pricinuitori dacг iubim pe duєmanii noєtri єi cвtг оndrгznire dobвndim оnaintea Stгpвnului, dar mai оnainte de toate gвndindu-ne cг оmpгcarea cu cei care suntem certaюi єterge pгcatele noastre, sг ne sвrguim єi sг ne silim sг iubim pe duєmanii noєtri. Gвndindu-ne, dar, la cвєtigul ce-l avem din aceastг purtare, sг arгtгm celor ce ne urгsc tot atвt de mare dragoste ca єi cum ne-ar fi cu adevгrat prieteni. Dacг ne gвndim bine, nu ne pot fi de atвt folos prietenii єi cei care cautг sг ne ajute оn orice chip, cвt ne poate fi de folos dragostea pe care o arгtгm celor ce ne duєmгnesc єi ne fac rгu! Dragostea aceasta ne face vrednici de bunгvoinюa cea de sus єi ne uєureazг povara pгcatelor”. (Omilii la Facere, omilia XXVII, VII, оn col. PSB, vol. 21, pp. 346-347)

 

De va єi cгdea vreun om. Iarгєi aratг dezvinovгюire pentru pгcгtos оntr-un alt temei de iertare: neputinюa firii, pe care o dг de оnюeles prin numele de om; fiindcг precum marele Iov, vrвnd sг-єi atragг iertarea lui Dumnezeu, grгia: Ce este omul cг-l socoteєti pe el єi ai fгcut cercetarea pгcatelor lui? (v. Iov 7, 17-l8), aєa facem єi noi atunci cвnd cerem iertare pentru cineva care a greєit, spunвnd оntr-una: Om este, єi amintind de fire, єi prin aceasta trгgвnd spre milг pe cel mвniat. De asta єi Pavel aratг dezvinovгюire оn fire єi nimicnicia ei, zicвnd: De va єi cгdea vreun om оn vreo greєalг. ” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, p. 121)

 

Nu voieєti, zice, sг-l miluieєti pe fratele? Nu vrei sг-i dai iertare, cг este om єi el? Nu vrei, ca om duhovnicesc ce eєti, sг-i оntinzi mвna? Ia seama la lucrurile tale єi nu vei avea nevoie sг fii sfгtuit pentru a-l ajuta pe cel ce zace, ci singur оndeamnг-te. Cum єi оn ce chip? Pгzindu-te pe tine, ca sг nu fii єi tu ispitit. N-a zis: cг negreєit ai sг pгcгtuieєti єi tu, ca sг nu facг prea apгsгtor cuvвntul. Dar cum? Ca sг nu cazi єi tu оn ispitг. Poate cг vei pгcгtui, poate nu. Deci, viitorul nefiind cunoscut, оnvistiereєte-юi dinainte taina iubirii de oameni prin facerile de bine cгtre aproapele: de vei cгdea vreodatг, vei afla comoarг mare de milг pusг deoparte” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul al nouгlea, pp. 122-123)

 

Dacг оюi aduci darul tгu la altar єi acolo оюi aduci aminte cг fratele tгu are ceva оmpotriva ta, lasг darul tгu оnaintea altarului єi du-te de te оmpacг cu fratele tгu єi apoi vino єi adu-юi darul tгu (Matei 5, 93-94).

Ce bunгtate! Ce iubire de oameni covвrєitoare! Pentru dragostea noastrг de aproapele Dumnezeu renunюг la cinstea єi slujirea ce trebuie sг I-o aducem. (…)

Ce cuvinte ar putea fi mai blвnde decвt acestea? Sг fie оntreruptг оnchinгciunea ce Mi-o aduci, ne spune Hristos, ca sг rгmвnг dragostea ta! Pentru cг єi оmpгcarea cu fratele tгu este tot o jertfг! De aceea n-a spus: Dupг ce оmi vei aduce darul sau: оnainte de a-l aduce, ci оl trimite sг se оmpace cu fratele sгu dupг ce darul este dus la altar єi jertfa оncepuse. Оi porunceєte, deci, sг alerge, chiar оn mijlocul slujbei; nici dupг ce s-a sfвrєit slujba, nici оnainte de a оncepe.

- Pentru ce ne porunceєte sг facem aєa? Care e pricina?

- Dupг pгrerea mea, prin o astfel de poruncг, Domnul vrea sг ne arate єi sг ne dovedeascг douг lucruri. Unul, de care am vorbit mai sus, pentru a ne arгta cг preюuieєte mult dragostea, cг o socoteєte a fi cea mai mare jertfг єi cг fгrг dragoste nu este primitг nici slujba єi nici оnchinгciunea adusг lui Dumnezeu; al doilea, pentru a ne constrвnge sг ne оmpгcгm cu fratele nostru. Cel care a primit porunca de a nu aduce оnchinгciune lui Dumnezeu оnainte de a se оmpгca cu cel certat, se va grгbi sг alerge la cel supгrat, ca sг punг capгt vrajbei, dacг nu din dragostea de aproapele, cel puюin sг nu-i rгmвnг jertfa nesгvвrєitг. Domnul a folosit aceste cuvinte tari, tocmai pentru a оnfricoєa єi a deєtepta. Dupг ce a spus: Lasг darul tгu, nu s-a oprit la atвta, ci a adгugat: оnaintea altarului - iarгєi ca sг оnfricoєeze єi cu locul – єi pleacг. Єi n-a spus numai: pleacг, ci a adгugat: Mai оntвi єi apoi venind adu darul tгu. Prin toate aceste cuvinte a arгtat cг aceastг sfвntг masг a altarului nu primeєte pe cei care trгiesc оn duєmгnie unii cu alюii.

Sг audг aceste cuvinte cei iniюiaюi[252], toюi cвюi se apropie de sfвnta masг cu duєmгnie оn suflet! Sг le audг єi cei neiniюiaюi[253], cг єi cгtre ei sunt adresate cuvintele acestea! Aduc єi ei jertfг єi dar, adicг rugгciune єi milostenie. Єi rugгciunea e jertfг. Ascultг ce spune profetul: Jertfa de laudг Mг va slгvi (Ps., 29, 24); єi iarгєi: Jertfeєte lui Dumnezeu jertfг de laudг! (Ps., 49, 15);єi: Ridicarea mвinilor mele, jertfг de searг (Ps., 140, 2). Deci dacг-юi faci rugгciunea fгrг sг fii оmpгcat cu fratele tгu, e mai bine sг laєi rugгciunea, sг te duci sг te оmpaci cu fratele tгu єi apoi sг te rogi.

Toate s-au fгcut pentru a fi pace оntre oameni. Pentru asta chiar Dumnezeu S-a fгcut om, a fгcut toate acele lucruri mari, ca sг ne aducг pace. Prin porunca aceasta Hristos trimite pe cel ce a fгcut rгul la cel cгruia i-a fгcut rгu; оn Rugгciunea Domneascг trimite pentru оmpгcare pe cel nгpгstuit la fгptaє. Оn Rugгciunea Domneascг spune: Iertaюi oameni lor greєalele lor (Matei 6, 14);aici zice: Dacг are ceva оmpotriva ta, du-te la el. Dar, mai bine spus, mi se pare cг єi aici trimite Domnul tot pe cel nгpгstuit la fгptaє, cг n-a spus: оmpacг pe fratele tгu, ci: оmpacг-te!; spusa pare a fi pentru cel ce a sгvвrєit rгul, dar toate cuvintele sunt zise pentru cel nгpгstuit. Dacг te оmpaci cu el, оi spune Hristos, prin dragostea arгtatг aceluia Mг vei avea єi pe Mine milostiv єi vei putea aduce jertfa cu multг оndrгznire. Dacг mai urгєti оncг, gвndeєte-te cг єi Eu renunю cu plгcere la cele ce Mi se cuvin, numai ca voi sг fiюi prieteni. Sг-юi fie aceasta mвngвiere mвniei tale! Hristos n-a spus Cвnd юi-a fгcut un mare rгu, atunci оmpacг-te, ci: Dacг are ceva cвt de mic оmpotriva ta. Єi n-a adгugat: Dacг pe drept sau pe nedrept, ci a spus numai atвt: Dacг are ceva оmpotriva ta. Chiar dacг te-ar urо pe bunг dreptate, nici aєa nu trebuie sг оntinzi mai departe ura. Cг єi Hristos avea toatг dreptatea sг fie supгrat pe noi, єi totuєi S-a dat pe Sine оnsuєi spre junghiere, fгrг sг юinг seamг de acele greєeli ale noastre.

De aceea єi Pavel, оn alt chip, ne sileєte sг ne оmpгcгm, spunвn-du-ne: Soarele sг nu apunг peste mвnia voastrг (Efes., 4, 26). Dupг cum a luat ca pricinг a оmpгcгrii jertfa, tot aєa єi Pavel, оn acelaєi scop, a luat ziua. Se temea ca nu cumva noaptea, cel mвnios rгmвnвnd singur, sг nu i se mгreascг єi mai mult mвnia. Ziua оntвlneєte o mulюime de oameni, aceєtia оi pot risipi mвnia єi-i pot abate gвndurile; dar noaptea, cвnd omul este singur єi stг єi se socoteєte оn el оnsuєi, valurile mвniei cresc єi furia ajunge mai mare. De aceea, dar, Pavel o ia оnainte; vrea sг-l predea nopюii оmpгcat, pentru ca diavolul sг nu mai aibг vreun prilej, datoritг singurгtгюii, sг aprindг cuptorul mвniei єi s-o facг mai cumplitг. Tot aєa єi Hristos nu оngгduie nici cea mai micг amвnare, pentru ca nu cumva, odatг jertfa оmplinitг, cel cu mвnia оn suflet sг se trвndгveascг, sг amвne оmpгcarea de pe o zi pe alta. Hristos єtie cг duєmгnia trebuie scoasг iute din suflet; єi, ca un doctor iscusit, nu dг numai doctorii ce ne pot feri de boli, ci єi doctorii care tгmгduiesc bolile”. (Omilii la Matei, omilia XVI, IX, оn col. PSB, vol. 23, pp. 212-214)

 

 

„… porunca de a ne оmpгca cu duєmanii noєtri este o poruncг ce distruge toate pгcatele zгmislite de duєmгnie”. (Omilii la Matei, omilia XVI, X, оn col. PSB, vol. 23, p. 214)

 

„Ce оnseamnг a se оmpгca? Оnseamnг sau: Primeєte mai bine sг юi se facг nedreptate, sau: Aєa judecг pricina ta, ca єi cum ar judeca-o celгlalt, ca nu cumva, din pricina egoismului tгu, sг strici dreptatea; єi, dimpotrivг, cвnd judeci pricina altuia, judecг-o ca єi cum ar fi vorba de pricina ta єi aєa pronunюг sentinюa. Dacг e greu, nu trebuie sг te minunezi; cг pentru asta a dat Hristos mai оnainte toate acele fericiri, ca, prin єlefuirea єi pregгtirea mai dinainte a sufletului ascultгtorului, sг-l facг mai destoinic pentru primirea оntregii Sale legiuiri”. (Omilii la Matei, omilia XVI, X, оn col. PSB, vol. 23, p. 215)

 

„Dupг ce Domnul a rostit toate cuvintele Legii Vechi, a arгtat iarгєi cг nu fratele nostru este cel ce ne face rгu, ci diavolul. De aceea a єi adгugat: Dar Eu zic vouг: Nu vг оmpotriviюi celui rгu. N-a spus: Nu te оmpotrivi fratelui, ci: Celui rгu, arгtвnd cг se оndrгznesc acestea la оndemnul diavolului. Iar pentru cг vina a fost pusг оn sarcina diavolului, Domnul slгbeєte єi taie mult din mвnia ce o purtгm fratelui, care ne-a fгcut rгul.

- Ce? Nu trebuie sг ne оmpotrivim celui rгu? aє putea fi оntrebat.

- Trebuie, dar nu aєa, ci cum a poruncit Hristos: Sг suferim de bunг voie rгul. Numai aєa vei birui rгul. Nu stingi focul cu foc, ci cu apг. Dar ca sг afli cг єi оn Legea Veche cel ce suferг rгul biruie єi cг el este cel оncununat, cerceteazг istoria Vechiului Testament єi vei vedea cг acela ajunge оn fruntea celorlalюi. Cel care a оnceput rгul este socotit cг a scos doi ochi: єi ochiul aproapelui lui єi pe al lui. De aceea pe bunг dreptate este urвt єi оnvinuit de toюi. Dimpotrivг cel cгruia pe nedrept i s-a scos ochiul este socotit nevinovat, chiar dacг plгteєte cu aceeaєi mгsurг. De aceea mulюi оl compгtimesc, pentru cг оl socotesc nevinovat chiar dupг sгvвrєirea acestei fapte rele. Nenorocirea este aceeaєi єi pentru unul єi pentru altul; dar slava nu mai e aceeaєi nici la Dumnezeu, nici la oameni. De aceea nici nenorocirile lor nu sunt la fel.

Mai оnainte Domnul spusese: Cel care se mвnie pe fratele lui оn zadar єi-l face nebun, vinovat va fi gheenei focului (Matei 5, 22). Acum Hristos cere mai multг filozofie; nu porunceєte numai ca cel nedreptгюit sг stea liniєtit, ci sг-i dea celuilalt prilejul sг facг єi mai mare rгu, оntinzвndu-i єi celгlalt obraz. Hristos spune aceasta, nu pentru a legiui cг trebuie sг оntoarcem obrazul cвnd suntem loviюi peste obraz, ci pentru a ne оnvгюa cг trebuie sг suferim rгul оn toate celelalte оmprejurгri din viaюг.

Dupг cum atunci cвnd Domnul a spus: Cel ce spune fratelui sгu nebun, va fi vinovat gheenei, n-a vorbit numai de aceastг insultг, ci de orice fel de insultг, tot astfel єi aici n-a legiuit sг suferim cu curaj numai pгlmuirile, ci sг nu ne tulburгm orice rгu am suferi. Pentru aceasta dincolo a dat ca pildг cea mai grea insultг, iar aici lovirea peste obraz, care pare cea mai insultгtoare lovire. Prin porunca aceasta Hristos Se adreseazг єi celui care loveєte єi celui lovit. Cel lovit nu se socoteєte lovit, dacг e pregгtit sг filozofeze aєa - cг nici nu va simюi lovitura, pentru cг se vede mai mult un luptгtor decвt un om lovit -, iar cel care loveєte, ruєinat de purtarea celui lovit, nu mai dг a doua loviturг chiar dacг ar fi mai sгlbatic ca o fiarг, ci se va osвndi єi pentru lovitura de mai оnainte. Cг nimic nu opreєte de la rгu pe cel ce face rгul atвt de mult cвt оl opreєte cel care suferг оn tгcere rгul ce i se face; nu-l face numai sг nu-єi prelungeascг mai mult rгul, ci-l face sг se єi cгiascг de faptele sale єi sг se depгrteze, admirвndu-i bunгtatea. Оl face prieten; оn loc de duєman єi vrгjmaє оl face rob nu numai prieten. Dacг, оnsг, rгzbunг rгul ce i s-a fгcut, se оntвmplг tocmai contrariul; amвndoi se fac de ruєine, se fac mai rгi, aprind mai mult mвnia; adeseori se ajunge chiar la crimг, dacг rгul merge mai departe. De aceea Hristos a poruncit nu numai sг nu te mвnii de te pгlmuieєte cineva, ci chiar sг-i dai prilejul sг-єi sature pofta de a te lovi, ca sг nu-l faci sг creadг cг ai suferit prima loviturг, pentru cг n-ai putut altfel. Aєa mai degrabг vei putea da neruєinatului aceluia o loviturг de moarte decвt dacг l-ai lovi cu palma; єi vei face, dintr-un om pornit pe ceartг єi bгtaie, un om blвnd єi potolit”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 233-234)

 

Celui care vrea sг se judece cu tine єi sг-юi ia haina, lasг-i lui єi cгmaєa. Hristos vrea sг ai aceeaєi rгbdare nu numai cвnd e vorba de lovituri, ci єi cвnd e vorba de bani єi de averi. De aceea dг o pildг tot atвt de convingгtoare ca єi cea de mai оnainte. Dupг cum atunci ne poruncise sг оnvingem prin suferirea rгului, tot aєa єi acum ne porunceєte sг оnvingem pe lacom єi hrгpгreю prin a-i da mai mult decвt se aєtepta sг ia. Poruncii acesteia оi dг Hristos єi un adaos; cг n-a spus: Dг-i haina ce юi-o cere!, ci: Celui care vrea sг se judece cu tine, adicг dacг vrea sг te dea оn judecatг єi sг-юi ia bunurile tale. (…)

- Ce? Sг umblu gol?

- Nu vom umbla goi, dacг vom оndeplini cu scumpгtate poruncile lui Hristos, ci vom fi оmbrгcaюi mai mult decвt toюi oamenii! Mai оntвi nimeni nu va tгbгrо asupra noastrг dacг avem astfel de gвnduri; оn al doilea rвnd, chiar dacг ar fi cineva atвt de sгlbatic єi de neomenos оncвt sг meargг pвnг acolo sг ne ia ceea ce-i dгm de bunг voie, se vor gгsi cu mult mai mulюi oameni care ne vor оmbrгca pe noi, care filozofгm aєa, nu numai cu haine, dar, de-ar fi cu putinюг, chiar cu propriul lor trup”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 234)

 

„Єi mai cu seamг acesta-i lucru minunat, cг Hristos, convingвndu-ne sг suferim rгul, оi оnvaюг sг filozofeze єi pe cei ce fac rгul. Cвnd hrгpгreюul socoteєte mare lucru cг ia lucrurile tale, dar tu оi arгюi cг-юi este uєor sг-i dai єi ce nu-юi cere, cвnd оi pui faюг оn faюг sгrгcia lui cu dгrnicia ta, filozofia ta cu lгcomia lui, gвndeєte-te ce mare dascгl оi eєti, оnvгювndu-l nu cu cuvвntul, ci cu fapta, sг dispreюuiascг viciul єi sг оndrгgeascг virtutea. Dumnezeu vrea sг nu ne fim de folos numai nouг, ci tuturor semenilor noєtri. Dacг dai numai ca sг nu mai ajungi оn faюa judecгюii, ai urmгrit doar interesul tгu; dar dacг dai mai mult decвt vrea sг-юi ia, urmгreєti єi interesul lui, cг te desparюi de el dupг ce l-ai fгcut bun.

Putere ca aceasta are sarea (Matei 5, 13) - iar Hristos vrea ca aceia ce-L urmeazг sг fie ca sarea - cг sarea se pгstreazг єi pe ea, dar pгstreazг єi alimentele peste care se presarг. Aceeaєi putere o are єi lumina: se lumineazг єi pe ea єi lumineazг єi pe alюii. Deci, pentru cг Hristos te-a pus printre oameni sare єi luminг, fii de folos єi celui ce єade оn оntuneric; оnvaюг-l cг nici mai оnainte, cвnd a luat de la tine, n-a luat cu forюa; convinge-l cг nu юi-a fгcut rгu! Dacг оi arгюi cг i-ai dгruit єi nu te-a jefuit, vei fi mai respectat, mai preюuit. Prefг, dar, cu blвndeюea ta, pгcatul lui оn dгrnicia ta”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 235)

 

„- Mг mai оntrebi оncг єi te mai оndoieєti cum e cu putinюг sг ierюi pe duєmanii tгi cвnd vezi cг pentru tine Dumnezeu S-a fгcut om, S-a оnjosit atвt de mult єi a pгtimit atвtea? Nu-L auzi spunвnd pe cruce: Iartг-le lor, cг nu єtiu ce fac! (Luca 23, 34).Nu-l auzi pe Pavel spunвnd: Cel Care S-a suit єi єade оn dreapta lui Dumnezeu єi Se roagг pentru noi? (Rom., 8, 34).Nu vezi cг, dupг o rгstignire єi оnгlюare, a trimis pe apostolii Sгi la iudeii care L-au omorвt, spre a le aduce mii de bunгtгюi, deєi apostolii aveau sг sufere nenumгrate rele de la ei? Юi-a fгcut duєmanul tгu un mare rгu? Ce suferinюг e aceasta faюг de suferinюa Stгpвnului tгu, Care a fost legat, biciuit, pгlmuit, scuipat de slugi, dat morюii, єi morюii celei mai ruєinoase din toate morюile, dupг ce fгcuse iudeilor nenumгrate binefaceri? Atunci mai cu seamг fг bine duєmanului tгu cвnd юi-a fгcut mai mare rгu, ca sг-юi оmpleteєti mai strгlucitoare cununг, scгpвndu-l pe fratele tгu de cea mai cumplitг boalг! Doctorii cвnd sunt loviюi єi insultaюi de bolnavii de nervi, atunci le e mai milг de ei єi se pregгtesc sг-i оngrijeascг, pentru cг єtiu cг insultele sunt urmгri ale cumplitei lor boli! Єi tu, dar, gвndeєte la fel la cel ce te urгєte, poartг-te la fel cu cel ce-юi face rгu! El este cel bolnav, el suferг toatг silnicia! Scapг-l, deci, de aceastг asuprire, dг-i prilejul sг-єi lase mвnia, libereazг-l de demonul cel cumplit, mвnia! Cвnd vedem pe оndrгciюi, plвngem єi nu ne silim sг ne оndrгcim єi noi! Aєa sг facem єi cu cei mвnioєi! Mвnioєii se aseamгnг cu оndrгciюii; dar mai bine spus, mвnioєii sunt mai de plвns decвt оndrгciюii pentru cг sunt conєtienюi de nebunia lor. De aceea le este єi de neiertat.

Nu tгbгrо, dar, asupra celui cгzut la pгmвnt, ci ai milг de el! Dacг vedem pe cineva bolnav de fiere, cuprins de ameюeli, silindu-se sг verse sucul acela rгu, оi оntindem mвna, оl sprijinim pe cel zguduit de boalг; chiar dacг ne murdгrim hainele, nu ne оngreюoєгm, ci urmгrim un singur lucru, sг-l scгpгm pe bolnav de acest chin cumplit. Aєa sг facem єi noi cu duєmanul nostru. Sг-l sprijinim, deєi debordeazг єi se frгmвntг; sг nu-l pгrгsim pвnг ce nu-єi varsг toatг amгrгciunea. Atunci acela va єti sг-юi aducг mari mulюumiri; cвnd se va potoli оєi va da seama bine de ce grozavг tulburare l-ai scгpat. Dar pentru ce vorbesc de mulюumirea lui? Dumnezeu te va оncununa оndatг єi te va rгsplгti cu nenumгrate bunгtгюi pentru cг ai scгpat pe fratele tгu de o boalг cumplitг; iar cel mвntuit de boalг te va cinsti ca pe stгpвnul lui, respectвndu-te necontenit pentru bunгtatea ta”. (Omilii la Matei, omilia XVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 238-239)

 

„Apoi,vrвnd (…) sг arate cг-Єi оntoarce spatele єi urгєte mai mult decвt orice duєmгnia dintre oameni єi cг iubeєte mai mult decвt orice virtutea potrivnicг acestui pгcat, оndatг, dupг Rugгciunea Domneascг, (Domnul) aminteєte iarгєi de aceastг virtute, оndemnвndu-ne sг ne supunem acestei porunci, fie de frica pedepsei ce ne aєteaptг, fie pentru cinstea ce ni-i hotгrвtг.

Cг de veюi ierta oamenilor greєelile lor, vi le va ierta єi vouг Tatгl vostru Cel ceresc; dar dacг nu veюi ierta, nici El nu vi le va ierta (Matei 6, 14-15).

Aminteєte iarгєi de ceruri єi de Tatгl, pentru ca sг ne facг sг ne ruєinгm, dacг, fiind copiii unui astfel de Tatг, ne purtгm ca fiarele єi dacг, fiind chemaюi sг fim locuitori ai cerului, avem gвnduri pгmвnteєti єi lumeєti. Cг trebuie sг fim copiii Lui nu numai prin har, ci єi prin fapte! Nimic nu ne face atвt asemenea cu Dumnezeu cвt iertarea celor ce ne-au fгcut rгu єi ne-au nedreptгюit, aєa precum ne-a оnvгюat mai оnainte, cвnd a spus cг Tatгl rгsare soarele єi peste rгi єi peste buni (Matei 5, 45). Tot оn acest scop, Domnul, оn fiecare din cererile Rugгciunii Domneєti, ne porunceєte sг facem оn comun rugгciunile, spunвnd: Tatгl nostru; єi: facг-se voia Ta, precum оn cer єi pe pгmвnt; єi: Dг-ne nouг pвinea; єi: Iartг-ne nouг greєelile noastre; єi: Єi nu ne duce pe noi оn ispitг; єi: Єi ne izbгveєte. Peste tot, poruncind acestea, Domnul foloseєte pluralul pentru ca rugвndu-ne sг nu avem nici o urmг de urг оmpotriva fratelui nostru.

De ce pedeapsг n-am fi vrednici dacг, dupг toate aceste оndemnuri, nu numai cг nu iertгm pe duєmanii noєtri, ci mai єi rugгm pe Dumnezeu sг-i pedepseascг? Єi cгlcгm aceastг poruncг ca єi cum am vrea sг facem оn ciuda lui Dumnezeu, deєi Dumnezeu face totul єi nu precupeюeєte nimic numai єi numai sг nu ne duєmгnim unii cu alюii. Єi pentru cг rгdгcina tuturor bunгtгюilor este dragostea, Domnul stвrpeєte tot ce o vatгmг, ca sг ne apropie єi sг ne uneascг pe unii cu alюii”. (Omilii la Matei, omilia XIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 256)

 

„Nu este, nu este nimeni, fie tatг, fie mamг, fie prieten, oricine ar fi, care sг ne iubeascг atвt ca Dumnezeu, Cel ce ne-a fгcut! Єi asta se vede єi din binefacerile pe care ni le face zilnic єi din poruncile pe care ni le dг”. (Omilii la Matei, omilia XIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 256)

 

„Оntr-adevгr, ce obosealг este sг ierюi pe cel ce te-a supгrat? Obosealг este sг nu ierюi, ci sг юii mai departe ura єi duєmгnia! Alungг din sufletul tгu mвnia ce o ai оmpotriva duєmanului tгu єi vei vedea cвtг liniєte юi se pogoarг оn suflet! Este foarte uєor; de ajuns numai sг vrei”. (Omilii la Matei, omilia XIX, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 257)

 

„Oricвt de mare rгu ne-ar face nouг oamenii, noi sг ne gвndim la cele ale noastre єi la rгsplata оmplinirii acestei porunci; sг punem capгt mвniei, sг potolim valurile, ca sг strгbatem netulburaюi viaюa aceasta, pentru ca, ajungвnd dincolo, sг dгm de un Stгpвn Care sг se poarte cu noi aєa cum ne-am purtat єi noi cu semenii noєtri. Dacг drumul spre оmpгrгюia cerurilor este greu єi оnfricoєгtor, sг-l facem uєor єi de dorit, deschizвnd uєile cele strгlucitoare ale оndrгznirii cгtre Dumnezeu. Єi ceea ce n-am putut reuєi din pricinг cг pгcatele noastre ne юineau departe, sг o reuєim prin blвndeюea ce o arгtгm celor ce ne-au greєit, cг nu-i nici greu, nici оmpovгrгtor! Dacг facem bine duєmanilor noєtri vom atrage asupra noastrг multг milг! Aєa єi оn viaюa aceasta ne vor iubi toюi, dar, оnainte de toюi ceilalюi, Dumnezeul universului ne va єi iubi єi ne va єi оncununa єi ne va оnvrednici de toate bunгtгюile cele viitoare”. (Omilii la Matei, omilia XIX, IX, оn col. PSB, vol. 23, p. 260)

 

„Cine iartг pe aproapele sгu se izbгveєte mai оntвi pe el, fгrг obosealг, de pгcatele lui; cine cerceteazг cu milг єi cu duh de iertare pгcatele altora, atrage, prin hotгrвrea sa, asupra lui multг iertare”. (Omilii la Matei, omilia XXIII, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 294)

 

„Aceeaєi poruncг a dat-o єi оn cuvвntarea de pe Munte. Atunci a dus pe cel care a supгrat la cel pe care 1-a supгrat, spunвnd: Dacг оюi vei aduce darul tгu la altar єi acolo оюi vei aduce aminte cг fratele tгu are ceva оmpotriva ta, du-te єi оmpacг-te cu fratele tгu (Matei 5, 23);amai poruncit ca acela care a suferit o nedreptate sг ierte pe semenul sгu, zicвnd: Єi ne iartг nouг greєelile noastre, precum єi noi iertгm greєiюilor noєtri (Matei 6, 12). Acum ne mai aratг єi o altг cale. Nu mai porunceєte ca acela care a supгrat sг se ducг la cel pe care 1-a supгrat, ci cel care a fost supгrat sг se ducг la cel care l-a supгrat. Оl pune pe acesta sг se ducг la celгlalt, pentru cг aceluia care a fгcut greєeala оi e mai greu sг se ducг sг-єi cearг iertare, оi e ruєine, roєeєte. Єi nu-i porunceєte sг se ducг aєa de ochii lumii, ci ca sг оndrepte ce s-a fгcut. Nu spune: Оnvinuieєte-l!, nici: Ceartг-l cu asprime!, nici: Cere-i socotealг, pedepseєte-l, ci: Mustrг-l. Acela e cuprins de mвnie єi de ruєine cum e cuprins de un somn adвnc un om care s-a оmbгtat; trebuie ca tu, care eєti sгnгtos, sг te duci la cel bolnav, sг te judeci cu el fгrг martori, pentru ca leacul sг fie primit cu uєurinюг. Cвnd Domnul spune: Mustrг-l, nu spune altceva decвt: Adu-i aminte de greєeala lui; spune-i ce ai pгtimit din pricina lui. Cuvintele acestea, dacг sunt spuse cum trebuie, alcгtuiesc o parte a apгrгrii lui єi-l duc foarte repede la оmpгcare.

- Ce sг fac dacг nu mг ascultг єi este оncгpгюоnat?

- Ia cu tine оncг unul sau doi, ca prin gura a doi martori sг stea tot cuvвntul (Matei 18, 16).

Cu cвt este el mai obraznic єi mai оncгpгюоnat, cu atвt trebuie sг ne dгm mai multг silinюг sг-l vindecгm, nu sг-l mвniem єi sг-l оnfuriem. Єi doctorul nu se opreєte, nici nu se necгjeєte, cвnd vede cг o boalг se vindecг greu, ci atunci mai cu seamг оєi dг toatг silinюa. Acelaєi lucru ne porunceєte єi Hristos sг facem: Pentru cг ai fost slab singur, mai ia оncг doi, ca sг fii mai puternic; sunt de ajuns cei doi ca sг-l оndrepte pe cel ce a greєit.

Vezi, dar, cг Domnul nu cautг numai folosul celui care a fost supгrat, ci єi al celui care a supгrat? La drept vorbind, cel stгpвnit de mвnie este cel ce suferг. El boleєte, el este neputincios. De aceea de multe ori Hristos porunceєte sг se ducг cel care a fost supгrat la cel care 1-a supгrat, cвnd singur, cвnd оmpreunг cu alюii. Dacг stгruie оn greєeala sa, sг ia cu el єi Biserica:

Spune-l Bisericii! (Matei 18, 17).

Dacг Hristos ar fi urmгrit numai folosul celui care a fost supгrat, n-ar fi poruncit sг iertгm de єaptezeci de ori cвte єapte pe cel ce se pocгieєte (Matei 18, 22), n-ar fi poruncit sг cгutгm sг оndreptгm de atвtea ori greєeala fratelui nostru, ci ar fi poruncit sг-l lгsгm, dacг de la prima vorbire cu el rгmвne neоndreptat; aєa оnsг ne porunceєte sг оncercгm o datг, de douг ori єi de trei ori, ca sг-l vindecгm: оntвia oarг singuri; a doua oarг cu doi martori, iar a treia oarг cu mai mulюi”. (Omilii la Matei, omilia LX, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 697-698)

 

„Dar pentru ce porunceєte Hristos ca acela care a fost supгrat sг mustre pe cel care l-a supгrat, єi nu altul?

- Pentru cг cel vinovat оl suferг mai uєor pe cel nedreptгюit, pe cel supгrat, pe cel amгrвt. N-ar suferi cu aceeaєi inimг mustrarea altuiacum suferг mustrarea aceluia, mai cu seamг cг оl mustrг оntre patruochi. Nu-l va pleca, oare, mai uєor spre оmpгcare decвt oricare alt om, cвnd cel care trebuia sг-l pedepseascг pentru ocara adusг tocmai el оi aratг cг se оngrijeєte de mвntuirea lui? Vezi, dar, cг Hristos a dat porunca aceasta nu ca sг pedepsim pe cel care ne ocгrгєte єi ne greєeєte, ci ca sг-l оndreptгm?”. (Omilii la Matei, omilia LX, II, оn col. PSB, vol. 23, p. 699)

 

Atunci apropiindu-se de El Petru a zis: Doamne; de cвte ori оmi va greєi fratele meu єi-l voi ierta? Pвnг la єapte ori? Zisu-i-a lui Iisus: Nu-юi zic de єapte ori, ci de єaptezeci de ori cвte єapte (Matei 18, 21-22).

Petru a socotit cг-I spune lui Hristos mare lucru; de aceea a adгugat cu оncredere: Pвnг la єapte ori? Cu alte cuvinte Petru оl оntreabг pe Iisus: De cвte ori sг fac ceea ce ai poruncit sг fac? Dacг fratele meu оmi greєeєte mereu, dar se cгieєte cвnd оl mustru, de cвte ori porunceєti sг-l tot iert? Cu cel ce nu se cгieєte de greєeala fгcutг єi nici nu se recunoaєte vinovat, mi-ai spus s-o curm cu el, zicвnd: Sг-юi fie юie ca un pгgвn єi vameє (Matei 18, 17). Cu acesta оnsг nu mi-ai dat o astfel de poruncг, ci mi-ai poruncit sг mi-l apropii. De cвte ori, dar, trebuie sг-l iert dacг se pocгieєte, dupг ce оl mustru? E destul de єapte ori?

- Ce-i rгspunde lui Petru, Hristos, bunul єi iubitorul de oameni Dumnezeu?

- Nu-юi spun de єapte ori, ci de єaptezeci de ori cвte єapte! Aceste cuvinte ale lui Hristos nu aratг un numгr precis, ci un numгr nesfвrєit; e vorba sг iertгm pururea єi necontenit”. (Omilii la Matei, omilia LXI, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 704)

 

„Punвnd faюг оn faюг iubirea ta de oameni cu iubirea Lui, sг cunoєti cг chiar dacг ai ierta de єaptezeci de ori cвte єapte, chiar dacг ai ierta necontenit pe toюi cei ce-юi greєesc, iubirea ta de oameni faюг de bunгtatea lui Dumnezeu cea nemгrginitг - de care ai sг ai atвta nevoie cвnd ai sг fii judecat єi ai sг dai seamг de faptele tale - e ca o picгturг de apг faюг de un ocean nemгrginit; dar, mai bine spus, chiar cu mult mai mult. De aceea a єi adгugat zicвnd:

Asemгnatu-s-a оmpгrгюia cerurilor cu un оmpгrat care a vrut sг se socoteascг cu slugile sale. Єi оncepвnd sг se socoteascг cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanюi. Neavвnd el cu ce sг plгteascг, a poruncit sг-l vвndг pe el, pe femeia lui, pe copiii lui єi toate cвte avea (Matei 18, 23-25).

Acest datornic оnsг, dupг ce s-a bucurat de iubirea de oameni a stгpвnului sгu, s-a dus єi a sugrumat pe tovarгєul lui care-i datora o sutг de dinari. Stгpвnul mвniat a poruncit sг-l bage iarгєi la оnchisoare pвnг ce va plгti tot.

Ai vгzut cвt de mare este deosebirea dintre pгcatele ce le facem faюг de oameni єi cele pe care le facem faюг de Dumnezeu? Este atвta deosebire cвtг este оntre zece mii de talanюi єi o sutг de dinari; dar, mai bine spus, chiar cu mult mai mult”. (Omilii la Matei, omilia LXI, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 704-705)

 

„Cг toatг datoria ce o avem noi faюг de Dumnezeu n-o putem plгti oricвt ne-am strгdui. De aceea Dumnezeu ne-a dat o cale uєoarг єi lesnicioasг pentru plata datoriei, оn stare sг єteargг toate datoriile noastre, iar aceastг cale este aceea a iertгrii greєelilor celor ce ne greєesc, a neюinerii de minte a rгului ce ni l-au fгcut alюii”. (Omilii la Matei, omilia LXI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 709)

 

„Dacг-юi este atвt de greu sг fii prieten cu cel ce te-a supгrat, apoi cu mult mai greu este sг caz оn iad; iar dacг ai pune faюг оn faюг una cu alta, ai vedea cг e mult mai uєor sг te оmpaci cu cel ce te-a supгrat decвt sг cazi оn iad”. (Omilii la Matei, omilia LXI, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 711)

 

„Sг nu iertгm numai cu gura, ci din inimг, ca nu cumva, rгzbunвndu-ne pe cei ce ne-au greєit, sг оmplвntгm sabia оn noi оnєine. Te-a supгrat, oare, atвt de mult cel ce юi-a greєit cвtг supгrare оюi pricinuieєti юie оnsuюi cвnd юii mereu viu оn minte rгul ce юi 1-a fгcut acela єi mai atragi asupra ta єi pedeapsa lui Dumnezeu? Dar dacг eєti treaz єi filozofezi, rгul se va оntoarce pe capul aceluia єi el va suferi. Dacг te superi єi te necгjeєti, atunci tu te vatгmi singur, nu celгlalt. Nu spune dar: M-a ocгrвt, m-a calomniat, mi-a fгcut numai rгu! Cu cвt vei spune cг юi-a fгcut mai mult rгu, cu atвt arгюi mai mult cг el este binefгcгtorul tгu. Оюi dг prilejul sг-юi speli pгcatele. Deci cu cвt оюi face mai mult rгu, cu atвt acela ajunge mai mare pricinг de iertare a pгcatelor tale. Dacг vrem, nimeni nu ne poate face vreun rгu, ci chiar duєmanii ne pot fi de foarte mare folos. Dar pentru ce vorbesc eu de oameni? Este, oare, cineva mai rгu decвt diavolul? Ei bine єi diavolul poate sг ne fie mare pricinг de laude єi de cununi. O aratг Iov. Deci pentru ce te mai temi de omul care te duєmгneєte, cвnd chiar diavolul оюi este pricinг de оncununare? Vrei sг-юi spun cвte cвєtigi de оnduri cu faюг seninг relele ce юi le fac duєmanii? Cel dintвi єi cel mai mare cвєtig este scгparea de pгcate. Al doilea cвєtig, tгria sufleteascг єi rгbdarea. Al treilea cвєtig, blвndeюea єi iubirea de oameni. Da, omul care єtie sг nu se mвnie pe cei care-l supгrг va fi cu mult mai blвnd cu prietenii. Al patrulea cвєtig, cг nu se mвnie niciodatг; iar aceasta nu are egal. Cг omul care nu se mвnie scapг єi de tristeюea pricinuitг de mвnie єi nici nu-єi cheltuieєte viaюa оn supгrгri єi dureri zadarnice; omul care nu єtie ce-i ura nu єtie nici ce-i supгrarea, ci se bucurг de mulюumire sufleteascг єi nenumгrate bunгtгюi.

Deci, dacг urвm pe alюii ne pedepsim pe noi оnєine, dupг cum dacг iubim pe alюii ne facem nouг оnєine bine. Оn afarг de aceasta eєti respectat de toюi, chiar de duєmani, fie ei chiar demoni; dar, mai bine spus, dacг nu urгєti, nici nu vei avea duєmani. Iar cel mai mare єi cel dintвi bine este cг dobвndeєti iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Dacг ai fгcut pгcate, vei dobвndi iertare; dacг ai fгcut fapte bune, vei cгpгta mai multг оndrгznire оnaintea lui Dumnezeu.

Sг cгutгm, dar, sг nu urвm pe nimeni, ca єi Dumnezeu sг ne iubeascг pe noi, sг Se milostiveascг єi sг ne miluiascг, chiar dacг pгcatele noastre ar fi de zece mii de talanюi.

Оmi spui cг cineva юi-a fгcut rгu? Miluieєte-l, nu-l urо! Plвngi єi jeleєte-l, nu-i оntoarce spatele! Cг n-ai supгrat tu pe Dumnezeu, ci el! Pe tine Dumnezeu te laudг dacг suferi fгrг gвnd de rгzbunare rгul ce юi s-a fгcut. Gвndeєte-te cг Hristos, cвnd avea sг fie rгstignit pe cruce, Se bucura pentru El, dar plвngea pentru rгstignitorii Sгi. Tot aєa trebuie sг facem єi noi. Cu cвt ni se face mai mult rгu, cu atвt mai mult trebuie sг plвngem pe cei care ne fac rгu. De aici, pentru noi mari bunгtгюi, pentru aceia, chinuri єi pedepse”. (Omilii la Matei, omilia LXI, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 712-713)

 

„Юi s-au rгsplгtit cu rгu binefacerile? Plвngi єi jeleєte mai ales pe cel ce юi-a fгcut rгu, iar de tine bucurг-te cг ai ajuns asemenea lui Dumnezeu, Care rгsare soarele peste rгi єi peste buni (Matei 5, 45). Dar dacг imitarea lui Dumnezeu te depгєeєte - deєi nu-i greu pentru mintea treazг -, dacг totuєi юi se pare asta peste puterile tale, haide sг te duc la niєte oameni ca єi tine, la Iosif, care a suferit o mulюime de rele de la fraюii lui єi totuєi le-a fгcut bine (Fac., 45, 1-15), la Moise, care s-a rugat pentru cei care uneltiserг de atвtea ori оmpotriva lui (Ieє., 32, 32), la Pavel, care se ruga sг fie anatema pentru iudei (Rom., 9, 3), deєi nu putea sг numere suferinюele оndurate de la ei, la Єtefan, care fiind bгtut cu pietre, s-a rugat sг li se ierte lor pгcatul acela (Fapte 7, 60).

Gвndindu-ne la toate acestea, sг scoatem din sufletul nostru toatг mвnia, ca єi Dumnezeu sг ne ierte єi nouг toate pгcatele”. (Omilii la Matei, omilia LXI, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 713-714)

 

„Gвndeєte-te de cвt de multe pгcate eєti vinovat! De te gвndeєti la ele, atunci nu numai cг nu vei amвna sг ierюi pe cei ce юi-au fгcut rгu, ci chiar vei alerga la cei ce te-au supгrat, ca sг ai prilej de a юi se ierta pгcatele. Pгgвnii nu aєteptau rгsplatг єi cu toate acestea de multe ori trгiau aceastг filozofie, adicг iertau pe cei ce le fгceau rгu; iar tu, care ai nгdejdi atвt de mari, tu amвni de pe o zi pe alta, pregeюi sг ierюi pe cei ce юi-au fгcut rгu? Pentru ce nu vrei sг faci оnainte de timp, de dragul legii lui Dumnezeu, ceea ce va face timpul de la sine? Vrei sг юi se stingг duєmгnia, fгrг de rгsplatг оn loc sг ai rгsplatг? Nu vei avea nici o rгsplatг dacг timpul оюi potoleєte duєmгnia, ci, dimpotrivг, mare pedeapsг, pentru cг legea lui Dumnezeu nu te-a оnduplecat sг faci ceea ce timpul a fгcut. Iar dacг spui cг te apucг furiile cвnd оюi aduci aminte de ce юi-a fгcut duєmanul tгu, adu-юi aminte єi de binele ce юi l-a fгcut cвndva, ca єi de relele pe care tu le-ai fгcut altora. Te-a vorbit de rгu єi te-a batjocorit? Gвndeєte-te cг єi tu ai vorbit de rгu pe alюii. Cum vrei sг fii iertat cвnd tu nu ierюi pe alюii? Оmi spui cг n-ai vorbit pe nimeni de rгu? Dar ai auzit pe cei ce vorbeau de rгu pe alюii єi ai оncuviinюat. Nici fapta asta nu-i fгrг de pгcat.

Vrei sг vezi ce mare bine este sг nu te rгzbuni pe cel ce юi-a fгcut rгu єi cг asta mai cu seamг bucurг pe Dumnezeu? Iatг ce-юi spun! Dumnezeu pedepseєte pe cei care se bucurг cвnd unii sunt pedepsiюi pe bunг dreptate. Da, sunt pedepsiюi pe bunг dreptate, dar tu nu trebuia sг te bucuri. Profetul i-a юinut de rгu pe aceєtia єi-a adгugat zicвnd: N-au suferit deloc din pricina durerii adвnci a lui Iosif (Amos 6, 6), єi iarгєi: N-a ieєit cel ce locuieєte оn Enan sг plвngг casa care este lipitг de ea (Mih., 1, 11). Cu toate cг єi Iosif, adicг seminюiile ieєite din el, єi vecinii lor au fost pedepsiюi cu voia lui Dumnezeu, totuєi Dumnezeu vrea ca noi sг luгm parte la suferinюele єi durerile acelora. Dacг noi, rгi fiind, ne mвniem mai mult cвnd vedem cг o slugг rвde atunci cвnd pedepsim pe o altг slugг, єi o pedepsim єi pe aceea, cu mult mai mult Dumnezeu va pedepsi pe cel ce se bucurг de pedeapsa altora”. (Omilii la Matei, omilia LXXIX, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 902)

 

„Dupг cum оn haina оmpгrгteascг cele mai de preю dintre flori єi culori sunt cele care slujesc la facerea hlamidei, tot aєa єi aici cele mai de preю fapte bune sunt cele care оntгresc єi юin dragostea. Nimic nu pгstreazг dragostea ca uitarea greєelilor celor ce ne-au greєit.

- Cum? Dumnezeu nu zice nimic de cel care ne greєeєte nouг єi ne face rгu?

- Cum sг nu spunг? Nu duce, oare, Dumnezeu pe cel ce face rгu la cel cгruia i-a fгcut rгu? Nu-l trimite la el chiar оn faюa altarului єi-l cheamг la sfвnta masг abia dupг ce s-a оmpгcat cu el (Matei 5, 23-24)? Dar pentru cг Dumnezeu i-a dat o astfel de poruncг, nu оnseamnг ca tu sг aєtepюi sг vinг el la tine, pentru cг atunci ai pierdut totul. De aceea mai cu seamг Dumnezeu оюi hotгrгєte rгsplata nespusг, ca sг o iei tu оnaintea aceluia; cг dacг te оmpaci la rugгmintea lui, оmpгcarea nu s-a fгcut de dragul poruncii lui Dumnezeu, ci datoritг stгruinюei celuilalt. De aceea єi pleci fгrг cununг; cununa o ia el.” (Omilii la Matei, omilia LXXIX, V, оn col. PSB, vol. 23, pp. 902-903)

 

„Precum vom fi noi faюг de fraюii noєtri, aєa va fi Domnul faюг de noi.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LX, 4, p. 301)

 

„Sг-i iertгm aproapelui nostru greєelile єi jignirile lui, sau mai bine sг rгspundem la aceste ofense prin binefaceri, ca sг dobвndim mila lui Dumnezeu.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXI, 3, p. 364)

 

„Ruєinaюi-vг, rogu-vг, єi sfiiюi-vг de aceastг sfвntг masг, din care cu toюii ne оmpгrtгєim; sfiiюi-vг, zic, de Hristos cel jertfit pentru noi, de jertfa ce stг aici оn faюa noastrг. Chiar tвlharii, cвnd se оmpгrtгєesc din aceeaєi pвine єi din aceeaєi sare, nu mai sunt tвlhari faюг de cei ce se оmpгrtгєesc cu ei, cгci acea masг schimbг оnclinaюiile lor, єi pe cei ce sunt mai sгlbatici decвt fiarele оi face mai blвnzi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, p. 146)

 

„Tocmai de aceea drept este ca tu sг dai la o parte mвnia, fiindcг el a primit o ranг adвncг, cгci diavolul l-a rгnit. Deci nu-l mai lovi єi tu, ca sг nu cazi оmpreunг cu el. Pe cвt timp tu te stгpвneєti, este cu putinюг оncг a se mвntui єi acela; оnsг dacг te arunci asupra lui ocгrвndu-l la fel, apoi cine vг va mai ridica de jos? El este cel rгnit? Оnsг atunci nu va putea sг stea, єi tu eєti care cazi o datг cu el. Cum? Nu-юi ajunge юie cг ai ocazia de a оntinde mвna оn ajutor altuia? Deci stai bгrbгteєte, єi tu cel dintвi azvвrle arcul la o parte, єi trage de pe cвmpul de luptг pe fratele tгu, cel mort deja, prin оndelunga ta rгbdare ce ai avut-o faюг de el. L-a rгnit pe el mвnia? Nu-l mai rгni єi tu, ci scoate-i tu cel dintвi sгgeata. Dacг noi ne purtгm astfel unii cu alюii, de оndatг vom fi cu toюii sгnгtoєi, iar dacг ne оnarmгm unii оmpotriva altora, atunci nu mai este nevoie nici de prezenюa diavolului, cгci pierderea noastrг este desгvвrєitг.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia VIII, pp. 147-148)

 

„Pe Dumnezeu mai cu seamг aceasta Оl slгveєte, ca noi sг ne оngrгdim unii pe alюii cu dragoste. Astfel, deci, cвnd tu eєti оnvrгjbit cu fratele tгu, chiar dacг te-a mвhnit cu ceva, єi dacг оn sine-юi cugeti cг alungвnd mвnia, tu prin aceasta slгveєti pe Stгpвnul nostru, apoi atunci te vei оmpгca blвnd cu El; єi dacг nu o faci aceasta pentru fratele tгu, fг-o cel puюin pentru Dumnezeu, sau, mai bine zis, pentru El sг o faci mai оntвi, cгci єi Hristos a fгcut totul pentru unirea єi buna оnюelegere dintre noi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXVII, p. 494)

 

Soarele sг nu apunг оntru mвnia voastrг. Voieєti a te lгsa sг fii stгpвnit de mвnie? Fг-o, оnsг-юi ajunge un ceas, douг sau trei; soarele sг nu vг pгrгseascг pe voi оn duєmгnie. A rгsгrit din bunгtate, sг nu plece de la voi strгlucind єi luminвnd pe cei nevrednici. Cгci dacг stгpвnul l-a trimis pe dвnsul din bunгtatea cea mare, єi юi-a iertat greєalele tale, iar tu nu ierюi pe ale aproapelui, gвndeєte-te singur cвt de mare este rгul. Dar pe lвngг aceasta mai este єi altceva. Fericitul Pavel s-a temut, ca nu cumva noaptea sг gгseascг pe cel nedreptгюit оncг cuprins de mвnie, єi de aici sг se reaprindг focul. Оntrucвt timp multe se petrec la luminг єi оn timpul zilei, оюi este ore-cum scuzabil de a te lгsa sub stгpвnirea mвniei; dar cвnd vine seara оmpacг-te cu duєmanul, єi stinge rгul din capul locului, cгci de te va apuca noaptea aєa, nu va fi suficientг ziua urmгtore de a stinge rгul mгrit deja оn cursul nopюii, ci chiar de ai putea sг tai o parte din el, totuєi nu vei putea sг-l tai cu totul, iar оn noaptea urmгtoare, fiind оncг cuprins de mвnie, vei aprinde focul mai mare. Cгci dupг cum se оntвmplг cu soarele cвteodatг, cвnd el neputвnd a dovedi cг cerul cel des єi оncгrcat cu nori оn timpul nopюii sг-l subюieze єi sг poatг оmprгєtia оn timpul zilei cгldura, iar оn noaptea urmгtoare aerul se mai оndeseєte оncг prin alte neguri єi evaporaюiuni, ceea ce ne aratг оn mod cert stricarea timpului, - tot aєa se оntвmplг єi cu mвnia.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XIV, pp. 138-139)

 

„Cel ce iartг datornicului datoria bгneascг ce o are la dвnsul, face desigur un lucru frumos єi admirabil, оnsг darul acesta se mгrgineєte numai оn corp deєi el оєi atribuie o rгsplatг оn cele duhovniceєti єi оn acordarea darurilor spirituale; оnsг cel ce iartг greєalele altuia, foloseєte єi sufletul sгu, cum єi sufletului celui ce a primit iertarea. Cu modul acesta, el a fгcut mai blвnd єi mai оngгduitor nu numai sufletul sгu, ci єi al aceluia. Nu aruncвndu-ne cu furie asupra celor ce ne-au nedreptгюit, noi vom putea vreodatг a-i оmblвnzi єi a-i umili atвta, pe cвt le atingem sufletele lor iertвndu-i.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVI, p. 158)

 

„Cвnd tu ierюi fratelui tгu, prin aceasta imiюi pe Dumnezeu єi te asemeni Lui. Trebuie a ierta fratelui tгu greєalele, mai mult decвt i-ai ierta datoria bгneascг, pentru cг dacг i-ai iertat datoria bгneascг nu ai urmat pe Dumnezeu, pe cвnd dacг i-ai iertat greєalele, pe Dвnsul L-ai imitat.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XVII, p. 163)

 

„... sг iertгm tuturor, cгci nouг ne iertгm. Cвnd noi оi iertгm pe alюii єi Dumnezeu va ierta pгcatele noastre єi astfel ne vom оnvrednici de bunurile viitoare.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a V-a, p. 91)

 

„Este posibil a ierta, fгrг оnsг a єi iubi, trebuie a єi iubi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia VIII, p. 93)

 

„Chiar dacг poate n-ai fi vinovat de multe pгcate, dar dacг Dumnezeu юi-ar porunci sг ierюi, oare nu ar trebui sг ierюi? Acum оnsг fiind єi atвt de vinovat, tu nu-l ierюi pe cel ce юi-a greєit?

Єi acestea юi le cere el, din acelea pe care tu le ai. Dacг noi ne-am duce la un datornic al nostru, iar acela, aflвnd, ne primeєte, ne cinsteєte єi ne ospгteazг, ba оncг ne aratг toatг dragostea cu prisosinюг – fгrг a se crede prin aceasta dezlegat de plata datoriei ce o are – apoi prin toate acestea el оncearcг a ne face оngгduitori оn privinюa cererii acelei datorii; iar tu, datorвnd atвtea lui Dumnezeu єi poruncindu-юi-se a ierta, pentru ca iarгєi sг iei, nu ierюi? Єi cвt de uєoarг este virtutea! Aici nu este nevoie nici de puterea trupului, nici de avere, nici de bani, nici de stгpвnire, nici de prietenie, nici de altceva de acest fel, ci este de ajuns numai a voi, єi totul se face, lucru ce are mare folosinюг.

Te-a supгrat poate cutare, te-a bвrfit єi batjocorit? Gвndeєte-te cг єi tu multe de acestea faci altora, ba оnsuєi Stгpвnului, єi deci iartг єi treci cu vederea. Gвndeєte-te cг zici: Єi ne iartг nouг greєelile noastre, precum єi noi iertгm greєiюilor noєtri (Matei 6, 12), gвndeєte-te cг, dacг nu ierюi, nu vei putea zice aceste cuvinte cu curaj, iar dacг ierюi, apoi tu ceri un lucru ce юi se datoreєte, nu prin natura lucrului, ci prin filantropia celui ce dг. Єi ce egalitate poate fi оntre cele ce ierюi tu celor deopotrivг cu tine, єi cel ce ai pгcгtuit cгtre Stгpвnul єi pentru care ceri iertare? Єi cu toate acestea ne оnvrednicim de o astfel de filantropie, fiindcг bogat este El оn milг єi оndurгri! Єi ca sг-юi arгt cг єi fгrг de acestea, єi fгrг de iertare, de la a ierta numai tu singur te foloseєti, gвndeєte-te cвюi prieteni ai tu, cвte laude de pretutindeni юi se aduc, zicвnd toюi: Bun om, lesne de оmpгcat, nu єtie a se rгzbuna, de оndatг ce a fost rгnit, s-a єi vindecat. Pe un astfel de om cгzut оn vreo оmprejurare nenorocitг, cine nu l-ar milui? Cine nu l-ar ierta greєind? Cine nu i-ar оndeplini cererea ce ar face-o pentru alюii? Cine n-ar voi sг fie prieten єi rob unui astfel de suflet bun?” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Filimon, omilia I, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, pp. 204-205)

 

„Nu-юi va face duєmanul atвta rгu cвt оюi faci юie оnsuюi de nu te оmpaci cu el, cгlcвnd оn picioare legile lui Dumnezeu! Te-a ocгrвt acela? De aceea dar Оl ocгrгєti єi tu pe Dumnezeu? Spune-mi! Sг nu te оmpaci cu cel care te-a ocгrвt nu оnseamnг atвt a te rгzbuna pe el, cвt a ocгrо pe Dumnezeu, Care a legiuit sг te оmpaci cu duєmanul tгu. Nu te uita dar la cel care-i rob ca єi tine, nici la mгrimea nedreptгюilor pe care юi le-a fгcut! Uitг-te la Dumnezeu, vвrвndu-юi оn minte frica de Dumnezeu! Gвndeєte-te la aceea cг, cu cвt vei suferi mai mare silnicie sufleteascг atunci cвnd te sileєti sг te оmpaci duєmanul tгu, dupг ce юi-a fгcut mii єi mii de rele cu atвt te vei bucura de mai mare cinste de la Dumnezeu Care юi-a poruncit sг te оmpaci! Dupг cum tu оl primeєti pe duєman cu multг cinste aici, tot aєa єi Dumnezeu te va primi cu multг slavг dincolo, dвndu-юi оn schimbul acestei ascultгri оnmiite rгsplгюi”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VI, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 104)

 

Nici unul sг nu-єi aducг aminte оn inima lui de rгutatea fratelui sгu (Zah., 7, 10) єi Nimeni sг nu юie socotealг de rгutatea aproapelui sгu (Zah., 8, 17). Nu a zis numai: Iartг-l, ci: Nici sг n-o ai оn cuget, nici sг юii seama de ea (de greєeala aproapelui), оnlгturг-юi cu totul mвnia, nimiceєte aceastг ranг. Vrвnd sг-l pedepseєti pe acela, te chinueєti pe tine оnsuюi, de parcг юi-ai pune mвnia ca gвde єi юi-ai sfвєia singur mгruntaiele.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 182)

 

„Nu-mi spune: Mi-a fгcut cutare єi cutare neajuns. Chiar dacг s-ar fi dovedit faюг de tine vinovat de toate rгutгюile omeneєti, єi aєa Dumnezeu юi-ar fi poruncit sг-i ierюi totul.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 189-190)

 

„Єi nu eu spun aces­tea, ci mai de grabг Stгpвnul Care S-a rгstignit pentru noi. Pentru a te оmpгca cu Tatгl tгu, El n-a єovгit de a Se lгsa ucis, vгrsвndu-єi sвn­gele. Єi tu, ca sг te оmpaci cu tovarгєul tгu de robie, nu vrei sг scoюi mгcar o vorbг єi nici sг alergi cel dintвi. Ascultг ce spune Evanghelia despre astfel de oameni: Dacг, aducвnd darul tгu la altar, оюi aduci aminte cг fratele tгu are ceva оmpotriva ta (Mt., 5, 23); nu a zis: Aєteaptг ca acela sг vinг la tine, єi nici: Vorbeєte-i printr-un mijlocitor! Nici: Cheamг pe altcineva! Ci: Tu оnsuюi du-te la acela: Du-te, zice, єi оmpacг-te mai оntвi cu fratele tгu (Mt., 5, 24). O, faptг de necrezut! El nu socoate cг e o ruєine, ca sг laєi darul acolo, єi tu socoюi cг e o ruєine sг alergi mai оntвi єi sг te оmpaci?! Єi cum poate fi o asemenea purtare vrednicг de iertare? Dacг vezi un mг­dular de-al tгu tгiat, nu faci totul ca sг-1 li­peєti iar de trup? Fг aєa єi cu fraюii tгi: cвnd оi vezi tгiaюi de la prietenia cu tine, aleargг оn grabг de-i оmbrгюiєeazг, neaєteptвnd sг vinг aceia mai оntвi, ci tu zoreєte-te sг iei mai оn­tвi premiul.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 190)

 

„Preоntвmpinг-l pe fratele tгu єi юine-l, ca sг nu dea оnapoi, chiar de ar fi nevoie оn ziua aceea sг colinzi tot oraєul, chiar dacг ar trebui sг ieєi afarг din oraє, chiar de ar trebui sг faci un drum foarte lung; lasг toate la o parte єi оngrijeєte-te de un singur lucru: sг te оmpaci cu fratele tгu. Dacг e un lucru greu, gвndeєte-te cг rabzi toate acestea pentru Dumnezeu єi vei avea o mвngвiere deplinг; aювюг sufletul care cautг sг dea оnapoi, care se teme, care roєeєte єi descвntг-l mereu aєa: Ce zгboveєti? Ce te co­deєti єi te dai оndгrгt? Nu e vorba de alte lucruri trecгtoare, nici de bani, ci de mвntuirea noastrг. Dumnezeu ne sfгtueєte sг facem aєa, prin urmare оn faюa poruncilor Lui sг lгsгm totul la o parte. ” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, p. 192)

 

„Chiar dacг ne-ar batjocori din nou, chiar de ne-ar bate sau ne-ar face ceva єi mai rгu, sг rгbdгm totul bгrbгteєte, оntrucвt facem aceasta, nu atвt de hatвrul lui, ci de al nostru; mai оnainte de toate celelalte virtuюi, de aceasta ni se va юine nouг socotealг оn ziua aceea (a judecгюii). Оn multe am greєit, cu multe am pгcгtuit єi am оntгrвtat pe Stгpвnul nostru Care, din оndurarea Sa, ne-a dat acest drum de оmpгcare; sг nu pгrгsim, aєadar, aceastг scumpг comoarг. Crezi cг n-a fost оn puterea Lui ca doar sг ne porunceascг a ne оmpгca, fгrг sг ne dea nici o rгsplatг? Nu e nimeni sг-I stea оmpotrivг cu vorba sau sг-I оndrepte poruncile Lui. Totuєi, din marea Lui bunгtate, ne-a fгgгduit rгsplatг mare єi nespusг, єi pe care mai mult dorim a o do­bвndi: iertarea pгcatelor, dвndu-ne totodatг putinюa ca sг I ne supunem foarte uєor оntru aceasta.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 192-193)

 

„Atunci de ce iertare vom avea parte, dacг, fiind vorba sг cгpгtгm aєa mare simbrie, nici chiar оn acest fel nu ascultгm de Legiuitor, ci stгruim оn dispreюul nostru? Єi cг aceasta оn­seamnг dispreю, se vede de aici: dacг оmpг­ratul ar fi fгcut o lege, ca toюi duєmanii sг se оmpace, cгci altfel li se va tгia capul, nu s-ar grгbi toюi sг se оmpace оntre ei? Eu aєa cred. Atunci cum vom avea parte de iertare, cвnd nici atвt respect n-avem faюг de Dumnezeu cвt avem faюг de tovarгєii noєtri de robie? De aceea ni s-a poruncit sг spunem: Iartг-ne nouг greєalele noastre precum єi noi iertгm greєiюilor noєtri (Mt., 6, 12).

Ce poate fi mai blвnd, mai blajin ca aceastг оnvгюгturг? Te-a fгcut pe tine judecгtor, cвnd e vorba de iertarea pгcatelor tale; dacг ierюi puюine, puюine юi se iartг; dacг ierюi multe, multe юi se iartг; dacг ierюi din inimг єi cu suflet curat, оn acelaєi fel оюi iartг єi Dumnezeu юie; dacг pe lвngг iertarea datг, оl mai ai (pe vechiul duєman) єi ca prieten, aєa se va purta єi Dumnezeu cu tine: aєa cг, cu cвt va greєi cineva mai mult faюг de tine, cu atвt trebuie sг te grгbeєti mai mult sг te оmpaci cu el, de vreme ce el e pricina care face sг ni se ierte greєeli mai mari.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 193-194)

 

Dacг iertaюi oamenilor greєelile lor єi Tatгl vostru Cel ceresc vг va ierta vouг greєelile voastre (Mt., 6, 14). Cвtг depгrtare e оntre o sutг de dinari (lei) єi zece mii de talanюi (douгsprezece milioane lei aur), atвta este єi оntre datoriile acelora єi ale noastre faюг de Dumnezeu). De ce pedeapsг n-ai fi vrednic, tu care, fiind vorba sг primeєti zece mii de talanюi оn loc de o sutг de dinari, nici aєa nu vrei sг ierюi aceastг micг datorie єi оntorci оmpotriva ta aceastг rugгciune? Cгci cвnd spui: Iartг-ne nouг, precum єi noi ier­tгm, оnsг tu nu ierюi, tu nu te rogi pentru alt­ceva lui Dumnezeu, decвt sг te lipseascг de orice apгrare єi iertare. O sг-mi spui: eu nu cutez sг zic: Iartг-mi mie, precum єi eu iert, ci numai: Iartг-mi! - Єi ce e cu asta? Chiar dacг nu zici tu, Dumnezeu aєa face. Єi lucrul acesta ni l-a desluєit prin cuvintele ce urmeazг dupг aceea (dupг Tatгl nostru) - cгci dacг - zice Evanghelistul - nu veюi ierta oamenilor, nici Tatгl vostru Cel ceresc nu vг va ierta vouг. Sг nu socoюi deci a fi o preve­dere cг nu spui toatг rugгciunea, єi sг nu faci rugгciunea pe jumгtate, ci sг te rogi aєa cum te-a оnvгюat El, pentru ca єi nevoia de a spune zilnic aceastг rugгciune umplвndu-te de teamг, sг te sileascг a ierta pe aproapele tгu. Nu-mi spune: L-am оmbiat adesea, l-am rugat, am stгruit єi tot nu s-a оmpгcat. Sг nu te laєi, pвnг nu se va оmpгca. Cгci Domnul n-a spus: Lasг darul tгu єi du-te de te roagг de fratele tгu, ci: Du-te, оmpacг-te! Aєa cг, chiar dacг оl rogi mult, nu te lгsa, pвnг nu-1 оndupleci.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 195-196)

 

„L-ai rugat adesea єi adesea ai fost respins? Dar vei primi cu atвt mai mare rгsplatг. Cгci cu cвt acela se оndгrгtniceєte єi tu stгrui оn оndemnul tгu, cu atвt оюi va creєte simbria. Cu cвt isprava aceasta оntвmpinг mai multe greutгюi, iar оmpгcarea mai multг trudг, cu atвta єi pгcatul aceluia e mai mare єi mai strгlucite cununile rгbdгrii tale. O astfel de putere nu numai s-o lгudгm, ci s-o arгtгm єi оn fapte, єi sг nu dгm оnapoi pвnг nu ne vom оntoarce iar la vechea prietenie. Cгci nu e de ajuns sг nu vгtгmгm, sг nu asuprim єi sг nu purtгm оn cuget urг duєmanului, ci tre­buie sг-l facem sг fie cu bunгvoinюг pentru noi.

Aud pe mulюi spunвnd: eu nu-l urгsc, nu sunt supгrat, n-am nimic a оmpгrюi cu dвn­sul. Dar Dumnezeu n-a poruncit ca sг n-ai nimic a оmpгrюi cu el, ci sг ai multe laolaltг cu el. De aceea оюi e frate, de aceea nu a zis: Iartг fratelui tгu ce ai оmpotriva lui, ci: Du-te, mai оntвi оmpacг-te cu el, chiar dacг are ceva оmpotriva ta, єi sг nu te laєi pвnг nu uneєti acel mгdular (cu restul trupului) spre bunг оnюelegere.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XX-a, pp. 196-197)

 

„Nici Hristos nu ne-a sfгtuit sг facem aceasta numai pentru binele duєmanilor, ci pentru binele nostru, al celo



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 135; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.95.2.54 (0.205 с.)